Ghid pentru structurare

De la Dexonline wiki
Versiunea din 24 ianuarie 2017 16:40, autor: Cătălin.Frâncu (Discuție | contribuții) (Pagina de editare a unei definiții)
Salt la: navigare, căutare

Prin structurarea definițiilor înțelegem crearea unei structuri pentru fiecare intrare (cuvânt) care să includă, frumos categorisite, toate informațiile din toate definițiile pentru acea intrare: sensurile cuvântului, locuțiuni și expresii, exemple de folosire, etimologie, variante, relații cu alte cuvinte (sinonime, antonime), silabisiri, pronunții, toate formele flexionare și altele. Această structură va fi un mare pas înainte față de reprezentarea curentă a definițiilor, pentru două motive principale:

  1. În prezent definițiile sunt simple bucăți de text cu marcaje de formatare (bold, italic etc.). În această reprezentare, toate elementele de mai sus sunt amestecate și imposibil de analizat separat.
  2. Definiția structurată va elimina redundanța (asemănările) între diversele dicționare folosite, care încarcă inutil pagina.

În principiu, o intrare are asociate:

  • unul sau mai mulți arbori de sensuri;
  • unul sau mai multe lexeme;
  • una sau mai multe definiții.

Această pagină este în lucru. Urmăriți și discuția aferentă paginii pentru idei nedefinitivate sau neimplementate.

Interfață

Structurarea are multe componente și vă poate descuraja. Partea bună este că puteți experimenta fără să apăsați butoanele „Salvează”. Atunci nimic nu se salvează pe server, deci nu puteți strica nimic. Puteți apăsa butoanele „Reafișează” pentru a vedea efectul modificărilor propuse.

Procesul de structurare are mai multe etape, care se realizează în pagini separate:

  • pagina de editare a intrării;
  • pagina de editare a arborilor;
  • pagina de editare a lexemului;
  • pagina de editare a unei definiții.

Vă recomandăm să deschideți paginile necesare în ferestre separate, pentru a putea trece ușor de la una la alta pentru a vedea anumite detalii sau pentru a copia fragmente de text (definiții, etimologii).

Să le examinăm pe rând, luând ca exemplu o intrare în curs de structurare (privitor).

Pagina de editare a intrării

Pagina de editare a intrării

În partea superioară există următoarele câmpuri:

  • Descriere - de regulă cuvântul definit. Pot exista și precizări în cazul omonimelor (de exemplu pentru sol putem avea „notă muzicală”, „emisar”, monedă” etc.).
  • Structurare - starea actuală a procesului.
  • Structurist - moderatorul care și-a rezervat-o pentru structurare.
  • Lexeme - lexemul (lexemele) asociat(e).
  • Arbori - arborele (arborii) asociat(i).

Urmează un rând de butoane a căror funcționalitate este ușor de intuit, apoi o zonă în care sunt afișați arborii (fiecare având un link către pagina de editare) și apoi definițiile asociate.

Definițiile pot fi disociate de intrarea respectivă, dar înainte de această operație, verificați dacă sunt asociate cu altă intrare (vezi Pagina de editare a unei definiții).

Deasupra listei există și trei selectori prin care puteți filtra ce definiții doriți să vedeți și în ce reprezentări. Fiecare definiție are, la rândul ei, posibilitatea de a fi afișată abreviat/expandat și/sau text/html.

Pagina de editare a arborilor

Fereastra de editare a arborilor

Efortul principal în structurarea unui lexem este confruntarea și comasarea definițiilor. În final, rezultă o ierarhie de sensuri primare, pe baza cărora iau naștere sensuri secundare, expresii și locuțiuni. Această ierarhie se numește arborele de sensuri.

În această fereastră aveți:

  • Câmpurile:
    • Descriere - de regulă identică cu intrarea, dacă este un singur arbore;
    • Stare - de regulă vizibil;
    • Intrări - selecție multiplă (dar de regulă este una singură).
  • Rândul de butoane;
  • Zona de afișare a sensurilor create;
  • Zona de editare a sensurilor.

În această fereastră puteți:

  • crea un sens nou sau un subsens;
  • șterge un sens sau un subsens;
  • reordona sensurile și subsensurile, prin promovarea și retrogradarea în ierarhie.

