Diferență între revizuiri ale paginii „Ghid pentru structurare”

De la dexonline wiki
Sari la navigare Sari la căutare
(Nu s-au afișat 76 de versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
Prin '''structurarea definițiilor''' înțelegem crearea unei structuri pentru fiecare lexem (cuvânt) care să includă, frumos categorisite, toate informațiile din toate definițiile pentru acel lexem: sensurile cuvântului, locuțiuni și expresii, exemple de folosire, etimologie, variante, relații cu alte cuvinte (sinonime, antonime), silabisiri, pronunții și altele. Această structură va fi un mare pas înainte față de reprezentarea curentă a definițiilor, pentru două motive principale:
Prin '''structurarea definițiilor''' înțelegem crearea unei structuri pentru fiecare intrare (cuvânt) care să includă, frumos categorisite, toate informațiile din toate definițiile pentru acea intrare: sensurile cuvântului, locuțiuni și expresii, exemple de folosire, etimologie, variante, relații cu alte cuvinte (sinonime, antonime), silabisiri, pronunții, toate formele flexionare și altele. Această structură va fi un mare pas înainte față de reprezentarea curentă a definițiilor, pentru două motive principale:


# În prezent definițiile sunt simple bucăți de text cu marcaje de formatare (bold, italic etc.). În această reprezentare, toate elementele de mai sus sunt amestecate și imposibil de analizat separat.
# În prezent definițiile sunt simple bucăți de text cu marcaje de formatare (bold, italic etc.). În această reprezentare, toate elementele de mai sus sunt amestecate și imposibil de analizat separat.
# Definiția structurată va elimina redundanța (asemănările) între diversele dicționare folosite, care încarcă inutil pagina.
# Definiția structurată va elimina redundanța (asemănările) între diversele dicționare folosite, care încarcă inutil pagina.


În principiu, o intrare are asociate:
* unul sau mai mulți arbori de sensuri;
* unul sau mai multe lexeme;
* una sau mai multe definiții.


= Ghid pentru structurare =
'''Această pagină este în lucru. Urmăriți și [[{{TALKPAGENAME}}|discuția aferentă paginii]] pentru idei nedefinitivate sau neimplementate.'''


Această pagină este în lucru. Momentan înșirăm în prima parte idei care ne vin, iar în final încercăm să schițăm viitoarele instrucțiuni.
== Interfață ==
 
Structurarea are multe componente și vă poate descuraja. Partea bună este că puteți experimenta fără să apăsați butoanele „Salvează”. Atunci nimic nu se salvează pe server, deci nu puteți strica nimic. Puteți apăsa butoanele „Reafișează” pentru a vedea efectul modificărilor propuse.
 
Procesul de structurare are mai multe etape, care se realizează în pagini separate:
* pagina de editare a intrării;
* pagina de editare a arborilor;
* pagina de editare a lexemului;
* pagina de editare a unei definiții.
 
Vă recomandăm să deschideți paginile necesare în ferestre separate, pentru a putea trece ușor de la una la alta pentru a vedea anumite detalii sau pentru a copia fragmente de text (definiții, etimologii).
 
Să le examinăm pe rând, luând ca exemplu o intrare în curs de structurare (''privitor'').
 
=== Pagina de editare a intrării ===
 
[[Fișier:priv-i.png|400px|right|Pagina de editare a intrării]]
 
În partea superioară există următoarele câmpuri:
* Descriere - de regulă cuvântul definit. Pot exista și precizări în cazul omonimelor (de exemplu pentru ''sol'' putem avea „notă muzicală”, „emisar”, monedă” etc.).
* Structurare - starea actuală a procesului.
* Structurist - moderatorul care și-a rezervat-o pentru structurare.
* Etichete - etichete valabile pentru întreaga intrare.
* Lexeme - lexemul (lexemele) principal(e) asociat(e).
* Variante - lexemul (lexemele) variantă(e) asociat(e).
* Arbori - arborele (arborii) asociat(i).
* Bifă pentru intrări ce ''conțin definiții pentru adulți''.
 
Urmează un rând de butoane a căror funcționalitate este ușor de intuit, apoi o zonă în care sunt afișați arborii (fiecare având un link către pagina de editare) și apoi definițiile asociate, cu linkuri pentru editare, semnalarea rapidă a greșelilor prin simpla selectarea a cuvintelor greșite și vizualizarea originalului (dacă există imaginea).
 
Deasupra listei există și trei selectori prin care puteți filtra ce definiții doriți să vedeți și în ce reprezentări. Fiecare definiție are, la rândul ei, posibilitatea de a fi afișată abreviat/expandat și/sau text/html.
 
Definițiile pot fi disociate de intrarea respectivă, dar înainte de această operație e bine să verificați dacă sunt asociate cu altă intrare (vezi Pagina de editare a unei definiții). Pentru asocieri/disocieri, selectați definiția/definițiile, apoi mergeți la sfârșitul paginii, unde aveți butoanele respective.
 
=== Pagina de editare a arborilor ===
 
[[Fișier:priv-a.png|400px|right|Fereastra de editare a arborilor]]
[[Fișier:priv-a2.png|400px|right|Fereastra de editare a arborilor (continuare)]]
 
Efortul principal în structurarea unui lexem este confruntarea și comasarea definițiilor. În final, rezultă o ierarhie de sensuri primare, pe baza cărora iau naștere sensuri secundare, expresii și locuțiuni. Această ierarhie se numește '''arborele de sensuri'''.


* Ne trebuie norme pentru punctuație și majuscule la copierea unui segment din definiție. Punem majusculă? Punem punct final? Dar dacă segmentul include mai multe propoziții?
În această fereastră aveți:
** Punem întotdeauna majusculă și punct final. Idem în cazul mai multor propoziții.
* Câmpurile:
* Când punem etichete și când lăsăm paranteza respectivă?
** Descriere - de regulă identică cu intrarea, dacă este un singur arbore;
** Cred că ar trebui încet-încet să creăm etichete pentru toate parantezele.
** Stare - de regulă ''vizibil'';
* Vrem să păstrăm abrevieri în unele cazuri? Ex. s.m., s.f., s.n., adj.
** Intrări - selecție multiplă (dar de regulă este una singură);
** Da, unele abrevieri sunt foarte frecvente, bine cunoscute, expandarea lor creând disconfort la citire (sunt relativ lungi).
** Etichete - valabile pentru întreaga intrare.
* Pe primul nivel se pune o definiție cât mai cuprinzătoare, având în vedere atât DEX cât și celelalte surse. Pe nivelul următor se adaugă sensuri restrânse, expresii, exemple etc. etichetate ca atare.
* Rândul de butoane funcționale;
** '''[Matei]''' Eu aş merge pe varianta cu definiţie succintă (explicaţiile mai ample se pot consulta în sursele menţionate). Redactarea unei definiţii cuprinzătoare e anevoioasă (şi subiectivă).
* Zona de afișare a sensurilor create;
* Etimologiile se adaugă ca subsens la fiecare sens (dacă sunt diferite) sau ca subsens la sensul principal (dacă e aceeași). Trebuie văzut cum vor fi afișate pe pagina de consultare a lexemului.
* Zona de editare a sensurilor.
* Lexemele omonime, sensurile (și subsensurile) ar trebui numerotate, altfel trimiterile dintr-o definiție nu mai au sens. V. aalenian. De stabilit modul de numerotare pentru diferitele paliere.
** Asta creează probleme când trimiterea e la un alt lexem.
** Ar fi bine dacă s-ar automatiza numerotarea; ușurează munca și reface numerotarea când se mută (sub)sensurile. E posibil? Creează alte probleme cu trimiterile.
** '''[cata]''' cred că partea asta este gata. Avem număr pentru fiecare lexem, precum și mențiuni de genul ''aalenian[...''. Aceste mențiuni duc la un sens anume (ca tooltip, nu ca link, dar asta se poate schimba oricând) și se păstrează în cazul reordonării sensurilor.
* Unificarea lexemelor MF. '''[cata, Matei]''' sunt de acord cu asta
* Uneori definiția constă dintr-un singur cuvânt, practic un sinonim (vezi [http://dexonline.ro/definitie/antimonit antimonit]). Atunci mai punem acel cuvânt și în sens? Eu ('''[cata]''') propun să lăsăm sensul gol și să listăm doar sinonimul (și sursele, desigur). '''[Matei]''' e de acord.


Funcții noi de implementat:
În această fereastră puteți:
* crea un sens nou sau un subsens;
* șterge un sens sau un subsens;
* reordona sensurile și subsensurile, prin promovarea și retrogradarea în ierarhie.


* (posibil) Link în pagina de editare pentru selectarea altui lexem, fără a mai trece prin pagina moderatorului.
==== Zona de editare a ramurilor ====
* Crearea unor rubrici noi pentru "diminutive" și "augmentative" (similar cu sinonime / antonime).
** '''Atenţie!''' Diminutivele, antonimele, ca de altfel şi variantele, etimologiile, pronunţiile sau modelele de flexiune pot fi valabile doar pentru anumite sensuri. Cum rezolvăm?
* Adăugarea unui „deținător” al lexemului, pentru ca fiecare să poată vedea lista sa de lexeme, inclusiv cele care i se întorc neavizate de la moderator.
* Indicarea surselor pentru variante. Trebuie să arătăm cine le atestă, dar prin design variantele nu pot avea sensuri.
* Rubrică separată pentru etimologii, ca să uşurăm editarea.
* Crearea unui câmp separat pentru '''partea de vorbire'''. Există cazuri de adj. fem. (ex. ''vectoare''), care în prezent sunt încadrate eronat (s.f.).
** '''[Matei]''' Poate ar fi bine ca un lexem să poată avea multiple forme de bază (cu modele de flexiune diferite), ca să evităm crearea de lexeme multiple (eu nu văd rostul unui lexem separat ''vieţuitoare'' s.f. pe lângă ''vieţuitor'' adj. - având practic acelaşi sens).
** '''[cata]''' Da, trebuie generalizată un pic structura. Tot aici aș include și variantele de accentuare (''agríș / ágriș'').
** '''[cata]''' Și da, aș separa funcția morfologică (o listă de posibilități) de modelul de flexiune. Avem o mulțime de adjective care sunt și substantive și e absurd să dublăm la toate A(număr)/MF(număr).
* Pentru variante de accent, ghidul recomandă să unificăm lexemele și să păstrăm varianta secundară doar în rubrica „pronunții”. Chiar vrem asta? Efectul va fi că se pierd formele flexionare care includ varianta secundară de accent.


== Interfață ==
Deoarece editarea unei ramuri poate fi complexă, ea nu se petrece direct în arborele de sensuri, ci în această zonă separată. Această zonă este inactivă până când dați clic pe o ramură. Atunci elementele ramurii sunt copiate în zona de editare, iar câmpurile devin active (editabile).


[[File:structurare.png|300px|right|pagina de structurare a lexemului ''privitor'']]
Ramurile se încadrează într-una din următoarele categorii:
* '''Sensul propriu-zis:''' el este copiat sau compilat din una sau mai multe definiții (surse). Ca ramuri ale sensului se pot adăuga următoarele categorii:
** '''Exemplu:''' ilustrează, de regulă prin citate din diferite publicații, sensul respectiv; se copiază din sursele care îl furnizează.
* '''Etimologie:''' indică proveniența sensului; este copiată sau compilată din definiții (surse).
* '''Comentariu:''' când observăm neclarități în definiții, nu le corectăm direct (decât în situații evidente), ci facem adnotări în acest câmp.
** Tot aici se adaugă și eventualele abrevieri sau simboluri folosite (ex.: ''Co'' - simbol pentru '''Cobalt''' -, ''iun.; VI / .06. / -06-'' - abreviere pentru '''iunie''').
* '''Diferențiere''' când anumite dicționare dau definiții cu sens apropiat dar cu unele mici diferențe.


