Diferență între revizuiri ale paginii „Discuție:Articol/Încercări de îndreptare/Cuvinte fără explicații în DEX”

De la dexonline wiki
Sari la navigare Sari la căutare
Linia 13: Linia 13:
::: Nu s-a pornit de la o presupunere, ci de la o situație de fapt: apariția acestor cuvinte în cuprinsul dicționarelor (cuvânt-titlu sau în explicație). E cam ca la vocative: teoretic (gramatical) pot fi construite toate, dar unele vor fi „bizare” și (probabil) imposibil de folosit. Dacă ''ne[mai]fiind'' apare pe undeva ... înseamnă că l-am omis (nu l-am descoperit la căutare). Altfel, ce să caute în listă? [[Utilizator:Matei GALL|Matei GALL]] ([[Discuție Utilizator:Matei GALL|discuție]]) 5 mai 2017 19:29 (EEST)
::: Nu s-a pornit de la o presupunere, ci de la o situație de fapt: apariția acestor cuvinte în cuprinsul dicționarelor (cuvânt-titlu sau în explicație). E cam ca la vocative: teoretic (gramatical) pot fi construite toate, dar unele vor fi „bizare” și (probabil) imposibil de folosit. Dacă ''ne[mai]fiind'' apare pe undeva ... înseamnă că l-am omis (nu l-am descoperit la căutare). Altfel, ce să caute în listă? [[Utilizator:Matei GALL|Matei GALL]] ([[Discuție Utilizator:Matei GALL|discuție]]) 5 mai 2017 19:29 (EEST)
:::: Păi l-ai omis (altfel nu spuneam de el): [https://dexonline.ro/definitie-dex/lips%C4%83 uite aici]. Mă rog, discuția voiam să fi alta:
:::: Păi l-ai omis (altfel nu spuneam de el): [https://dexonline.ro/definitie-dex/lips%C4%83 uite aici]. Mă rog, discuția voiam să fi alta:
# Cum definim că un cuvînt e în dicționar (pare stupid, dar trebuie);
::::# Cum definim că un cuvînt e în dicționar (pare stupid, dar trebuie);
# Care este metodologia de căutare (ideea e să fie reproductibilă, dacă cineva vrea să refacă lista vreodată);
::::# Care este metodologia de căutare (ideea e să fie reproductibilă, dacă cineva vrea să refacă lista vreodată);
# Cum filtrăm greșelile evidente de culegere (de exemplu datorate preluării din dicționare/cărți mai vechi, cu altă ortografie - cazul '''agheazmă''');
::::# Cum filtrăm greșelile evidente de culegere (de exemplu datorate preluării din dicționare/cărți mai vechi, cu altă ortografie - cazul '''agheazmă''');
# ...
::::# ...
[[Utilizator:Radu Borza|Radu Borza]] ([[Discuție Utilizator:Radu Borza|discuție]]) 6 mai 2017 00:48 (EEST)
::::[[Utilizator:Radu Borza|Radu Borza]] ([[Discuție Utilizator:Radu Borza|discuție]]) 6 mai 2017 00:48 (EEST)
::::: Am făcut observația (la finalul literelor „n” și „r”) că nu am inclus în listă negativele gerunziilor etc. Am fost neatent când am dat răspunsul anterior, ''nefiind'' se încadrează aici și a fost menționat. <br/> Referitor la discuție:
:::::# Nu știu. Cum am spus și la început, unele dintre cele semnalate pot fi greșeli de tipar.
:::::# Tavi a făcut căutarea (comparând cuvintele găsite în dicționare cu LOC). N-ar fi rău să se repete procesul. Dacă facem comparația cu toată lista de lexeme, vom găsi unele greșeli de tipar.
:::::# N-am idee. Ar fi bun ajutorul unui specialist...
:::::[[Utilizator:Matei GALL|Matei GALL]] ([[Discuție Utilizator:Matei GALL|discuție]]) 6 mai 2017 09:00 (EEST)


* In Merriam-Webster, spre exemplu, sint insirate la subsolul paginilor (editiei tiparite). Ar fi interesanta mentionarea cel putin a termenilor care apar citate in alte articole, fara definitie pentru cele al caror sens este evident (negatie, repetitie). [Tavi]
* In Merriam-Webster, spre exemplu, sint insirate la subsolul paginilor (editiei tiparite). Ar fi interesanta mentionarea cel putin a termenilor care apar citate in alte articole, fara definitie pentru cele al caror sens este evident (negatie, repetitie). [Tavi]

Versiunea de la data 6 mai 2017 08:00

Dicționarele nu înregistrează formele negative ale cuvintelor și nici cele formate cu prefixul re- dacă nu au căpătat sensuri noi față de cel trivial. În principiu informația asta apare în explicațiile dicționarelor (prefață, introducere șamd). Motivul este evident: practic orice cuvînt admite negativul și nu se aduce nici un fel de informație suplimentară, însă numărul de cuvinte s-ar dubla practic pentru fiecare tip de prefix.