Zona de editare a ramurilor

Deoarece editarea unei ramuri poate fi complexă, ea nu se petrece direct în arborele de sensuri, ci în această zonă separată. Această zonă este inactivă până când dați clic pe o ramură. Atunci elementele ramurii sunt copiate în zona de editare, iar câmpurile devin active (editabile).

Ramurile se încadrează într-una din următoarele categorii:

  • Sensul propriu-zis: el este copiat sau compilat din una sau mai multe definiții (surse). Ca ramuri ale sensului se pot adăuga următoarele categorii:
    • Etimologie: indică proveniența sensului; este copiată sau compilată din definiții (surse).
    • Exemplu: ilustrează, de regulă prin citate din diferite publicații, sensul respectiv; se copiază din sursele care îl furnizează.
    • Comentariu: când observăm neclarități în definiții, nu le corectăm direct (decât în situații evidente), ci facem adnotări în acest câmp.
      • Tot aici se adaugă și eventualele abrevieri sau simboluri folosite (ex.: Co - simbol pentru Cobalt -, iun.; VI / .06. / -06- - abreviere pentru iunie).

Pentru fiecare ramură „sens” se menționează:

  • Surse: dicționarele din care a fost copiat sau compilat acest sens.
  • Etichete: diverse precizări despre acest sens (registre de folosire, disciplina de aplicare, restricții etc.).
  • Relații: sinonime, antonime, diminutive și augmentative pentru acest sens.
    • Dacă editați un diminutiv/augmentativ, vă recomandăm să verificați că acesta este menționat și la intrarea al cărui diminutiv/augmentativ este (și să-l adăugați dacă lipsește).

Sursele și unele etichete se adaugă și la etimologii, comentarii sau exemple.

Când părăsiți editarea unei ramuri, modificările făcute vor deveni vizibile în arborele de sensuri. Atenție! Modificările nu sunt încă salvate pe disc. Apăsați butonul „Salvează” pentru a salva întregul arbore, inclusiv sensurile.

Fereastra de editare a lexemului

Pagina de editare a lexemului

Aici arătăm cum se flexionează acest lexem. Flexionarea este un termen general pentru conjugări (eu merg, tu mergi, el merge) și declinări (copil, copii, copilul, copiii).

Fiecare lexem are un model de flexiune. Vedem că privitor are modelul A66 (roditor), adică se declină la fel ca roditor: privitor, privitoare, privitori, privitoare.

Unele cuvinte pot avea mai multe modele de flexiune. De exemplu, vis are un model cu pluralul în -e (vise, visele, viselor) și altul cu pluralul în -uri (visuri, visurile, visurilor). În acest caz au fost create două lexeme omonime, fiecare cu modelul său de flexiune.

Această pagină are un rând de butoane, două zone de editare (Proprietăți și Model de flexiune) și o zonă de afișare a paradigmei.