Pagina de editare a lexemului -- în care se petrece structurarea -- are multe componente și vă poate descuraja. Partea bună este că puteți experimenta fără să apăsați butonul „Salvează”. Atunci nimic nu se salvează pe server, deci nu puteți strica nimic. Puteți apăsa butonul „Reafișează” pentru a vedea efectul modificărilor propuse.
Etimologiile și comentariile se adaugă ca sensuri finale dacă sunt valabile pentru toate sensurile din arbore. În caz contrar, se adaugă ca subsensuri ale sensului respectiv. Diferențierile sunt subsensuri.


Pagina conține 5 ferestre. Le puteți redimensiona, derula, minimiza și maximiza după cum vă convine. Să le examinăm pe rând, luând ca exemplu un lexem în curs de structurare (''privitor'').
Pentru fiecare ramură „sens” sau „subsens” se menționează:
* '''Surse:''' dicționarele din care a fost copiat sau compilat acest sens.
* '''Etichete:''' diverse precizări despre acest sens (registre de folosire, disciplina de aplicare, restricții etc.).
* '''Relații:''' sinonime, antonime, diminutive și augmentative pentru acest sens.
** Dacă editați un diminutiv/augmentativ, vă recomandăm să verificați că acesta este menționat și la intrarea al cărui diminutiv/augmentativ este (și să-l adăugați dacă lipsește).
Sursele și unele etichete se adaugă și la etimologii, comentarii sau exemple.


=== Fereastra „Proprietăți” ===
Când părăsiți editarea unei ramuri, modificările făcute vor deveni vizibile în arborele de sensuri. Atenție! Modificările nu sunt încă salvate pe server. Apăsați butonul „Salvează” pentru a salva întregul arbore, inclusiv sensurile.


* '''Nume:''' acesta este numele efectiv al lexemului, deci ''privitor''. Dacă accentuarea este cunoscută, este precizată aici printr-un apostrof (''privit'or'').
[[Fișier:priv-l1.png|400px|right|Fereastra de editare a lexemului]]
* '''Număr:''' un număr de ordine, numai pentru omonime. În cazul lui ''sol'', am folosi 1 pentru nota sol, 2 pentru sensul de emisar, 3 pentru moneda peruană...
[[Fișier:priv-l2.png|400px|right|Fereastra de editare a lexemului (continuare)]]
* '''Descriere:''' o scurtă descriere, numai pentru omonime. În cazul lui ''sol'' am putea folosi descrierile „notă muzicală”, „emisar”, „monedă”...
* '''Structurare:''' stadiul structurării. Dumneavoastră veți alege lexeme nestructurate, le veți marca „în lucru” și veți lucra asupra lor. Apoi, le veți trece în stadiul „așteaptă moderarea”, iar un moderator le va trece în stadiul „structurare terminată”.
* '''Silabisiri:''' opțional, una sau mai multe silabisiri, dacă lexemul are silabisiri particulare.
* '''Pronunții:''' idem
* '''Variantă a lui:''' pentru lexemele care sunt variante (''ferăstrău'') ale unei forme principale (''fierăstrău''), indicăm aici forma principală.
* '''Variante:''' variantele lexemului, dacă există. ''Fierăstrău'' are variantele ''ferăstrău, ferestrău, herăstrău''.


=== Fereastra „Paradigmă” ===
=== Pagina de editare a lexemului ===


Aici arătăm cum se '''flexionează''' acest lexem. Flexionarea este un termen general pentru '''conjugări''' (''eu merg, tu mergi, el merge'') și '''declinări''' (''copil, copii, copilul, copiii'').
Aici arătăm cum se '''flexionează''' acest lexem. Flexionarea este un termen general pentru '''conjugări''' (''eu merg, tu mergi, el merge'') și '''declinări''' (''copil, copii, copilul, copiii'').


* Fiecare lexem are minim un '''model de flexiune'''. Vedem că ''privitor'' are modelul ''A66 (roditor)'', adică se declină la fel ca ''roditor'': ''privitor, privitoare, privitori, privitoare''.
Fiecare lexem are un '''model de flexiune'''. Vedem că ''privitor'' are modelul ''A66 (roditor)'', adică se declină la fel ca ''roditor'': ''privitor, privitoare, privitori, privitoare''.
* Unele lexeme pot avea mai multe modele de flexiune. De exemplu, ''vis'' are un model cu pluralul în ''-e'' (''vise, visele, viselor'') și altul cu pluralul în ''-uri'' (''visuri, visurile, visurilor'').
* Puteți '''adăuga''' modele noi din linkul „adaugă un model”.
* Puteți '''reordona''' modelele trăgând de ele pe bara gri.
* Puteți '''șterge''' modelele apăsând pe simbolul '''x''' (dacă există un singur model, nu îl puteți șterge).
* Când adăugați un model nou, puteți căuta prin lista de modele unul care să se potrivească. Alternativ, puteți indica un lexem care se declină similar. Pentru privitor, acestea ar putea fi ''amăgitor'', ''ascultător'' etc.
* Modelul T1 este special, având semnificația „nu știm cum se flexionează acest lexem. Se întâmplă mai des decât ați crede!


=== Fereastra „Definiții asociate” ===
Unele cuvinte pot avea mai multe modele de flexiune. De exemplu, ''vis'' are un model cu pluralul în ''-e'' (''vise, visele, viselor'') și altul cu pluralul în ''-uri'' (''visuri, visurile, visurilor''). În acest caz au fost create două lexeme omonime, fiecare cu modelul său de flexiune.


Aici vedem și modificăm lista de definiții asociate cu acest lexem. Același lexem poate fi definit în mai multe dicționare. Sub fiecare definiție sunt câteva informații și acțiuni:
Această pagină are un rând de ''butoane'', două zone de editare (''Proprietăți'' și ''Model de flexiune'') și o zonă de afișare a paradigmei.


* '''id:''' un identificator numeric unic;
# Rolul '''butoanelor''' este ușor de intuit. Câteva precizări în josul paragrafului.
* '''sursa:''' dicționarul din care face parte definiția;
# Zona '''Proprietăți'''
* '''starea:''' de obicei definițiile sunt ''active'', dar în rare ocazii pot fi ''șterse'', ''ascunse'' sau ''temporare'' (adică așteaptă să fie moderate);
## Formă
* '''editează:''' deschide o fereastră separată în care puteți modifica definiția;
##* Accentul trebuie indicat chiar și pentru lexemele monosilabice, altfel paradigma nu va conține deloc accente.
* '''disociază:''' desface asocierea între lexem și definiție, de exemplu dacă o definiție este asociată cu omonimul greșit
##* Valoarea acestui câmp este folosită la căutări și este vizibilă public la afișarea flexiunilor unui cuvânt.
* '''text / html:''' comută între reprezentarea lizibilă (HTML) și cea folosită intern de ''dexonline'';
## Necesită accent
* '''expandat / abreviat:''' comută între reprezentarea cu sau fără abrevieri;
##* Majoritatea lexemelor necesită accent. Acesta se marchează cu un apostrof înaintea vocalei accentuate, iar căsuța „necesită accent” trebuie să fie bifată.
* '''structurată / nestructurată:''' marchează / demarchează o definiție ca structurată (o definiție este structurată când toate elementele ei au fost preluate în structura lexemului).
##* Dacă accentul nu este cunoscut (denumirile științifice de animale și plante, numele proprii etc.) sau sunt mai multe vocale accentuate (cuvinte compuse), lăsați căsuța nebifată și nu marcați niciun accent.
## Descriere
##* O scurtă descriere, vizibilă public, pentru diferențierea omonimelor. Se folosesc de regulă scurte indicații privind pluralul („pl. -e” și „pl. -uri”), forma de indicativ etc.
## Număr
##* Opțional, pentru numerotarea omonimelor.
## Intrări
##* Intrarea (intrările) asociată(e) - principale sau variante.
## Silabații, pronunții
##* Opționale, despărțite prin virgule.
## Etichete
##* Se adaugă numai etichete morfologice (partea de vorbire). Se pot adăuga etichete privind tranzitivitatea unui verb, dacă proprietatea este valabilă pentru toate sensurile acestuia. Se va adăuga eticheta [admite vocativul], care activează afișarea formelor de vocativ dacă este cazul (persoane - băiat, doctor -, animate - cal, codru -, personificabile - râu, vânt).
##* Ignoră la căutările full-text
##** Căsuță implicit debifată. Se bifează în cazul cuvintelor care au o mare frecvență în texte, pentru a fi omise la căutări full-text (''de, și, la'' etc.).
# Zona '''Model de flexiune''' <br/> Fiecare lexem are un model de flexiune. Ex. ''privitor'' are modelul A66 (''roditor''), adică se declină la fel ca ''roditor: privitor, privitoare, privitori, privitoare''.
## Lexem compus - bifată în cazul acestor lexeme. Rubricile „tip + număr” se modifică și apar câmpuri suplimentare pentru componentele lexemului.
## Tip + număr
##* Când adăugați un model nou, puteți căuta prin lista de modele unul care să se potrivească (selectați întâi tipul - ex. A -, apoi numărul - ex. 66). Alternativ, puteți indica un lexem care se declină similar. Pentru ''privitor'', acestea ar putea fi ''amăgitor, ascultător'' etc.
##* Modelul T1 este special, având semnificația „nu știm cum se flexionează acest lexem”. Se întâmplă mai des decât ați crede!
## Restricții
##* Litere din setul:
##** '''A'''rticulat;
##** n'''E'''articulat;
##** '''N'''ominativ-Acuzativ;
##** '''S'''ingular;
##** '''P'''lural;
##** '''U'''nipersonal;
##** '''I'''mpersonal;
##** '''T'''recut;
##** '''V''' (vocativ masculin/neutru forma 1);
##** '''v''' (vocativ masculin/neutru forma 2);
##** '''W''' (vocativ feminin forma 1);
##** '''w''' (vocativ feminin forma 2);
##** '''X''' (vocativ masculin plural);
##** '''Y''' (vocativ feminin/neutru plural).
##* În practică, restricțiile funcționează prin interzicerea unor forme. De exemplu, '''A'''rticulat interzice toate formele '''ne'''articulate. '''V''' interzice forma 2 de vocativ, iar '''v''' interzice forma 1 (așadar '''Vv''' împreună interzic ambele forme de vocativ masculin singular).
##* Atenție! Dacă folosiți metoda indicării unui lexem similar, verificați corectitudinea elementelor de mai sus!
## Surse
##* Dicționarul (dicționarele) care menționează paradigma (doar dacă sunt surse mai puțin cunoscute; nu menționați DOOM, DEX etc.).
## Precizări
##* O scurtă clarificare, vizibilă public, care marchează sursa flexiunii. Pentru cuvintele cu flexiuni în DOOM-ul curent (DOOM2 în acest moment), ea poate fi vidă. Sursele pot reprezenta dicționare, autori cunoscuți, inclusiv părerea moderatorului, dar trebuie documentate clar aceste situații.
# Zona '''Paradigma'''
#* Aici puteți vedea întreaga paradigmă. Verificați corectitudinea tuturor formelor înainte de a salva.
# '''Butoanele''' (de sus)
## Reafișează
##* Folosiți-l pentru a vedea modificările făcute, fără a le salva.
## Salvează
##* Salvați modificările făcute.
## Clonează
##* Clonarea creează un lexem aproape identic cu cel în curs de editare. El va avea același nume. Există opțiuni de copiere în clonă a unor elemente din lexemul sursă. Dacă clona este creată fără flexiuni (modelul de flexionare T1) adăugați apoi toate elementele necesare (model, etichete etc.).
##* Folosiți clonarea pentru a sparge un lexem nediferențiat în două lexeme omonime. De exemplu, dacă inițial toate definițiile pentru ''episcop'' sunt reunite într-o singură intrare cu un singur lexem, puteți să clonați acest lexem corespunzător celor două forme de plural. Editați apoi intrarea, dacă este cazul.
## Wiki pentru vizualizarea sau crearea paginii corespunzătoare dacă sunt chestiuni în discuție.
## Caută duce la pagina de căutare.
## Renunță
##* Renunțați la modificările făcute.
## Șterge
##* Șterge lexemul. Intrarea cu care el era asociat (și definițiile corespunzătoare) nu va fi ștearsă, dar, dacă nu este asociată cu niciun alt lexem, ea va deveni neasociată, ceea ce înseamnă că definițiile nu vor fi niciodată afișate ca rezultat al unei căutări. Trebuie să vă asigurați că intrarea respectivă este asociată cu un alt lexem înainte de a-l șterge pe acesta.


