Diferență între revizuiri ale paginii „Discuție:Ghid pentru structurare”

De aici rezultă schema: o intrare poate fi asociată cu mai mulți arbori și invers. Dacă avem nevoie să asociem o parte dintr-un arbore și cu alte intrări, atunci arborele trebuie spart.

* Cum procedăm?

** '''[cata]''' Matei, ai niște exemple pentru fiecare? M-ar ajuta mult.

=== Surse structurate ===

* Ce facem cu DER, DE, DAR, DRAM ... și într-o mai mică măsură Scriban și Șăineanu?

** '''[cata]''' Este ok să aștepte până în „versiunea 2”. Dacă structurăm DEX-urile, NODEX, DN, MDN, DLRLC, Ortografic, DOOM2, deja vom fi redus enorm redundanța.

=== Variantă vs Formă principală ===

* Diferite dicționare consideră diferite variante ca fiind forma principală (''ținterim, țintirim'' sau ''ciot, cioată''). Dacă le preluăm ca atare, atunci va apărea redundanță la afișare: două definiții care ambele zic, în esență, ''cimitir'', respectiv ''parte rămasă''.

** '''[cata]''' Radu se opune unificării arborilor, pentru că se pierd informații istorice.

*** [[Utilizator:Matei GALL|Matei GALL]] ([[Discuție Utilizator:Matei GALL|discuție]]) Eu nu înțeleg cum vedeți această chestiune, pentru că „varianta” este marcată prin eliminarea bifei „formă principală” de pe lexem. Deci ce facem? Dublăm lexemele ca să avem unul „variantă” menționat de o sursă veche (ex. zbenghi - DEX'98), plus unul „principal” menționat de o sursă mai nouă (DEX'09), la care se adaugă alte două lexeme (benghi) cu proprietatea inversă? Mi se pare absurd. Și ce legătură are cu arborii?

** '''[cata]''' Aș vrea să văd un exemplu concret pentru ''ciot / cioată / ciotur''.

=== Etichete pe arbori ===

Uneori informații ca [învechit] sau [popular] nu stau pe sens, ci pe o anumită formă a cuvântului (ex. ''zimbi'' este regionalism moldovenesc pentru ''zâmbi''). Mie mi se pare natural să traducem asta într-o etichetă pe lexem. [[Utilizator:Cătălin.Frâncu|Cătălin.Frâncu]] ([[Discuție Utilizator:Cătălin.Frâncu|discuție]])

=== Nerezolvate ===

==== Definiții noi ====

* [[Utilizator:Matei GALL|Matei GALL]] ([[Discuție Utilizator:Matei GALL|discuție]]) 3 februarie 2017 18:38 (EET) De stabilit procedura pentru definițiile nou introduse (asociate cu intrări structurate).

== Rezolvate ==

** [[Utilizator:Matei GALL|Matei GALL]] ([[Discuție Utilizator:Matei GALL|discuție]]) 16 decembrie 2016 09:28 (EET) Ar fi bine ca în locul etichetei [diferențiere], aceste subsensuri să aibă un „tip” dedicat, similar cu etimologiile și exemplele. S-ar evita astfel să fie numerotate printre celelalte subsensuri „reale”.

*** Am deschis tichetul [https://github.com/dexonline/dexonline/issues/540 #540].

=== Unificarea intrărilor cu același sens ===

*** Cuvinte diferite ca formă, dar unde unul trimite la altul (diverse dicționare îl pot adopta pe unul sau pe altul ca referință): {{d|celțiu}} - {{d|hafniu}}

** [[Utilizator:Cătălin.Frâncu|Cătălin.Frâncu]] ([[Discuție Utilizator:Cătălin.Frâncu|discuție]]) Cred că am ajuns la consensul că în situațiile (1) și (2) avem o singură intrare, iar în situația (3) nu.

=== Etichete ===

** Cred că ar trebui încet-încet să creăm etichete pentru toate parantezele.

** Paranteza se înlocuiește cu etichetă dacă este la începutul (sub)sensului și se aplică acestuia în totalitate. Dacă se aplică doar parțial, sau este plasată în cuprinsul (sub)sensului, trebuie să rămână.

* O etichetă se aplică tuturor subsensurilor (care nu poartă o altă etichetă). De exemplu, în arborele de mai jos sensurile 2, 2.1 și 2.3 sunt tranzitive, iar 2.2 este reflexiv.

** [[Utilizator:Matei GALL|Matei GALL]] ([[Discuție Utilizator:Matei GALL|discuție]]) Și dacă sensul 2.2 este '''și''' tranzitiv? Ar fi mai bine să judecâm „global”: o etichetă se aplică tuturor subsensurilor (chiar dacă poartă și o altă etichetă). Iar dacă subsensurile nu au o etichetă comună, sensul nu are niciuna (eticheta generală [verb] apare pe lexem). Exemplul de mai sus s-ar citi „sensul 2 și subsensurile 2.1, 2.2 și 2.3 sunt tranzitive, iar subsensul 2.2 este tranzitiv '''și''' reflexiv”.

*** [[Utilizator:Cătălin.Frâncu|Cătălin.Frâncu]] ([[Discuție Utilizator:Cătălin.Frâncu|discuție]]) De acord. Oare ar ajuta să punem explicit [tranzitiv] [reflexiv] pe 2.2, pentru claritate?

=== Corespondența între părți de vorbire și modele de flexiune ===

** '''[cata]''' Propun ca partea / părțile de vorbire să fie etichete pe fiecare sens, ca mai sus. Modelul de flexiune va servi doar ca să arate lista de forme generate, nu și partea de vorbire. Asta va rezolva cazurile ca MF + A (ar fi aberant să avem două modele de flexiune practic identice) sau „gravidă” care este adjectiv, dar încadrat la F.

*** [[Utilizator:Matei GALL|Matei GALL]] ([[Discuție Utilizator:Matei GALL|discuție]]) De acord.

=== Pronunție (accentuare / silabisire) ===

[Tavi] Cred că ar fi folositor să "recuperăm" și această informație și să o adăugăm la structurare. Ex. https://www.collinsdictionary.com/dictionary/english/either

: [[Utilizator:Matei GALL|Matei GALL]] ([[Discuție Utilizator:Matei GALL|discuție]]) Eu am pus în Ghid indicații în acest sens (la Editare lexem). Dacă e nevoie de adăugiri sau reformulare ... aștept sugestii.<br/>Problema e (după cum sublinia Radu) că aceste informații nu sunt vizibile pe pagina cu rezultate, decât pe tabul declinări/conjugări...

: [[Utilizator:Cătălin.Frâncu|Cătălin.Frâncu]] ([[Discuție Utilizator:Cătălin.Frâncu|discuție]]) Când am structurat DOR am preluat informațiile de silabisire și pronunție! În prezent avem peste 15.000 de silabisiri ''(abiologie, abisinian...)'' și peste 1.400 de pronunții ''(actiniu, aftershave...)''. Nu sunt afișate nicăieri public, dar evident putem face ceva în privința asta. Până atunci, le puteți vedea în pagina de căutare a lexemului.