  1. Rolul butoanelor este ușor de intuit. Câteva precizări în josul paragrafului.
  2. Zona Proprietăți
    1. Formă
      • Accentul trebuie indicat chiar și pentru lexemele monosilabice, altfel paradigma nu va conține deloc accente.
      • Valoarea acestui câmp este folosită la căutări și este vizibilă public la afișarea flexiunilor unui cuvânt.
      • Odată ce un lexem a fost inclus în LOC, numele și descrierea lexemului mai pot fi modificate numai de către moderatorii LOC.
    2. Necesită accent
      • Majoritatea lexemelor necesită accent. Acesta se marchează cu un apostrof înaintea vocalei accentuate, iar căsuța „necesită accent” trebuie să fie bifată.
      • Dacă accentul nu este cunoscut (denumirile științifice de animale și plante, numele proprii etc.) sau sunt mai multe vocale accentuate (cuvinte compuse), lăsați căsuța nebifată și nu marcați niciun accent.
    3. Descriere
      • O scurtă descriere, vizibilă public, pentru diferențierea omonimelor. În cazul lui sol am putea folosi descrierile „notă muzicală”, „emisar”, „monedă”...; pentru vis putem folosi „pl. -e” și „pl. -uri”.
    4. Număr
      • Opțional, pentru numerotarea omonimelor.
    5. Intrare
      • Intrarea (intrările) asociată(e).
    6. Silabisiri, pronunții
      • Opționale, despărțite prin virgule.
    7. Etichete
      • Se adaugă numai etichete morfologice (partea de vorbire). Se pot adăuga etichete privind tranzitivitatea unui verb, dacă proprietatea este valabilă pentru toate sensurile acestuia. Se va adăuga eticheta [admite vocativul], care activează afișarea formelor de vocativ dacă este cazul (persoane - băiat, doctor -, animate - cal, codru -, personificabile - râu, vânt).
      • Formă principală
        • Căsuță implicit bifată. Se debifează pentru variante (doftor = doctor).
      • Ignoră la căutările full-text
        • Căsuță implicit debifată. Se bifează în cazul cuvintelor care au o mare frecvență în texte, pentru a fi omise la căutări full-text (de, și, la etc.).
  3. Zona Model de flexiune
    Fiecare lexem are un model de flexiune. Ex. privitor are modelul A66 (roditor), adică se declină la fel ca roditor: privitor, privitoare, privitori, privitoare.
    1. Lexem compus - bifată în cazul acestor lexeme. Rubricile „tip + număr” se modifică și apar câmpuri suplimentare pentru componentele lexemului.
    2. Tip + număr
      • Când adăugați un model nou, puteți căuta prin lista de modele unul care să se potrivească (selectați întâi tipul - ex. A -, apoi numărul - ex. 66). Alternativ, puteți indica un lexem care se declină similar. Pentru privitor, acestea ar putea fi amăgitor, ascultător etc.
      • Modelul T1 este special, având semnificația „nu știm cum se flexionează acest lexem”. Se întâmplă mai des decât ați crede!
    3. Restricții
      • Litere din setul:
        • Articulat;
        • Nominativ-Acuzativ;
        • Singular;
        • Plural;
        • Unipersonal;
        • Impersonal;
        • Trecut;
        • V (vocativ masculin/neutru forma 1);
        • v (vocativ masculin/neutru forma 2);
        • W (vocativ feminin forma 1);
        • w (vocativ feminin forma 2).
      • Restricțiile se interpretează în sensul „numai...” (ex. S = numai formele de singular).
      • Atenție! Dacă folosiți metoda indicării unui lexem similar, verificați corectitudinea elementelor de mai sus!
    4. Inclus în LOC
      • dexonline menține Lista Oficială de Cuvinte a Federației Române de Scrabble. Acest câmp poate fi modificat numai de către un set restrâns de administratori ai LOC.
    5. Surse
      • Dicționarul (dicționarele) care menționează paradigma (doar dacă sunt surse mai puțin cunoscute; nu menționați DOOM, DEX etc.).
    6. Precizări
      • O scurtă clasificare, vizibilă public, care marchează sursa flexiunii. Pentru cuvintele cu flexiuni în DOOM-ul curent (DOOM2 în acest moment), ea poate fi vidă. Sursele pot reprezenta dicționare, autori cunoscuți, inclusiv părerea moderatorului, dar trebuie documentate clar aceste situații.
    7. Comentariu
      • Opțional, invizibil public. Dacă observați greșeli în paradigmă, notați-le în acest câmp și ele vor fi semnalate celorlalți moderatori. Dacă sunteți sigur de greșeală și o puteți corecta, nu ezitați!
  4. Zona Paradigma
    • Aici puteți vedea întreaga paradigmă. Verificați corectitudinea tuturor formelor înainte de a salva.
  5. Butoanele
    1. Reafișează
      • Folosiți-l pentru a vedea modificările făcute, fără a le salva.
    2. Salvează
      • Salvați modificările făcute.
    3. Clonează
      • Clonarea creează un lexem aproape identic cu cel în curs de editare. El va avea același nume. Descrierea noului lexem va fi prefixată cu cuvântul CLONĂ. Clona va fi creată fără flexiuni (modelul de flexionare T1), chiar dacă lexemul original avea flexiuni. Adăugați apoi toate elementele necesare (intrare, model, etichete etc.).
      • Folosiți clonarea pentru a sparge un lexem nediferențiat în două lexeme omonime. De exemplu, dacă inițial toate definițiile pentru episcop sunt reunite într-o singură intrare cu un singur lexem, puteți să clonați acest lexem și să adăugați descrierile „prelat” și „aparat”. Apoi trebuie să editați intrarea, dacă este cazul.
    4. Renunță
      • Renunțați la modificările făcute.
    5. Șterge
      • Șterge lexemul. Intrarea cu care el era asociat (și definițiile corespunzătoare) nu va fi ștearsă, dar, dacă nu este asociată cu niciun alt lexem, ea va deveni neasociată, ceea ce înseamnă că definițiile nu vor fi niciodată afișate ca rezultat al unei căutări. Trebuie să vă asigurați că intrarea respectivă este asociată cu un alt lexem înainte de a-l șterge pe acesta.
      • Lexemele care sunt parte din LOC nu pot fi șterse, pentru a preveni modificarea accidentală a LOC. Scoateți întâi lexemul din LOC (dacă aveți dreptul), după care îl puteți șterge.
Fereastra de editare a unei definiții