La începutul ferestrei există și trei selectori prin care puteți filtra ce definiții doriți să vedeți și în ce reprezentări.
[[Fișier:defin.png|400px|right|Fereastra de editare a unei definiții]]


=== Fereastra „Sensuri” ===
=== Pagina de editare a unei definiții ===


Efortul principal în structurarea unui lexem este confruntarea și comasarea definițiilor. În final, rezultă o ierarhie de sensuri primare, pe baza cărora iau naștere sensuri secundare, expresii și locuțiuni. Această ierarhie se numește '''arborele de sensuri'''.
Fiecare definiție are:
* un '''identificator''' numeric unic (acesta este generat de sistem și nu poate fi modificat);
* '''sursă:''' dicționarul din care face parte definiția;
* '''stare:''' de obicei definițiile sunt ''active'', dar în rare ocazii pot fi ''șterse'', ''ascunse'' sau ''temporare'' (adică așteaptă să fie moderate);
* '''etichete:''' adăugați eticheta '''corectată''' dacă ați făcut corecturi minore și definiția nu mai este identică cu originalul.
* '''intrări:''' lista intrărilor cu care este asociată;
* '''conținut:''' zona în care puteți edita definiția;
** textul trebuie să păstreze formatarea și ortografia din sursă, chiar dacă între timp s-au modificat normele ortografice.


În această fereastră puteți:
Butonul ''„arată TinyMCE”'' comută între reprezentarea lizibilă (HTML) și cea folosită intern de ''dexonline''.


* crea un sens nou sau un subsens;
==== Diferențe față de ediția anterioară ====
* șterge un sens sau un subsens;
* reordona sensurile și subsensurile, inclusiv prin promovarea și retrogradarea în ierarhie.


=== Fereastra „Editorul de sensuri” ===
În fereastră este afișată și definiția corespunzătoare dintr-o ediție anterioară a sursei (dacă există).


Deoarece editarea unui sens poate fi complexă, ea nu se petrece direct în arborele de sensuri, ci în această fereastră separată. Această fereastră este inactivă până când dați click pe un sens. Atunci elementele sensului sunt copiate în fereastra „Editorul de sensuri”, iar câmpurile devin active (editabile).
Perechile roșu-verde prezintă diferențele între ediția anterioară (roșu) și cea curentă (verde). Puteți da clic pe orice porțiune colorată pentru a o prelua și în cealaltă ediție. De exemplu, dacă dați clic pe o porțiune roșie, sistemul va copia respectiva porțiune din ediția veche în cea nouă, în locul porțiunii verzi. Acest mecanism poate fi util pentru repararea rapidă a unor greșeli de tehnoredactare. Modificarea este salvată automat la fiecare clic.


Elementele unui sens sunt:
Dacă definițiile din cele două ediții sunt identice, bifați căsuța corespunzătoare.
 
* '''Sensul propriu-zis:''' el este copiat sau compilat din una sau mai multe definiții.
* '''Etimologie:''' indică proveniența sensului. Și ea este copiată sau compilată din definiții.
* '''Comentariu:''' când observăm neclarități în definiții, nu le corectăm direct (decât în situații evidente), ci facem adnotări în acest câmp.
* '''Surse:''' aici enumerăm toate dicționarele din care a fost copiat sau compilat acest sens.
* '''Etichete:''' diverse precizări despre acest sens (registre de folosire, domeniul de aplicare etc.).
* '''Relații:''' sinonime, antonime, diminutive și augmentative pentru acest sens.


Când acceptați modificările făcute, ele vor deveni vizibile în arborele de sensuri. Atenție! Modificările nu sunt încă salvate pe disc. Apăsați butonul „Salvează” pentru a salva întregul lexem, inclusiv sensurile.
Și aici aveți butoane pentru reafișare, salvare, pagină wiki.


== Ghid ==
== Ghid ==
Linia 118: Linia 200:
* Dacă o definiție vi se pare greu de structurat, nu vă descurajați. Lăsați-o neterminată și vom cere ajutorul unui lexicograf de profesie. Putem face progrese uriașe și cu definiții lipsite de complicații.
* Dacă o definiție vi se pare greu de structurat, nu vă descurajați. Lăsați-o neterminată și vom cere ajutorul unui lexicograf de profesie. Putem face progrese uriașe și cu definiții lipsite de complicații.


===  Alegeți un lexem ===
===  Alegeți o intrare ===


Aveți trei metode pentru a alege un lexem pe care să-l structurați:
Aveți trei metode pentru a alege o intrare pe care să o structurați:


* (recomandat pentru începători) din [https://dexonline.ro/admin/structChooseLexem pagina de lexeme ușor de structurat], care oferă lexeme cu definiții scurte și puține.
* (recomandat pentru începători) din [https://dexonline.ro/admin/structChooseEntry.php pagina de intrări ușor de structurat], care oferă intrări cu definiții scurte și puține.
* din [https://dexonline.ro/admin/ pagina moderatorului] (în secțiunea ''Navigare rapidă'');
* din [https://dexonline.ro/admin/ pagina moderatorului] (în secțiunea ''Navigare rapidă'');
* sau căutați pur și simplu un cuvânt cum ar fi {{d|privitor}}, dați click pe „declinări”, apoi click pe creion.
* sau căutați pur și simplu un cuvânt cum ar fi {{d|privitor}}, dați clic pe „declinări”, apoi clic pe creionul „editează intrarea”.
 
Dacă sunteți „începător” în ale structurării, studiați întâi câteva intrări structurate. Le puteți alege din pagina moderatorului, căutând intrări aflate într-unul din ultimele trei stadii de structurare.
 
=== Structurarea ===
 
==== Fereastra „Editează intrarea” ====
 
Analizați lista de definiții.
 
O intrare este o unitate de bază a semnificației. De aceea, ea trebuie să fie asociată cu toate definițiile care o explică și doar cu acelea.
 
O intrare poate fi asociată cu mai multe lexeme și poate avea mai mulți arbori, cu sensuri și subsensuri multiple. Omonimele cu semnificații diferite trebuie să aibă intrări diferite, indiferent dacă sunt părți de vorbire diferite (ex. „da” ca afirmație (adverb), „da” (dar) conjuncție și „(a) da” ca verb) sau fac parte din aceeași categorie gramaticală (ex. „cornet” - persoană, „cornet” - pădure sau „cornet” - obiect de formă conică).
 
De regulă dicționarele tratează separat aceste cazuri (ex. „cornet” are 3 intrări în DEX), dar există și situații în care definițiile au fost grupate sub aceeași intrare (ex. „broască”). În acest caz, pentru că semnificațiile sunt complet diferite, se vor crea arbori separați în cadrul aceleiași intrări („broască” - animal, „broască” - mecanism, unealtă și „broască” - chist), sau chiar intrări diferite („cap” - conducător și „cap” - extremitate, vârf).
 
Pe de altă parte, lexeme diferite și părți de vorbire diferite, cu intrări diferite dar cu semnificații apropiate (înrudite), pot avea un singur arbore, pentru ca informațiile să fie afișate unitar când este căutat oricare dintre termeni. Ex. „zagrebian” s.m. și „zagrebiană” s.f., cu arbore comun „zagrebian, -ă (persoană)”.
 
Prin urmare, în cursul procesului de structurare, poate fi necesar:
 
* Să spargeți intrarea în mai multe intrări. Pentru aceasta, clonați intrarea, adăugând descrieri adecvate.
** Putem avea părți de vorbire înrudite în aceeași intrare dacă un lexem este principal și toate celelalte sunt variante ale primului (ex.: „fierăstrău / ferăstrău / herăstrău / ferestrău”) sau dacă lexemul are mai multe flexiuni (ex.: „nivel [înălțime]”).
* Să unificați două sau mai multe intrări.
** Două intrări care dau forme diferite de plural pentru un cuvânt (''consilii / consiliuri'') au clar aceeași semnificație și trebuie unificate într-o singură intrare, care va avea ambele lexeme cu modelele de flexiune corespunzătoare.
** Se vor unifica variantele (cu același sens), adăugând toate lexemele corespunzătoare la intrarea principală (ex. ''mușuroi (s.n.) + moșinoi + moșiroi + moșoroi + moșuroi (s.n.) + mușinoi + mușiroi (s.n.) + mușunoi'').
* Să includeți în analiză și omonimele cuvântului, dacă există intrări omonime sau dacă în fereastra de „Editare lexem” (deschideți cu clic pe creionul din eticheta lexemului) apar lexeme omonime listate în zona „Proprietăți”.


=== Corectați lista de definiții ===
O intrare are, de regulă, un arbore și un lexem (sau mai multe).


