Ghid pentru structurare

Versiunea din 3 februarie 2014 16:46, autor: Cătălin.Frâncu (discuție | contribuții) (Pagină nouă: = Ghid pentru structurare = Această pagină este în lucru. Momentan înșirăm în prima parte idei care ne vin, iar în final încercăm să schițăm viitoarele instrucțiuni....)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)

Ghid pentru structurare

Această pagină este în lucru. Momentan înșirăm în prima parte idei care ne vin, iar în final încercăm să schițăm viitoarele instrucțiuni.

  • Ne trebuie norme pentru punctuație și majuscule la copierea unui segment din definiție. Punem majusculă? Punem punct final? Dar dacă segmentul include mai multe propoziții?
    • Punem întotdeauna majusculă şi punct final. Idem în cazul mai multor propoziții.
  • Când punem etichete și când lăsăm paranteza respectivă?
    • Cred că ar trebui încet-încet să creăm etichete pentru toate parantezele.
  • Vrem să păstrăm abrevieri în unele cazuri? Ex. s.m., s.f., s.n., adj.
    • Da, unele abrevieri sunt foarte frecvente, bine cunoscute, expandarea lor creând disconfort la citire (sunt relativ lungi).
  • Pe primul nivel se pune o definiție cât mai cuprinzătoare, având în vedere atât DEX cât şi celelalte surse. Pe nivelul următor se adaugă sensuri restrânse, expresii, exemple etc. etichetate ca atare.
  • Etimologiile se adaugă ca subsens la fiecare sens (dacă sunt diferite) sau ca subsens la sensul principal (dacă e aceeași). Trebuie văzut cum vor fi afişate pe pagina de consultare a lexemului.
  • Lexemele omonime, sensurile (și subsensurile) ar trebui numerotate, altfel trimiterile dintr-o definiție nu mai au sens. V. aalenian. De stabilit modul de numerotare pentru diferitele paliere.
    • Asta creează probleme când trimiterea e la un alt lexem.
    • Ar fi bine dacă s-ar automatiza numerotarea; ușurează munca și reface numerotarea când se mută (sub)sensurile. E posibil? Creează alte probleme cu trimiterile.

Funcții noi de implementat:

  • Scroll separat în fiecare fereastră, căci este incomod de plimbat prin fereastra principală - rezolvat.
  • Probleme cu arborele de sensuri:
    • La apăsarea butonului "Salvare", nivelul 2 dispare, iar sensuri şterse reapar - pare că s-a rezolvat.
    • Apăsarea butonului "Reafişează" produce dublări şi mutări ale unor subsensuri.
    • Când trag un sens X peste altul Y și îi dau drumul, X devine ultimul fiu al lui Y. Asta e greu de văzut, trebuie documentat în ghid.
    • Între două cazuri este o distincție foarte vagă: vreau să-l fac pe X fiu al lui Y sau vreau să-l fac pe X frate al lui Y, imediat următor lui Y.
  • Posibilitatea adăugării mai multor modele de flexiune pentru un lexem (evitând clonarea lexemelor cu flexiune multiplă: monedă - monede/monezi, şchiopăta - şchioapăt/şchiopătez).
    • Trebuie avută în vedere eticheta "LOC" (poate să apară doar la unul din modele).
  • Link în pagina de editare pentru revenirea la pagina moderatorului sau selectarea altui lexem.
    • Prima variantă e mai lentă, pagina se încarcă greu (multe contorizări).

Ghid

  1. Chestiuni preliminare.
  • Se alege lexemul (în pagina moderatorului).
  • Se verifică să nu cuprindă mai multe părţi de vorbire (ex.: s.n. + adj.); dacă este cazul, se clonează lexemul, adăugând numerotare, descrieri adecvate şi disociind definiţiile care nu corespund.
  • Se verifică existenţa accentului (în fereastra "Proprietăţi"), adăugându-l sau debifând căsuţa "necesită accent", după caz.
  • Se verifică dacă definiţiile existente (în special cele din DOOM, DOR) dau indicaţii de silabisire şi pronunţie, completând rubricile respective.
  • Pentru variante:
    • dacă lexemul este o variantă a altui lexem, se indică acest lexem în rubrica "variantă a lui";
    • dacă definiţiile indică existenţa unor variante, se verifică pentru fiecare să nu aibă definiţii cu sensuri diferite, apoi se vor adăuga în rubrica "variante".
  • Se verifică/corectează/stabileşte modelul de flexiune (în fereastra "Paradigmă").
  1. Structurare.
  • Se apasă butonul "adaugă sens" (în fereastra "Sensuri").
  • Se introduce în fereastra "Editorul de sensuri" textul definiţiei, compilând (cumulând) explicaţiile furnizate de toate sursele moderne (începând cu DEX). Aici trebuie să stabilim ce facem cu cele vechi, DE.
    • Nu se menţionează partea de vorbire (s.m., adj., vb. etc.), aceasta fiind specificată la paradigmă.
    • Se foloseşte ortografia şi punctuaţia corectă (indiferent cum e în surse).
    • Se adaugă (în dreapta) sursele utilizate, eventuale sinonime/antonime şi etichete (ex. la verbe se etichetează tipul de verb - tranzitiv, intranzitiv etc.).
  • Se apasă butonul "acceptă".
  • Se adaugă în mod similar alte sensuri şi/sau subsensuri. Se folosesc etichete pentru menţiunile de genul p. restr., p. ext., fig., pop. etc., pentru utilizarea în anumite contexte (tehn., inform., lingv. etc.) sau pentru exemple.
  • Se adaugă etimologia/etimologiile ca (sub)sens separat. Se foloseşte formularea "Din limba ... xxx" sau "Din xxx + sufixul yyy". În cazul în care sursa face trimitere la alt lexem (V. xxx), se preia etimologia de la acesta, completând eventual sufixul.