De asemenea, limba română permite conversia de la o parte de vorbire la alta (de exemplu toate adjectivele se pot substantiviza), deci ar fi neproductiv să fie adăugate toate combinațiile posibile. Ce am putea face noi ar fi să marcăm puținele cazuri cînd conversiile sînt imposibile.

Ar trebui șterse intrările care se supun observațiilor de mai sus (sau eventual să se creeze o listă separată).

Radu Borza (discuție) 4 mai 2017 08:39 (EEST)

Am creat lista respectivă pentru a oferi scrabbliștilor o explicație asupra provenienței unor cuvinte incluse în LOC - fără a figura cuvinte-titlu.
Cele neincluse în listă nu sunt incluse nici în LOC, deși - cum zice Radu - practic orice cuvânt admite negativul (sau repetabilitatea), dar unele nu sunt folosite (ex. avem neviu [ne + viu], dar nu avem nemort [ne + mort]) și asta ar fi dat naștere la discuții privind acceptabilitatea.
Eu n-am nimic împotrivă să eliminăm întregul articol sau să scoateți din listă cuvintele nepotrivite.
Matei GALL (discuție) 4 mai 2017 09:03 (EEST)
Bănuiam, dar presupunerea de la care s-a pornit este incorectă, astfel că lista LOC nu este consistentă (avem nearipate, dar nu avem, de exemplu, ne[mai]fiind). Radu Borza (discuție) 5 mai 2017 16:11 (EEST)
Nu s-a pornit de la o presupunere, ci de la o situație de fapt: apariția acestor cuvinte în cuprinsul dicționarelor (cuvânt-titlu sau în explicație). E cam ca la vocative: teoretic (gramatical) pot fi construite toate, dar unele vor fi „bizare” și (probabil) imposibil de folosit. Dacă ne[mai]fiind apare pe undeva ... înseamnă că l-am omis (nu l-am descoperit la căutare). Altfel, ce să caute în listă? Matei GALL (discuție) 5 mai 2017 19:29 (EEST)
Păi l-ai omis (altfel nu spuneam de el): uite aici. Mă rog, discuția voiam să fi alta:
  1. Cum definim că un cuvînt e în dicționar (pare stupid, dar trebuie);
  2. Care este metodologia de căutare (ideea e să fie reproductibilă, dacă cineva vrea să refacă lista vreodată);
  3. Cum filtrăm greșelile evidente de culegere (de exemplu datorate preluării din dicționare/cărți mai vechi, cu altă ortografie - cazul agheazmă);
  4. ...
Radu Borza (discuție) 6 mai 2017 00:48 (EEST)
Am făcut observația (la finalul literelor „n” și „r”) că nu am inclus în listă negativele gerunziilor etc. Am fost neatent când am dat răspunsul anterior, nefiind se încadrează aici și a fost menționat.
Referitor la discuție:
  1. Nu știu. Cum am spus și la început, unele dintre cele semnalate pot fi greșeli de tipar.
  2. Tavi a făcut căutarea (comparând cuvintele găsite în dicționare cu LOC). N-ar fi rău să se repete procesul. Dacă facem comparația cu toată lista de lexeme, vom găsi unele greșeli de tipar.
  3. N-am idee. Ar fi bun ajutorul unui specialist...
Matei GALL (discuție) 6 mai 2017 09:00 (EEST)
  • In Merriam-Webster, spre exemplu, sint insirate la subsolul paginilor (editiei tiparite). Ar fi interesanta mentionarea cel putin a termenilor care apar citate in alte articole, fara definitie pentru cele al caror sens este evident (negatie, repetitie). [Tavi]
    • sînt înșirate cele folosite, nu toate (nu găsești unfuck de exemplu) Nu-mi convine că nu nici să inventăm cuvinte nu cred că este OK. Cred că vom rezolva situația într-un mod rezonabil cînd vom pune în mișcare concordanțierul (umplut cu texte, evident) Radu Borza (discuție) 5 mai 2017 16:12 (EEST)
  • M-aș gândi că negativele pot fi utile pentru că nu toate sunt permise întotdeauna: inutil, nu neutil. (Apropo, eu am modificat recent articolul doar ca să înlocuiesc niște ş și ţ cu sedilă cu echivalentele cu virgulă.) Cătălin.Frâncu (discuție)