Un lexem este o unitate de bază a semnificației. De aceea, el trebuie să fie asociat cu toate definițiile care îl explică și doar cu acelea. Pentru aceasta, poate fi necesar:
<div class="toccolours mw-collapsible mw-collapsed">
Cazuri particulare:
<div class="mw-collapsible-content">


* Să spargeți lexemul în mai multe lexeme. Pentru aceasta, clonați lexemul, adăugând numerotare și descrieri adecvate.
# Verbele al căror infinitiv lung (cu valoare substantivală, declinabil) nu are sensuri proprii, precum și verbele tranzitive al căror participiu trecut (cu valoare adjectivală, declinabil) nu are sensuri proprii, vor avea un singur arbore (corespunzător verbului) asociat cu cele două, respectiv trei intrări.
** exemplu: Un lexem nu are voie să cuprindă mai multe părți de vorbire. Pe vremuri, „da” ca afirmație și „a da” ca verb erau un singur lexem. L-am scindat în două lexeme diferite.
#* Variantele consemnate ca atare nu au intrare separată (lexemul se atașează la intrarea formei principale).
* Să unificați două sau mai multe lexeme.
#* Infinitivele lungi și participiile au intrări proprii, cu același arbore cu al verbului de la care provin.
** exemplu: Două lexeme care dau forme diferite de plural pentru un cuvânt (''consilii / consiliuri'') au clar aceeași semnificație și trebuie unificate într-un singur lexem, care va avea ambele modele de flexiune.
#* În cazul în care verbul de proveniență nu are arbore propriu (fiind o variantă), intrările IL / PT vor avea asociat arborele verbului principal.
* Să includeți în analiză și omonimele cuvântului, dacă apar listate în fereastra „Proprietăți”.
# Substantivele masculine și feminine cu semnificații practic identice (nume de locuitori, ocupații, meserii, sportivi etc.) vor avea un singur arbore asociat cu cele două intrări. Ex.: '''{{d|Abisinian}}''' (persoană).
#* Dacă există și un adjectiv cu semnificație similară, intrarea acestuia va fi asociată cu același arbore comun. Ex.: '''{{d|Absenteist}}''' = (Persoană) care practică absenteismul.
# Substantivele compuse care au cuvânt-titlu în cel puțin un dicționar, vor avea intrare proprie, asociată doar cu lexemul compus. Ex.: '''{{d|Talpa-lupului}}'''.
#* La această intrare se va adăuga - dacă este cazul - definiția ce figurează în dicționare la alte cuvinte-titlu (unul din lexemele componente).
#* Definiția de la lexemele componente nu va mai fi inclusă în arborele de la cealaltă intrare, pentru că intrarea compusă va fi afișată și la căutarea unuia din lexemele componente.
# Pentru variante se va verifica indicația din dicționarele normative (DOOM - ultima ediție).
#* Sunt considerate lexeme '''principale''' toate formele menționate în DOOM (separate prin /).
#* Dacă DOOM nu listează lexemul, se verifică indicațiile din celelalte dicționare (începând cu DEX) și se consideră '''principală''' doar forma din titlu, cele menționate în paranteze fiind '''variante'''.
# Pentru denumirile științifice (ale plantelor, animalelor...) se va crea un lexem compus (ex. ''Acanthus longifolius''), care se va asocia cu intrarea corespunzătoare '''({{d|Talpa-ursului}})'''. Lexemele componente (''acanthus'' și ''longifolius'') se vor disocia atât de la intrarea respectivă, cât și de la intrările componente (dacă e cazul). - '''necesită clarificări'''


Pentru lexemul rezultat (sau pentru fiecare dintre lexemele rezultate), examinați fereastra „Definiții asociate”. Disociați definițiile care nu au ce căuta acolo. Nu vă speriați, definiția nu va fi ștearsă, ci doar disociată de lexemul în cauză. Ideal ar fi să editați și respectiva definiție și să o asociați cu lexemele corecte.
</div>
</div>


=== Fereastra „Proprietăți” ===
Pentru intrarea rezultată (sau pentru fiecare dintre intrările rezultate), examinați lista de „Definiții asociate”.
* Disociați definițiile care nu au ce căuta acolo. Nu vă speriați, definițiile nu vor fi șterse, ci doar disociate de intrarea în cauză. Eventual editați și respectivele definiții și asociați-le cu intrarea corectă.


* Verificați dacă există un accent (în rubrica „nume”). Dacă nu, adăugați-l sau debifați căsuța „necesită accent”, după caz.
Treceți structurarea în stadiul „în lucru” și „rezervați-o” înscriindu-vă numele (user) în căsuța „structurist” (se evită astfel ca intrarea să fie abordată de alt structurist; faceți deci o primă salvare încă de la început).
** În cazul lexemelor cu variante de accentuare (ex.: agr'''i'''ș/'''a'''griș), unificați întâi lexemele - dacă e cazul -, păstrând varianta principală (indicată pe prima poziție de DOOM sau DEX), apoi indicați cealaltă/celelalte variantă(e) în rubrica „pronunție”.
* Verificați dacă definițiile (în special cele din DOOM, DOR) dau indicații de silabisire și pronunție, completând rubricile respective.
* Pentru variante:
** dacă lexemul este o variantă a altui lexem, indicați acest lexem în rubrica "variantă a lui";
** dacă definițiile indică existența unor variante, verificați pentru fiecare să nu aibă definiții cu sensuri diferite, apoi adăugați-le în rubrica "variante".
* Marcați stadiul structurării ca „în lucru”.


=== Fereastra „Paradigmă” ===


* Verificați/corectați/stabiliți modelul de flexiune. Pentru multe cuvinte acest pas este deja făcut.
==== Fereastra „Editare lexem” ====
 
* Verificați dacă există un accent (în rubrica „formă”). Dacă nu, adăugați-l sau debifați căsuța „necesită accent”, după caz.
** În cazul lexemelor cu variante de accentuare (ex.: agr'''i'''ș / '''a'''griș), păstrați varianta principală (indicată pe prima poziție de DOOM sau DEX), apoi indicați cealaltă / celelalte variantă(e) în rubrica „pronunții”. <br/> Ștergeți lexemul omonim.
* Adăugați descriere și număr dacă este cazul.
* Verificați dacă definițiile (în special cele din DOOM, DEX) dau indicații de silabație și pronunție, completând rubricile respective.
** Pentru silabație evitați formele prescurtate, omiterea unei singure silabe de capăt etc.
* Adăugați eventuale etichete.
** Se etichetează aici partea / părțile de vorbire (verb, adjectiv etc.).
*** Pentru verbe se adaugă etichetele privind grupa și conjugarea, tranzitivitatea sau caracterul impersonal.
*** Pentru substantive sau adjective se adaugă etichete privind eventuale restricții ([numai singular]) și eticheta [admite vocativul] dacă este cazul.
* Verificați / corectați / stabiliți modelul de flexiune. Pentru majoritatea cuvintelor acest pas este deja făcut.
* Asigurați-vă că definițiile menționează într-adevăr formele din modelul de flexiune, și numai pe acelea.
* Asigurați-vă că definițiile menționează într-adevăr formele din modelul de flexiune, și numai pe acelea.
* Dacă definițiile menționează forme pe care paradigma curentă nu le reflectă, adăugați modele de flexiune noi, după caz.
* Dacă definițiile menționează forme pe care paradigma curentă nu le reflectă, clonați lexemul și adăugați modele de flexiune noi, după caz.
* Pentru modelele mai rar întâlnite, adăugați în rubrica „surse” sursele (dicționarele) care menționează respectivele modele.
** Clonați lexemul dacă există părți de vorbire diferite cu paradigme diferite (ex. „bucureștean” s.m. și „bucureștean” adj.).
* Dacă nu știți ce model de flexiune să alegeți, nu vă impacientați. Specificați, în rubrica „Comentarii despre paradigmă” un text de genul „este necesar un model pentru forma de plural ...”.
** Dacă nu știți ce model de flexiune să alegeți, nu vă impacientați. Adăugați eticheta [flexiune necunoscută].
* Nu modificați bifa „inclus în LOC” și nu atingeți paradigmele care poartă această bifă. Teoretic ar trebui să nu aveți dreptul să faceți aceasta, dar orice program are greșeli. :-)
* Adăugați în rubrica „surse” sursele (dicționarele) care menționează respectivele flexiuni.
** Doar opiniile minoritare trebuie consemnate. Nu adăugați sursele normative actuale (DOOM2, DEX...).
* Dacă definițiile specifică restricții („numai la singular”, „impersonal” etc.), completați rubrica „restricții” conform [[Precizări privind LOC|precizărilor (secțiunea 4)]].
* Dacă definițiile specifică restricții („numai la singular”, „impersonal” etc.), completați rubrica „restricții” conform [[Precizări privind LOC|precizărilor (secțiunea 4)]].
** Verificați formele de vocativ (dacă a fost adăugată eticheta corespunzătoare) și puneți eventualele restricții necesare.
Precizări pentru etichetarea lexemelor compuse:
* Bifați căsuța „lexem compus”.
* Selectați tipul și eventualele restricții.
* Selectați componentele adăugându-le pe rând sau apăsați butonul „autocompletează”. Verificați corectitudinea formelor selectate.
* Setați pentru fiecare component modul de flexionare.
* Debifați căsuța „necesită accent” și eliminați accentul (accentele) din câmpul „formă”. Lexemul va prelua accentele componentelor.
Nu uitați să salvați modificările!
Revenind în fereastra „Editează intrarea”, treceți la fereastra „Editează arborele” (clic pe creionul „editează” din zona „Arbori de sensuri asociați”).
==== Fereastra „Editează  arborele” ====


=== Structurarea sensurilor ===
Aici este greul procesului de structurare. Trebuie să lucrați având deschisă și fereastra „Editează intrarea”.


Aici este greul procesului de structurare.
Începeți cu una dintre definiții, preferabil din DEX.


* Începeți cu una dintre definiții, preferabil din DEX.
* Citiți-o cu atenție și decideți unde trebuie ea „decupată” în sensuri, sensuri secundare, expresii etc. Există marcaje și indicații care vă ajută: romburile, numerotările, mențiunile explicite ca „locuțiune prepozițională” etc.
* Citiți-o cu atenție și decideți unde trebuie ea „decupată” în sensuri, sensuri secundare, expresii etc. Există marcaje și indicații care vă ajută: romburile, numerotările, mențiunile explicite ca „locuțiune prepozițională” etc.
* Pentru fiecare sens:
* Pentru fiecare sens:
** Apăsați butonul „adaugă sens” (în fereastra „Sensuri”).
** Apăsați butonul „adaugă sens” (în zona „Sensuri”).
** Veți observa că rubricile din fereastra „Editorul de sensuri” au devenit active (editabile).
*** Veți observa că rubricile din zona „Editorul de sensuri” au devenit active (editabile).
** Introduceți în fereastra "Editorul de sensuri" bucata respectivă din definiție
** Selectați tipul „sens”.
** '''Nu''' menționați partea de vorbire (s.m., adj., vb. etc.), aceasta fiind specificată la paradigmă.
** Introduceți în caseta "sens" bucata respectivă din definiție.
*** '''[cata]''' Pentru asta ar fi bine să creăm mai multe părți de vorbire, în special pentru adverbe, prepoziții etc. Dacă nicăieri în definiție nu va mai apărea „adverb”, este important ca flexiunea să menționeze asta. '''[Matei]''' Mda.
*** Vedeți subcapitolul „Formatarea sensurilor” pentru instrucțiuni detaliate de formatare a sensului. Folosiți-vă, unde este cazul, de formatele html/expandat.
** Folosiți ortografia și punctuația corectă (indiferent cum e în surse).
** Adăugați în rubrica „surse” sursa (sursele) definiției. Adăugați doar cea mai recentă ediție a sursei (ex. DEX'09, fără edițiile anterioare). Nu adăugați aici surse ortografice.
** Adăugați în rubrica „surse” sursa definiției, eventuale sinonime/antonime și etichete (ex. la verbe etichetați tipul de verb - tranzitiv, intranzitiv etc.).
** Adăugați eventuale sinonime, antonime, diminutive sau augmentative.
** Apăsați butonul "acceptă".
** Adăugați etichete (ex. la verbe etichetați tipul de verb - [tranzitiv], [intranzitiv] etc.).
* Se adaugă în mod similar alte sensuri și/sau subsensuri. Se folosesc etichete pentru mențiunile de genul ''p. restr., p. ext., fig., pop.'' etc., pentru utilizarea în anumite contexte (''tehn., inform., lingv.'' etc.) sau pentru ''exemple''.
*** Folosiți etichete pentru mențiuni ca ''p. restr., p. ext., fig., pop.'' etc., pentru utilizarea în anumite contexte (''tehn., inform., lingv.'' etc.).
* Se adaugă etimologia/etimologiile ca (sub)sens separat. Se folosește formularea "Din limba ... '''xxx'''" sau "Din '''xxx''' + sufixul ''yyy''". În cazul în care sursa face trimitere la alt lexem (V. '''xxx'''), se preia etimologia de la acesta, completând eventual sufixul.
*** Dacă o etichetă nu există, o puteți crea din [https://dexonline.ro/etichete pagina de etichete].
** '''[Matei]''' Propun ca etimologia aibă rubrică separată (ca sinonimele etc.).
* Adăugați în mod similar celelalte sensuri și/sau subsensuri.
* Pentru etimologii, comentarii și exemple procedați în mod similar, selectând tipul adecvat și copiind textul în aceeași casetă „sens”.
** Etimologiile și comentariile se adaugă pe ultimele poziții, ca „frate” a ultimului sens principal.
*** Dacă unele sensuri sau subsensuri au etimologii și/sau comentarii separate, adăugați-le ca „fiu” la fiecare dintre sensurile sau subsensurile respective.
*** Pentru etimologii folosiți formulările „(Din) limba ... '''xxx'''”, „Cf. limba ... '''xxx'''”, „'''xxx''' + sufix ''yyy''”, „Vezi '''xxx'''” etc., ajutându-vă de etichete (ex.: [Cf.] [limba franceză] ...).
** Exemplele se adaugă ca „fii”, imediat după sensul exemplificat.
* Folosiți săgețile din zona „Sensuri” pentru a ordona și ierarhiza corect ramurile. Pe cât posibil, urmăriți ierarhia din definiție.
* Recitiți definiția și verificați că fiecare parte a ei este consemnată în rubrica potrivită. Nu uitați că unele bucăți din definiție au fost deja structurate în secțiunile anterioare: modelul de flexiune, valoarea morfologică, silabisirea, pronunția, variantele. Aceste bucăți nu trebuie să mai apară în sensul structurat.
* Bifați definiția ca structurată.
 
