Diferență între revizuiri ale paginii „Discuție:Ghid pentru structurare”

fără descrierea modificării
Linia 5: Linia 5:
=== Separarea între partea de vorbire și modelul de flexiune ===
=== Separarea între partea de vorbire și modelul de flexiune ===


* '''[cata]''' Pe principiul atomic, vor exista două lexeme: ''muncitor'' s.m.f și ''muncitor'' adj., ''gravidă'' adj.f. și ''gravidă'' s.f. etc. Asta va genera forme flexionare duplicate, dar pare răul cel mai mic. Etichetele cu parte de vorbire rămân în continuare disponibile, pot fi utile.
* '''[cata]''' Pe principiul atomic, vor exista două lexeme: ''muncitor'' s.m.f și ''muncitor'' adj., ''gravidă'' adj.f. și ''gravidă'' s.f. etc. Fiecare lexem are arborele lui de sensuri. Asta va genera forme flexionare duplicate, dar pare răul cel mai mic. Etichetele cu parte de vorbire rămân în continuare disponibile, pot fi utile.
 
** (Modificare semnificativă față de propunerea anterioară: '''[cata]''' Propun ca partea / părțile de vorbire să fie etichete pe fiecare sens, ca mai sus. Modelul de flexiune va servi doar ca să arate lista de forme generate, nu și partea de vorbire. Asta va rezolva cazurile ca MF și A (ar fi aberant să avem două modele de flexiune practic identice) sau „gravidă” care este adjectiv, dar încadrat la F. '''[Matei]''' De acord.)
(Modificare semnificativă față de propunerea anterioară: '''[cata]''' Propun ca partea / părțile de vorbire să fie etichete pe fiecare sens, ca mai sus. Modelul de flexiune va servi doar ca să arate lista de forme generate, nu și partea de vorbire. Asta va rezolva cazurile ca MF și A (ar fi aberant să avem două modele de flexiune practic identice) sau „gravidă” care este adjectiv, dar încadrat la F. '''[Matei]''' De acord.)


=== Standardul de formatare a sensurilor ===
=== Standardul de formatare a sensurilor ===
Linia 14: Linia 13:
** '''[cata]''' Scheme diferite de numerotare, folosind prefixele 'E' pentru etimologii și 'X' pentru exemple. De exemplu, dacă un sens are două subsensuri și trei exemple, acestea vor fi numerotate 1.1, 1.2, 1.X1, 1.X2, 1.X3. Dacă o etimologie E1 are la rândul ei o sub-etimologie pentru completări (nu exclud posibilitatea), aceasta s-ar numi E1.E1.
** '''[cata]''' Scheme diferite de numerotare, folosind prefixele 'E' pentru etimologii și 'X' pentru exemple. De exemplu, dacă un sens are două subsensuri și trei exemple, acestea vor fi numerotate 1.1, 1.2, 1.X1, 1.X2, 1.X3. Dacă o etimologie E1 are la rândul ei o sub-etimologie pentru completări (nu exclud posibilitatea), aceasta s-ar numi E1.E1.
** '''[cata]''' La afișare găsim o formulă mai bună de prezentare (de exemplu, ascundem numerotările pentru etimologii).
** '''[cata]''' La afișare găsim o formulă mai bună de prezentare (de exemplu, ascundem numerotările pentru etimologii).
* Ce facem dacă variantele unui cuvânt au registru de folosire? Ex. {{d|ciot}} are variantele (popular) ''cioată'', (rar) ''ciotur''.
* Variantele care au registru de folosire? Ex. {{d|ciot}} are variantele (popular) ''cioată'', (rar) ''ciotur''.
** '''[cata]''' Deocamdată le listez în sensul unic al variantelor, cel care indică sursa.
** '''[cata]''' Etichetele se poată aplica și pe lexem, nu doar pe sensuri.
** '''[cata]''' Dacă am permite forme de bază multiple, o implementare posibilă ar fi putem aplica etichetele și direct pe formă (nu doar pe sens).
* Ce facem dacă un cuvânt este variantă a altuia, dar unele surse mai vechi îi dau și sensuri? Ex. {{d|ținterim}} este variantă a lui {{d|țintirim}}, dar Șăineanu îi dă și sensuri.
* Ce facem dacă un cuvânt este variantă a altuia, dar unele surse mai vechi îi dau și sensuri? Ex. {{d|ținterim}} este variantă a lui {{d|țintirim}}, dar Șăineanu îi dă și sensuri.
** '''[cata]''' Propun să mutăm sensurile la forma de bază (modernă). '''[Matei]''' Da.
** '''[cata]''' Propun să mutăm sensurile la forma de bază (modernă). '''[Matei]''' Da.