Alegeți apoi alte definiții din sursele ''moderne'', una câte una, compilând (cumulând) explicațiile furnizate de toate sursele ''moderne'' și aducând la zi sursele, sinonimele etc.
* Pentru moment se structurează definițiile din sursele moderne (aproape) complete: DEX'09 (DEX'98), DLRLC (DLRM), DN.
** Bifați ca structurate și „definițiile” din sursele morfologice (DOOM2, DOOM, Ortografic, DOR) - aceste indicații au fost incluse în paradigma lexemelor.
** Tratați cu reținere sursele „Sinonime(82)” și „Antonime”; nu toate sinonimele/antonimele menționate corespund tuturor sensurilor. În caz de dubiu lăsați aceste surse nestructurate.
* Încă nu am luat o decizie în privința abordării dicționarelor vechi, a celor enciclopedice și etimologice.
 
Nu uitați să salvați arborele!
 
Reveniți apoi la „Editează intrarea” și salvați-o!
 
Un arbore de sensuri poate fi asociat cu mai multe intrări (ex. „absenteist” și „absenteistă” vor avea cam același sens, fiind totuși intrări diferite). Dacă este cazul, asociați arborele respectiv cu intrările.
 
===== Formatarea sensurilor =====
 
Dorim ca lexemul structurat să arate unitar, nu ca un mișmaș de formatări preluate din diversele dicționare. Iată standardul nostru:
 
* Folosiți ortografia și punctuația corectă (indiferent cum e în surse).
* Puneți întotdeauna majusculă la începutul sensului și punct la final (chiar dacă sensul este o frază incompletă).
* Expandați toate abrevierile, cu excepțiile: ''s.m., s.f., s.n., adj., adv.'' (acestea sunt foarte frecvente, bine cunoscute, iar expandarea lor ar îngreuna citirea) sau folosiți etichete unde este posibil.
** Nu se expandează abrevierea ''Cf.'' (= Confer). Nu se expandează abrevierea ''etc.''
** '''De stabilit cum procedăm cu abrevierile precizărilor „înainte/după Hristos”. Abreviem sau nu? Ce formulare folosim?'''
* Uneori definiția constă dintr-un singur cuvânt, practic un sinonim (exemplu: {{d|antimonit}}). Atunci lăsați sensul gol și listați doar sinonimul și sursele, etichetele. Adăugați etimologia (dacă e cazul).
* Pentru textul definițiilor se folosesc litere drepte, simple. Dacă este cazul, se pot evidenția anumite cuvinte prin litere '''îngroșate''' sau ''aplecate'' (dar e bine să nu abuzați).
* Exemplele, expresiile și citatele se scriu cu litere aplecate, iar autorul se scrie cu majuscule drepte. Citatele se preiau conform sursei, cu ortografia respectivă.
** Dacă citatul conține pasaje omise (evidențiate prin adăugarea unor precizări delimitate de paranteze drepte), aceste precizări se transpun la ortografia actuală.
** Dacă autorul este indicat prin „id. (ib.)”, înlocuiți aceste abrevieri cu numele și indicațiile din exemplul precedent.
* Abrevierile și simbolurile adăugate sub formă de „comentariu” se scriu cu litere ''aplecate'', punctul final figurând doar dacă face parte din abreviere.
 
===== Menționarea altor sensuri =====
 
[[File:sens.jpg|800px|right|Menționarea unui sens anume al lui ''monitor'']]
 
Uneori dorim să evidențiem, în cadrul unui sens, că un cuvânt este folosit cu un sens anume. De exemplu, {{d|monitor}} poate însemna o duzină de lucruri distincte. Dacă vreodată întâlniți cuvântul ''monitor'' într-o definiție și doriți să clarificați la ce sens se referă, procedați astfel:
 
* Tastați cuvântul (în editorul de sensuri).
* Imediat după el, fără spațiu, tastați o paranteză pătrată deschisă „[”.
* Va apărea o fereastră cu sensurile cunoscute pentru ''monitor''.
* Căutați în listă sensul corespunzător.
* Apăsați <Enter> sau dați clic pe sensul dorit.
* Sistemul va include automat în text un identificator numeric unic al sensului și va închide paranteza pătrată.
* Există mai multe posibilități de a marca o trimitere (cu/fără evidențierea cuvântului și/sau a numărului sensului respectiv). Vedeți în tabelul de mai jos diversele sintaxe folosite.
{|class="wikitable"
! Efectul dorit || Secvența || Explicații
|-
| [http://example.com copil (1.2.3.)] || <nowiki>copil[123456*]</nowiki> || Mențiuni despre sens anume. Când tastați „copil[”, se deschide un meniu de autocompletare. Trebuie să inserați manual un asterisc.
|-
| [http://example.com copil] || <nowiki>copil[123456]</nowiki> || Similar, dar fără numerotare.
|-
| [http://example.com (1.2.3)] || <nowiki>copil[123456**]</nowiki> || Similar, dar fără text, doar cu numerotare. Trebuie să inserați manual două asteriscuri.
|}
* După ce salvați lexemul, dacă survolați peste ''monitor'' în arborele de sensuri, veți observa un popup cu explicația sensului.
 
===== Menționarea altor sensuri încă nestructurate =====
 
Ce facem dacă dorim menționăm un sens, dar intrarea respectivă încă nu a fost structurată și sensurile nu există? Putem crea o mențiune către arborele de sensuri (în general, intrările au un arbore de sensuri asociat, fie el și gol). Procedați ca mai sus, dar tastați două paranteze pătrate deschise „[[”. Va apărea o fereastră cu toți arborii de sensuri cunoscuți pentru „monitor”. Selectați arborele corespunzător. Sistemul va închide parantezele pătrate.
{|class="wikitable"
! Efectul dorit || Secvența || Explicații
|-
| [http://example.com exemplu] || <nowiki>exemplu[[123456]]</nowiki> || Mențiuni despre un arbore. Când tastați „exemplu[[”, se deschide un meniu de autocompletare.
|}
* Dacă arborele corespunzător nu există, căutați intrarea corespunzătoare și adăugați-i arborele.
Acest mecanism este unul temporar. Pe măsură ce structurăm intrările, arborii de sensuri nu vor mai fi goi. Sistemul oferă [https://dexonline.ro/report/treeMentions un raport] cu mențiunile către arborii de sensuri, pentru ca structuriștii să le poată înlocui cu mențiuni către sensuri individuale.


* compilând (cumulând) explicațiile furnizate de toate sursele ''moderne'' (începând cu DEX). ''Aici trebuie să stabilim ce facem cu cele vechi, DE.''
===== Precizări privind etichetele =====


* Unele bucăți din definiție au fost deja structurate în secțiunile anterioare: formele de plural, valoarea morfologică, silabisirea, pronunția variantele.
Etichetele se pot aplica atât pe lexem, cât și pe arbori și fiecare sens și subsens din arbore. De reținut că:
* Recitiți definiția și verificați că fiecare parte a ei este consemnată în rubrica potrivită.
* eticheta lexemului este valabilă - de regulă - pentru toate sensurile arborilor asociați. Eticheta [admite vocativul] este valabilă pentru sensurile la care se pot folosi formele acestui caz. Ex. eticheta de la lexemul ''brașoveancă'' este valabilă numai pentru primul sens (femeie).
* eticheta unui arbore este valabilă pentru toate sensurile acestuia.
* eticheta unui sens este valabilă pentru toate subsensurile acestuia. Ex. etichetele [intranzitiv] și [popular] din arborele ''aui'' se aplică tuturor subsensurilor.
* eticheta unui subsens este valabilă numai pentru acesta, nu și pentru sensul părinte sau pentru celelalte subsensuri ale acestuia. Ex. un sens poate avea eticheta [tranzitiv], valabilă pentru toate subsensurile sale, iar unul dintre subsensuri poate avea '''suplimentar''' și eticheta [reflexiv].


= Observații Cătălin =
=== Încheiere ===


Structurez lexeme „ușoare” (cu definiții puține și scurte). Menționez ce observ.
Când ați terminat de încorporat toate definițiile din sursele indicate, intrarea este structurată! Treceți-o în starea „așteaptă moderarea” și un moderator o va examina în curând.


* Unde punem mențiunea tranzitiv / intranzitiv / reflexiv pentru verbe? Momentan am creat etichete, ceea ce este bine pentru că diverse sensuri pot necesita diverse mențiuni. Se poate mai bine?
Este acceptabil să treceți o intrare în această stare chiar dacă unele dintre definiții nu sunt încă structurate. Când luăm o decizie despre dicționarele sus-menționate, ne va fi ușor să identificăm și să reprocesăm intrările deja structurate.
* Unde punem grupa verbului (I-IV)? Și cred că asta se poate generaliza la pronume nehotărâte, demonstrative etc.
* Punem absolut toate sursele la „surse care atestă flexiunea”? Cred că ar fi prea mult zgomot. Poate doar pentru flexiunile mai rare.
* Ce facem dacă un cuvânt este variantă a altuia, dar unele surse mai vechi îi dau și sensuri? Ex. {{d|ținterim}} este variantă a lui {{d|țintirim}}, dar Șăineanu îi dă și sensuri. Propun să mutăm sensurile la forma de bază (modernă).
* Ce facem dacă variantele unui cuvânt au registru de folosire? Ex. {{d|ciot}} are variantele (popular) ''cioată'', (rar) ''ciotur''. Deocamdată am le listez în sensul unic al variantelor, cel care indică sursa.

Versiunea de la data 30 aprilie 2021 09:46

Prin structurarea definițiilor înțelegem crearea unei structuri pentru fiecare intrare (cuvânt) care să includă, frumos categorisite, toate informațiile din toate definițiile pentru acea intrare: sensurile cuvântului, locuțiuni și expresii, exemple de folosire, etimologie, variante, relații cu alte cuvinte (sinonime, antonime), silabisiri, pronunții, toate formele flexionare și altele. Această structură va fi un mare pas înainte față de reprezentarea curentă a definițiilor, pentru două motive principale:

  1. În prezent definițiile sunt simple bucăți de text cu marcaje de formatare (bold, italic etc.). În această reprezentare, toate elementele de mai sus sunt amestecate și imposibil de analizat separat.
  2. Definiția structurată va elimina redundanța (asemănările) între diversele dicționare folosite, care încarcă inutil pagina.

În principiu, o intrare are asociate:

  • unul sau mai mulți arbori de sensuri;
  • unul sau mai multe lexeme;
  • una sau mai multe definiții.

Această pagină este în lucru. Urmăriți și discuția aferentă paginii pentru idei nedefinitivate sau neimplementate.

Interfață

Structurarea are multe componente și vă poate descuraja. Partea bună este că puteți experimenta fără să apăsați butoanele „Salvează”. Atunci nimic nu se salvează pe server, deci nu puteți strica nimic. Puteți apăsa butoanele „Reafișează” pentru a vedea efectul modificărilor propuse.

Procesul de structurare are mai multe etape, care se realizează în pagini separate:

  • pagina de editare a intrării;
  • pagina de editare a arborilor;
  • pagina de editare a lexemului;
  • pagina de editare a unei definiții.

Vă recomandăm să deschideți paginile necesare în ferestre separate, pentru a putea trece ușor de la una la alta pentru a vedea anumite detalii sau pentru a copia fragmente de text (definiții, etimologii).

Să le examinăm pe rând, luând ca exemplu o intrare în curs de structurare (privitor).

Pagina de editare a intrării

Pagina de editare a intrării

În partea superioară există următoarele câmpuri:

  • Descriere - de regulă cuvântul definit. Pot exista și precizări în cazul omonimelor (de exemplu pentru sol putem avea „notă muzicală”, „emisar”, monedă” etc.).
  • Structurare - starea actuală a procesului.
  • Structurist - moderatorul care și-a rezervat-o pentru structurare.
  • Etichete - etichete valabile pentru întreaga intrare.
  • Lexeme - lexemul (lexemele) principal(e) asociat(e).
  • Variante - lexemul (lexemele) variantă(e) asociat(e).
  • Arbori - arborele (arborii) asociat(i).
  • Bifă pentru intrări ce conțin definiții pentru adulți.

Urmează un rând de butoane a căror funcționalitate este ușor de intuit, apoi o zonă în care sunt afișați arborii (fiecare având un link către pagina de editare) și apoi definițiile asociate, cu linkuri pentru editare, semnalarea rapidă a greșelilor prin simpla selectarea a cuvintelor greșite și vizualizarea originalului (dacă există imaginea).

Deasupra listei există și trei selectori prin care puteți filtra ce definiții doriți să vedeți și în ce reprezentări. Fiecare definiție are, la rândul ei, posibilitatea de a fi afișată abreviat/expandat și/sau text/html.

Definițiile pot fi disociate de intrarea respectivă, dar înainte de această operație e bine să verificați dacă sunt asociate cu altă intrare (vezi Pagina de editare a unei definiții). Pentru asocieri/disocieri, selectați definiția/definițiile, apoi mergeți la sfârșitul paginii, unde aveți butoanele respective.

Pagina de editare a arborilor

Fereastra de editare a arborilor
Fereastra de editare a arborilor (continuare)

Efortul principal în structurarea unui lexem este confruntarea și comasarea definițiilor. În final, rezultă o ierarhie de sensuri primare, pe baza cărora iau naștere sensuri secundare, expresii și locuțiuni. Această ierarhie se numește arborele de sensuri.

În această fereastră aveți:

  • Câmpurile:
    • Descriere - de regulă identică cu intrarea, dacă este un singur arbore;
    • Stare - de regulă vizibil;
    • Intrări - selecție multiplă (dar de regulă este una singură);
    • Etichete - valabile pentru întreaga intrare.
  • Rândul de butoane funcționale;
  • Zona de afișare a sensurilor create;
  • Zona de editare a sensurilor.

În această fereastră puteți:

  • crea un sens nou sau un subsens;
  • șterge un sens sau un subsens;
  • reordona sensurile și subsensurile, prin promovarea și retrogradarea în ierarhie.

Zona de editare a ramurilor

Deoarece editarea unei ramuri poate fi complexă, ea nu se petrece direct în arborele de sensuri, ci în această zonă separată. Această zonă este inactivă până când dați clic pe o ramură. Atunci elementele ramurii sunt copiate în zona de editare, iar câmpurile devin active (editabile).

Ramurile se încadrează într-una din următoarele categorii:

  • Sensul propriu-zis: el este copiat sau compilat din una sau mai multe definiții (surse). Ca ramuri ale sensului se pot adăuga următoarele categorii:
    • Exemplu: ilustrează, de regulă prin citate din diferite publicații, sensul respectiv; se copiază din sursele care îl furnizează.
  • Etimologie: indică proveniența sensului; este copiată sau compilată din definiții (surse).
  • Comentariu: când observăm neclarități în definiții, nu le corectăm direct (decât în situații evidente), ci facem adnotări în acest câmp.
    • Tot aici se adaugă și eventualele abrevieri sau simboluri folosite (ex.: Co - simbol pentru Cobalt -, iun.; VI / .06. / -06- - abreviere pentru iunie).
  • Diferențiere când anumite dicționare dau definiții cu sens apropiat dar cu unele mici diferențe.

Etimologiile și comentariile se adaugă ca sensuri finale dacă sunt valabile pentru toate sensurile din arbore. În caz contrar, se adaugă ca subsensuri ale sensului respectiv. Diferențierile sunt subsensuri.

Pentru fiecare ramură „sens” sau „subsens” se menționează:

  • Surse: dicționarele din care a fost copiat sau compilat acest sens.
  • Etichete: diverse precizări despre acest sens (registre de folosire, disciplina de aplicare, restricții etc.).
  • Relații: sinonime, antonime, diminutive și augmentative pentru acest sens.
    • Dacă editați un diminutiv/augmentativ, vă recomandăm să verificați că acesta este menționat și la intrarea al cărui diminutiv/augmentativ este (și să-l adăugați dacă lipsește).

Sursele și unele etichete se adaugă și la etimologii, comentarii sau exemple.

Când părăsiți editarea unei ramuri, modificările făcute vor deveni vizibile în arborele de sensuri. Atenție! Modificările nu sunt încă salvate pe server. Apăsați butonul „Salvează” pentru a salva întregul arbore, inclusiv sensurile.

Fereastra de editare a lexemului
Fereastra de editare a lexemului (continuare)

Pagina de editare a lexemului

Aici arătăm cum se flexionează acest lexem. Flexionarea este un termen general pentru conjugări (eu merg, tu mergi, el merge) și declinări (copil, copii, copilul, copiii).

Fiecare lexem are un model de flexiune. Vedem că privitor are modelul A66 (roditor), adică se declină la fel ca roditor: privitor, privitoare, privitori, privitoare.

Unele cuvinte pot avea mai multe modele de flexiune. De exemplu, vis are un model cu pluralul în -e (vise, visele, viselor) și altul cu pluralul în -uri (visuri, visurile, visurilor). În acest caz au fost create două lexeme omonime, fiecare cu modelul său de flexiune.

Această pagină are un rând de butoane, două zone de editare (Proprietăți și Model de flexiune) și o zonă de afișare a paradigmei.

  1. Rolul butoanelor este ușor de intuit. Câteva precizări în josul paragrafului.
  2. Zona Proprietăți
    1. Formă
      • Accentul trebuie indicat chiar și pentru lexemele monosilabice, altfel paradigma nu va conține deloc accente.
      • Valoarea acestui câmp este folosită la căutări și este vizibilă public la afișarea flexiunilor unui cuvânt.
    2. Necesită accent
      • Majoritatea lexemelor necesită accent. Acesta se marchează cu un apostrof înaintea vocalei accentuate, iar căsuța „necesită accent” trebuie să fie bifată.
      • Dacă accentul nu este cunoscut (denumirile științifice de animale și plante, numele proprii etc.) sau sunt mai multe vocale accentuate (cuvinte compuse), lăsați căsuța nebifată și nu marcați niciun accent.
    3. Descriere
      • O scurtă descriere, vizibilă public, pentru diferențierea omonimelor. Se folosesc de regulă scurte indicații privind pluralul („pl. -e” și „pl. -uri”), forma de indicativ etc.
    4. Număr
      • Opțional, pentru numerotarea omonimelor.
    5. Intrări
      • Intrarea (intrările) asociată(e) - principale sau variante.
    6. Silabații, pronunții
      • Opționale, despărțite prin virgule.
    7. Etichete
      • Se adaugă numai etichete morfologice (partea de vorbire). Se pot adăuga etichete privind tranzitivitatea unui verb, dacă proprietatea este valabilă pentru toate sensurile acestuia. Se va adăuga eticheta [admite vocativul], care activează afișarea formelor de vocativ dacă este cazul (persoane - băiat, doctor -, animate - cal, codru -, personificabile - râu, vânt).
      • Ignoră la căutările full-text
        • Căsuță implicit debifată. Se bifează în cazul cuvintelor care au o mare frecvență în texte, pentru a fi omise la căutări full-text (de, și, la etc.).
  3. Zona Model de flexiune
    Fiecare lexem are un model de flexiune. Ex. privitor are modelul A66 (roditor), adică se declină la fel ca roditor: privitor, privitoare, privitori, privitoare.
    1. Lexem compus - bifată în cazul acestor lexeme. Rubricile „tip + număr” se modifică și apar câmpuri suplimentare pentru componentele lexemului.
    2. Tip + număr
      • Când adăugați un model nou, puteți căuta prin lista de modele unul care să se potrivească (selectați întâi tipul - ex. A -, apoi numărul - ex. 66). Alternativ, puteți indica un lexem care se declină similar. Pentru privitor, acestea ar putea fi amăgitor, ascultător etc.
      • Modelul T1 este special, având semnificația „nu știm cum se flexionează acest lexem”. Se întâmplă mai des decât ați crede!
    3. Restricții
      • Litere din setul:
        • Articulat;
        • nEarticulat;
        • Nominativ-Acuzativ;
        • Singular;
        • Plural;
        • Unipersonal;
        • Impersonal;
        • Trecut;
        • V (vocativ masculin/neutru forma 1);
        • v (vocativ masculin/neutru forma 2);
        • W (vocativ feminin forma 1);
        • w (vocativ feminin forma 2);
        • X (vocativ masculin plural);
        • Y (vocativ feminin/neutru plural).
      • În practică, restricțiile funcționează prin interzicerea unor forme. De exemplu, Articulat interzice toate formele nearticulate. V interzice forma 2 de vocativ, iar v interzice forma 1 (așadar Vv împreună interzic ambele forme de vocativ masculin singular).
      • Atenție! Dacă folosiți metoda indicării unui lexem similar, verificați corectitudinea elementelor de mai sus!
    4. Surse
      • Dicționarul (dicționarele) care menționează paradigma (doar dacă sunt surse mai puțin cunoscute; nu menționați DOOM, DEX etc.).
    5. Precizări
      • O scurtă clarificare, vizibilă public, care marchează sursa flexiunii. Pentru cuvintele cu flexiuni în DOOM-ul curent (DOOM2 în acest moment), ea poate fi vidă. Sursele pot reprezenta dicționare, autori cunoscuți, inclusiv părerea moderatorului, dar trebuie documentate clar aceste situații.
  4. Zona Paradigma
    • Aici puteți vedea întreaga paradigmă. Verificați corectitudinea tuturor formelor înainte de a salva.
  5. Butoanele (de sus)
    1. Reafișează
      • Folosiți-l pentru a vedea modificările făcute, fără a le salva.
    2. Salvează
      • Salvați modificările făcute.
    3. Clonează
      • Clonarea creează un lexem aproape identic cu cel în curs de editare. El va avea același nume. Există opțiuni de copiere în clonă a unor elemente din lexemul sursă. Dacă clona este creată fără flexiuni (modelul de flexionare T1) adăugați apoi toate elementele necesare (model, etichete etc.).
      • Folosiți clonarea pentru a sparge un lexem nediferențiat în două lexeme omonime. De exemplu, dacă inițial toate definițiile pentru episcop sunt reunite într-o singură intrare cu un singur lexem, puteți să clonați acest lexem corespunzător celor două forme de plural. Editați apoi intrarea, dacă este cazul.
    4. Wiki pentru vizualizarea sau crearea paginii corespunzătoare dacă sunt chestiuni în discuție.
    5. Caută duce la pagina de căutare.
    6. Renunță
      • Renunțați la modificările făcute.
    7. Șterge
      • Șterge lexemul. Intrarea cu care el era asociat (și definițiile corespunzătoare) nu va fi ștearsă, dar, dacă nu este asociată cu niciun alt lexem, ea va deveni neasociată, ceea ce înseamnă că definițiile nu vor fi niciodată afișate ca rezultat al unei căutări. Trebuie să vă asigurați că intrarea respectivă este asociată cu un alt lexem înainte de a-l șterge pe acesta.
Fereastra de editare a unei definiții

Pagina de editare a unei definiții

Fiecare definiție are:

  • un identificator numeric unic (acesta este generat de sistem și nu poate fi modificat);
  • sursă: dicționarul din care face parte definiția;
  • stare: de obicei definițiile sunt active, dar în rare ocazii pot fi șterse, ascunse sau temporare (adică așteaptă să fie moderate);
  • etichete: adăugați eticheta corectată dacă ați făcut corecturi minore și definiția nu mai este identică cu originalul.
  • intrări: lista intrărilor cu care este asociată;
  • conținut: zona în care puteți edita definiția;
    • textul trebuie să păstreze formatarea și ortografia din sursă, chiar dacă între timp s-au modificat normele ortografice.

Butonul „arată TinyMCE” comută între reprezentarea lizibilă (HTML) și cea folosită intern de dexonline.

Diferențe față de ediția anterioară

În fereastră este afișată și definiția corespunzătoare dintr-o ediție anterioară a sursei (dacă există).

Perechile roșu-verde prezintă diferențele între ediția anterioară (roșu) și cea curentă (verde). Puteți da clic pe orice porțiune colorată pentru a o prelua și în cealaltă ediție. De exemplu, dacă dați clic pe o porțiune roșie, sistemul va copia respectiva porțiune din ediția veche în cea nouă, în locul porțiunii verzi. Acest mecanism poate fi util pentru repararea rapidă a unor greșeli de tehnoredactare. Modificarea este salvată automat la fiecare clic.

Dacă definițiile din cele două ediții sunt identice, bifați căsuța corespunzătoare.

Și aici aveți butoane pentru reafișare, salvare, pagină wiki.

Ghid

Chestiuni preliminare

  • Nu uitați să salvați des!
  • Acest ghid nu va fi niciodată complet. Structurarea implică și luarea unor decizii, nu doar urmarea mecanică a unor pași.
  • Dacă o definiție vi se pare greu de structurat, nu vă descurajați. Lăsați-o neterminată și vom cere ajutorul unui lexicograf de profesie. Putem face progrese uriașe și cu definiții lipsite de complicații.

Alegeți o intrare

Aveți trei metode pentru a alege o intrare pe care să o structurați:

  • (recomandat pentru începători) din pagina de intrări ușor de structurat, care oferă intrări cu definiții scurte și puține.
  • din pagina moderatorului (în secțiunea Navigare rapidă);
  • sau căutați pur și simplu un cuvânt cum ar fi privitor, dați clic pe „declinări”, apoi clic pe creionul „editează intrarea”.

Dacă sunteți „începător” în ale structurării, studiați întâi câteva intrări structurate. Le puteți alege din pagina moderatorului, căutând intrări aflate într-unul din ultimele trei stadii de structurare.

Structurarea

Fereastra „Editează intrarea”

Analizați lista de definiții.

O intrare este o unitate de bază a semnificației. De aceea, ea trebuie să fie asociată cu toate definițiile care o explică și doar cu acelea.

O intrare poate fi asociată cu mai multe lexeme și poate avea mai mulți arbori, cu sensuri și subsensuri multiple. Omonimele cu semnificații diferite trebuie să aibă intrări diferite, indiferent dacă sunt părți de vorbire diferite (ex. „da” ca afirmație (adverb), „da” (dar) conjuncție și „(a) da” ca verb) sau fac parte din aceeași categorie gramaticală (ex. „cornet” - persoană, „cornet” - pădure sau „cornet” - obiect de formă conică).

De regulă dicționarele tratează separat aceste cazuri (ex. „cornet” are 3 intrări în DEX), dar există și situații în care definițiile au fost grupate sub aceeași intrare (ex. „broască”). În acest caz, pentru că semnificațiile sunt complet diferite, se vor crea arbori separați în cadrul aceleiași intrări („broască” - animal, „broască” - mecanism, unealtă și „broască” - chist), sau chiar intrări diferite („cap” - conducător și „cap” - extremitate, vârf).

Pe de altă parte, lexeme diferite și părți de vorbire diferite, cu intrări diferite dar cu semnificații apropiate (înrudite), pot avea un singur arbore, pentru ca informațiile să fie afișate unitar când este căutat oricare dintre termeni. Ex. „zagrebian” s.m. și „zagrebiană” s.f., cu arbore comun „zagrebian, -ă (persoană)”.

Prin urmare, în cursul procesului de structurare, poate fi necesar:

  • Să spargeți intrarea în mai multe intrări. Pentru aceasta, clonați intrarea, adăugând descrieri adecvate.
    • Putem avea părți de vorbire înrudite în aceeași intrare dacă un lexem este principal și toate celelalte sunt variante ale primului (ex.: „fierăstrău / ferăstrău / herăstrău / ferestrău”) sau dacă lexemul are mai multe flexiuni (ex.: „nivel [înălțime]”).
  • Să unificați două sau mai multe intrări.
    • Două intrări care dau forme diferite de plural pentru un cuvânt (consilii / consiliuri) au clar aceeași semnificație și trebuie unificate într-o singură intrare, care va avea ambele lexeme cu modelele de flexiune corespunzătoare.
    • Se vor unifica variantele (cu același sens), adăugând toate lexemele corespunzătoare la intrarea principală (ex. mușuroi (s.n.) + moșinoi + moșiroi + moșoroi + moșuroi (s.n.) + mușinoi + mușiroi (s.n.) + mușunoi).
  • Să includeți în analiză și omonimele cuvântului, dacă există intrări omonime sau dacă în fereastra de „Editare lexem” (deschideți cu clic pe creionul din eticheta lexemului) apar lexeme omonime listate în zona „Proprietăți”.

O intrare are, de regulă, un arbore și un lexem (sau mai multe).

Cazuri particulare:

  1. Verbele al căror infinitiv lung (cu valoare substantivală, declinabil) nu are sensuri proprii, precum și verbele tranzitive al căror participiu trecut (cu valoare adjectivală, declinabil) nu are sensuri proprii, vor avea un singur arbore (corespunzător verbului) asociat cu cele două, respectiv trei intrări.
    • Variantele consemnate ca atare nu au intrare separată (lexemul se atașează la intrarea formei principale).
    • Infinitivele lungi și participiile au intrări proprii, cu același arbore cu al verbului de la care provin.
    • În cazul în care verbul de proveniență nu are arbore propriu (fiind o variantă), intrările IL / PT vor avea asociat arborele verbului principal.
  2. Substantivele masculine și feminine cu semnificații practic identice (nume de locuitori, ocupații, meserii, sportivi etc.) vor avea un singur arbore asociat cu cele două intrări. Ex.: Abisinian (persoană).
    • Dacă există și un adjectiv cu semnificație similară, intrarea acestuia va fi asociată cu același arbore comun. Ex.: Absenteist = (Persoană) care practică absenteismul.
  3. Substantivele compuse care au cuvânt-titlu în cel puțin un dicționar, vor avea intrare proprie, asociată doar cu lexemul compus. Ex.: Talpa-lupului.
    • La această intrare se va adăuga - dacă este cazul - definiția ce figurează în dicționare la alte cuvinte-titlu (unul din lexemele componente).
    • Definiția de la lexemele componente nu va mai fi inclusă în arborele de la cealaltă intrare, pentru că intrarea compusă va fi afișată și la căutarea unuia din lexemele componente.
  4. Pentru variante se va verifica indicația din dicționarele normative (DOOM - ultima ediție).
    • Sunt considerate lexeme principale toate formele menționate în DOOM (separate prin /).
    • Dacă DOOM nu listează lexemul, se verifică indicațiile din celelalte dicționare (începând cu DEX) și se consideră principală doar forma din titlu, cele menționate în paranteze fiind variante.
  5. Pentru denumirile științifice (ale plantelor, animalelor...) se va crea un lexem compus (ex. Acanthus longifolius), care se va asocia cu intrarea corespunzătoare (Talpa-ursului). Lexemele componente (acanthus și longifolius) se vor disocia atât de la intrarea respectivă, cât și de la intrările componente (dacă e cazul). - necesită clarificări

Pentru intrarea rezultată (sau pentru fiecare dintre intrările rezultate), examinați lista de „Definiții asociate”.

  • Disociați definițiile care nu au ce căuta acolo. Nu vă speriați, definițiile nu vor fi șterse, ci doar disociate de intrarea în cauză. Eventual editați și respectivele definiții și asociați-le cu intrarea corectă.

Treceți structurarea în stadiul „în lucru” și „rezervați-o” înscriindu-vă numele (user) în căsuța „structurist” (se evită astfel ca intrarea să fie abordată de alt structurist; faceți deci o primă salvare încă de la început).


Fereastra „Editare lexem”

  • Verificați dacă există un accent (în rubrica „formă”). Dacă nu, adăugați-l sau debifați căsuța „necesită accent”, după caz.
    • În cazul lexemelor cu variante de accentuare (ex.: agriș / agriș), păstrați varianta principală (indicată pe prima poziție de DOOM sau DEX), apoi indicați cealaltă / celelalte variantă(e) în rubrica „pronunții”.
      Ștergeți lexemul omonim.
  • Adăugați descriere și număr dacă este cazul.
  • Verificați dacă definițiile (în special cele din DOOM, DEX) dau indicații de silabație și pronunție, completând rubricile respective.
    • Pentru silabație evitați formele prescurtate, omiterea unei singure silabe de capăt etc.
  • Adăugați eventuale etichete.
    • Se etichetează aici partea / părțile de vorbire (verb, adjectiv etc.).
      • Pentru verbe se adaugă etichetele privind grupa și conjugarea, tranzitivitatea sau caracterul impersonal.
      • Pentru substantive sau adjective se adaugă etichete privind eventuale restricții ([numai singular]) și eticheta [admite vocativul] dacă este cazul.
  • Verificați / corectați / stabiliți modelul de flexiune. Pentru majoritatea cuvintelor acest pas este deja făcut.
  • Asigurați-vă că definițiile menționează într-adevăr formele din modelul de flexiune, și numai pe acelea.
  • Dacă definițiile menționează forme pe care paradigma curentă nu le reflectă, clonați lexemul și adăugați modele de flexiune noi, după caz.
    • Clonați lexemul dacă există părți de vorbire diferite cu paradigme diferite (ex. „bucureștean” s.m. și „bucureștean” adj.).
    • Dacă nu știți ce model de flexiune să alegeți, nu vă impacientați. Adăugați eticheta [flexiune necunoscută].
  • Adăugați în rubrica „surse” sursele (dicționarele) care menționează respectivele flexiuni.
    • Doar opiniile minoritare trebuie consemnate. Nu adăugați sursele normative actuale (DOOM2, DEX...).
  • Dacă definițiile specifică restricții („numai la singular”, „impersonal” etc.), completați rubrica „restricții” conform precizărilor (secțiunea 4).
    • Verificați formele de vocativ (dacă a fost adăugată eticheta corespunzătoare) și puneți eventualele restricții necesare.

Precizări pentru etichetarea lexemelor compuse:

  • Bifați căsuța „lexem compus”.
  • Selectați tipul și eventualele restricții.
  • Selectați componentele adăugându-le pe rând sau apăsați butonul „autocompletează”. Verificați corectitudinea formelor selectate.
  • Setați pentru fiecare component modul de flexionare.
  • Debifați căsuța „necesită accent” și eliminați accentul (accentele) din câmpul „formă”. Lexemul va prelua accentele componentelor.

Nu uitați să salvați modificările!

Revenind în fereastra „Editează intrarea”, treceți la fereastra „Editează arborele” (clic pe creionul „editează” din zona „Arbori de sensuri asociați”).

Fereastra „Editează arborele”

Aici este greul procesului de structurare. Trebuie să lucrați având deschisă și fereastra „Editează intrarea”.

Începeți cu una dintre definiții, preferabil din DEX.

  • Citiți-o cu atenție și decideți unde trebuie ea „decupată” în sensuri, sensuri secundare, expresii etc. Există marcaje și indicații care vă ajută: romburile, numerotările, mențiunile explicite ca „locuțiune prepozițională” etc.
  • Pentru fiecare sens:
    • Apăsați butonul „adaugă sens” (în zona „Sensuri”).
      • Veți observa că rubricile din zona „Editorul de sensuri” au devenit active (editabile).
    • Selectați tipul „sens”.
    • Introduceți în caseta "sens" bucata respectivă din definiție.
      • Vedeți subcapitolul „Formatarea sensurilor” pentru instrucțiuni detaliate de formatare a sensului. Folosiți-vă, unde este cazul, de formatele html/expandat.
    • Adăugați în rubrica „surse” sursa (sursele) definiției. Adăugați doar cea mai recentă ediție a sursei (ex. DEX'09, fără edițiile anterioare). Nu adăugați aici surse ortografice.
    • Adăugați eventuale sinonime, antonime, diminutive sau augmentative.
    • Adăugați etichete (ex. la verbe etichetați tipul de verb - [tranzitiv], [intranzitiv] etc.).
      • Folosiți etichete pentru mențiuni ca p. restr., p. ext., fig., pop. etc., pentru utilizarea în anumite contexte (tehn., inform., lingv. etc.).
      • Dacă o etichetă nu există, o puteți crea din pagina de etichete.
  • Adăugați în mod similar celelalte sensuri și/sau subsensuri.
  • Pentru etimologii, comentarii și exemple procedați în mod similar, selectând tipul adecvat și copiind textul în aceeași casetă „sens”.
    • Etimologiile și comentariile se adaugă pe ultimele poziții, ca „frate” a ultimului sens principal.
      • Dacă unele sensuri sau subsensuri au etimologii și/sau comentarii separate, adăugați-le ca „fiu” la fiecare dintre sensurile sau subsensurile respective.
      • Pentru etimologii folosiți formulările „(Din) limba ... xxx”, „Cf. limba ... xxx”, „xxx + sufix yyy”, „Vezi xxx” etc., ajutându-vă de etichete (ex.: [Cf.] [limba franceză] ...).
    • Exemplele se adaugă ca „fii”, imediat după sensul exemplificat.
  • Folosiți săgețile din zona „Sensuri” pentru a ordona și ierarhiza corect ramurile. Pe cât posibil, urmăriți ierarhia din definiție.
  • Recitiți definiția și verificați că fiecare parte a ei este consemnată în rubrica potrivită. Nu uitați că unele bucăți din definiție au fost deja structurate în secțiunile anterioare: modelul de flexiune, valoarea morfologică, silabisirea, pronunția, variantele. Aceste bucăți nu trebuie să mai apară în sensul structurat.
  • Bifați definiția ca structurată.

Alegeți apoi alte definiții din sursele moderne, una câte una, compilând (cumulând) explicațiile furnizate de toate sursele moderne și aducând la zi sursele, sinonimele etc.

  • Pentru moment se structurează definițiile din sursele moderne (aproape) complete: DEX'09 (DEX'98), DLRLC (DLRM), DN.
    • Bifați ca structurate și „definițiile” din sursele morfologice (DOOM2, DOOM, Ortografic, DOR) - aceste indicații au fost incluse în paradigma lexemelor.
    • Tratați cu reținere sursele „Sinonime(82)” și „Antonime”; nu toate sinonimele/antonimele menționate corespund tuturor sensurilor. În caz de dubiu lăsați aceste surse nestructurate.
  • Încă nu am luat o decizie în privința abordării dicționarelor vechi, a celor enciclopedice și etimologice.

Nu uitați să salvați arborele!

Reveniți apoi la „Editează intrarea” și salvați-o!

Un arbore de sensuri poate fi asociat cu mai multe intrări (ex. „absenteist” și „absenteistă” vor avea cam același sens, fiind totuși intrări diferite). Dacă este cazul, asociați arborele respectiv cu intrările.

Formatarea sensurilor

Dorim ca lexemul structurat să arate unitar, nu ca un mișmaș de formatări preluate din diversele dicționare. Iată standardul nostru:

  • Folosiți ortografia și punctuația corectă (indiferent cum e în surse).
  • Puneți întotdeauna majusculă la începutul sensului și punct la final (chiar dacă sensul este o frază incompletă).
  • Expandați toate abrevierile, cu excepțiile: s.m., s.f., s.n., adj., adv. (acestea sunt foarte frecvente, bine cunoscute, iar expandarea lor ar îngreuna citirea) sau folosiți etichete unde este posibil.
    • Nu se expandează abrevierea Cf. (= Confer). Nu se expandează abrevierea etc.
    • De stabilit cum procedăm cu abrevierile precizărilor „înainte/după Hristos”. Abreviem sau nu? Ce formulare folosim?
  • Uneori definiția constă dintr-un singur cuvânt, practic un sinonim (exemplu: antimonit). Atunci lăsați sensul gol și listați doar sinonimul și sursele, etichetele. Adăugați etimologia (dacă e cazul).
  • Pentru textul definițiilor se folosesc litere drepte, simple. Dacă este cazul, se pot evidenția anumite cuvinte prin litere îngroșate sau aplecate (dar e bine să nu abuzați).
  • Exemplele, expresiile și citatele se scriu cu litere aplecate, iar autorul se scrie cu majuscule drepte. Citatele se preiau conform sursei, cu ortografia respectivă.
    • Dacă citatul conține pasaje omise (evidențiate prin adăugarea unor precizări delimitate de paranteze drepte), aceste precizări se transpun la ortografia actuală.
    • Dacă autorul este indicat prin „id. (ib.)”, înlocuiți aceste abrevieri cu numele și indicațiile din exemplul precedent.
  • Abrevierile și simbolurile adăugate sub formă de „comentariu” se scriu cu litere aplecate, punctul final figurând doar dacă face parte din abreviere.
Menționarea altor sensuri
Menționarea unui sens anume al lui monitor

Uneori dorim să evidențiem, în cadrul unui sens, că un cuvânt este folosit cu un sens anume. De exemplu, monitor poate însemna o duzină de lucruri distincte. Dacă vreodată întâlniți cuvântul monitor într-o definiție și doriți să clarificați la ce sens se referă, procedați astfel:

  • Tastați cuvântul (în editorul de sensuri).
  • Imediat după el, fără spațiu, tastați o paranteză pătrată deschisă „[”.
  • Va apărea o fereastră cu sensurile cunoscute pentru monitor.
  • Căutați în listă sensul corespunzător.
  • Apăsați <Enter> sau dați clic pe sensul dorit.
  • Sistemul va include automat în text un identificator numeric unic al sensului și va închide paranteza pătrată.
  • Există mai multe posibilități de a marca o trimitere (cu/fără evidențierea cuvântului și/sau a numărului sensului respectiv). Vedeți în tabelul de mai jos diversele sintaxe folosite.
Efectul dorit Secvența Explicații
copil (1.2.3.) copil[123456*] Mențiuni despre sens anume. Când tastați „copil[”, se deschide un meniu de autocompletare. Trebuie să inserați manual un asterisc.
copil copil[123456] Similar, dar fără numerotare.
(1.2.3) copil[123456**] Similar, dar fără text, doar cu numerotare. Trebuie să inserați manual două asteriscuri.
  • După ce salvați lexemul, dacă survolați peste monitor în arborele de sensuri, veți observa un popup cu explicația sensului.
Menționarea altor sensuri încă nestructurate

Ce facem dacă dorim să menționăm un sens, dar intrarea respectivă încă nu a fost structurată și sensurile nu există? Putem crea o mențiune către arborele de sensuri (în general, intrările au un arbore de sensuri asociat, fie el și gol). Procedați ca mai sus, dar tastați două paranteze pătrate deschise „[[”. Va apărea o fereastră cu toți arborii de sensuri cunoscuți pentru „monitor”. Selectați arborele corespunzător. Sistemul va închide parantezele pătrate.

Efectul dorit Secvența Explicații
exemplu exemplu[[123456]] Mențiuni despre un arbore. Când tastați „exemplu[[”, se deschide un meniu de autocompletare.
  • Dacă arborele corespunzător nu există, căutați intrarea corespunzătoare și adăugați-i arborele.

Acest mecanism este unul temporar. Pe măsură ce structurăm intrările, arborii de sensuri nu vor mai fi goi. Sistemul oferă un raport cu mențiunile către arborii de sensuri, pentru ca structuriștii să le poată înlocui cu mențiuni către sensuri individuale.

Precizări privind etichetele

Etichetele se pot aplica atât pe lexem, cât și pe arbori și fiecare sens și subsens din arbore. De reținut că:

  • eticheta lexemului este valabilă - de regulă - pentru toate sensurile arborilor asociați. Eticheta [admite vocativul] este valabilă pentru sensurile la care se pot folosi formele acestui caz. Ex. eticheta de la lexemul brașoveancă este valabilă numai pentru primul sens (femeie).
  • eticheta unui arbore este valabilă pentru toate sensurile acestuia.
  • eticheta unui sens este valabilă pentru toate subsensurile acestuia. Ex. etichetele [intranzitiv] și [popular] din arborele aui se aplică tuturor subsensurilor.
  • eticheta unui subsens este valabilă numai pentru acesta, nu și pentru sensul părinte sau pentru celelalte subsensuri ale acestuia. Ex. un sens poate avea eticheta [tranzitiv], valabilă pentru toate subsensurile sale, iar unul dintre subsensuri poate avea suplimentar și eticheta [reflexiv].

Încheiere

Când ați terminat de încorporat toate definițiile din sursele indicate, intrarea este structurată! Treceți-o în starea „așteaptă moderarea” și un moderator o va examina în curând.

Este acceptabil să treceți o intrare în această stare chiar dacă unele dintre definiții nu sunt încă structurate. Când luăm o decizie despre dicționarele sus-menționate, ne va fi ușor să identificăm și să reprocesăm intrările deja structurate.