Pagina de editare a unei definiții

Fiecare definiție are:

  • un identificator numeric unic (acesta este generat de sistem și nu poate fi modificat);
  • sursă: dicționarul din care face parte definiția;
  • stare: de obicei definițiile sunt active, dar în rare ocazii pot fi șterse, ascunse sau temporare (adică așteaptă să fie moderate);
  • etichete: ; - de clarificat!
  • intrări: lista intrărilor cu care este asociată;
  • conținut: zona în care puteți edita definiția;
    • textul trebuie să păstreze formatarea din sursă; se admit modificări privind aplicarea normelor ortografice din 1993 (î -> â, sînt -> sunt etc.);
  • comentariu (opțional): aici puteți adăuga comentarii privind greșeli observate, modificări (corecturi) făcute față de textul din sursă etc.; aceste comentarii sunt vizibile public, asociate automat cu numele dv. de utilizator;

Butonul „arată TinyMCE” comută între reprezentarea lizibilă (HTML) și cea folosită intern de dexonline.

Diferențe față de ediția anterioară

În fereastră este afișată și definiția corespunzătoare dintr-o ediție anterioară a sursei (dacă există).

Perechile roșu-verde prezintă diferențele între ediția anterioară (roșu) și cea curentă (verde). Puteți da clic pe orice porțiune colorată pentru a o prelua și în cealaltă ediție. De exemplu, dacă dați clic pe o porțiune roșie, sistemul va copia respectiva porțiune din ediția veche în cea nouă, în locul porțiunii verzi. Acest mecanism poate fi util pentru repararea rapidă a unor greșeli de tehnoredactare.

Dacă definițiile din cele două ediții sunt identice, bifați căsuța corespunzătoare.

Ghid

Chestiuni preliminare

  • Nu uitați să salvați des!
  • Acest ghid nu va fi niciodată complet. Structurarea implică și luarea unor decizii, nu doar urmarea mecanică a unor pași.
  • Dacă o definiție vi se pare greu de structurat, nu vă descurajați. Lăsați-o neterminată și vom cere ajutorul unui lexicograf de profesie. Putem face progrese uriașe și cu definiții lipsite de complicații.

Alegeți o intrare

Aveți trei metode pentru a alege o intrare pe care să o structurați:

  • (recomandat pentru începători) din pagina de intrări ușor de structurat, care oferă intrări cu definiții scurte și puține.
  • din pagina moderatorului (în secțiunea Navigare rapidă);
  • sau căutați pur și simplu un cuvânt cum ar fi privitor, dați clic pe „declinări”, apoi clic pe creionul „editează intrarea”.

Dacă sunteți „începător” în ale structurării, studiați întâi câteva intrări structurate. Le puteți alege din pagina moderatorului, căutând lexeme aflate într-unul din ultimele trei stadii de structurare.

Structurarea

Fereastra „Editează intrarea”

Analizați lista de definiții.

O intrare este o unitate de bază a semnificației. De aceea, ea trebuie să fie asociată cu toate definițiile care o explică și doar cu acelea.

O intrare poate fi asociată cu mai multe lexeme și poate avea mai mulți arbori, cu sensuri și subsensuri multiple. Omonimele cu semnificații diferite trebuie să aibă intrări diferite, indiferent dacă sunt părți de vorbire diferite (ex. „da” ca afirmație (adverb), „da” (dar) conjuncție și „(a) da” ca verb) sau fac parte din aceeași categorie gramaticală (ex. „cornet” - persoană, „cornet” - pădure sau „cornet” - obiect de formă conică).

De regulă dicționarele tratează separat aceste cazuri (ex. „cornet” are 3 intrări în DEX), dar există și situații în care definițiile au fost grupate sub aceeași intrare (ex. „broască”). În acest caz, pentru că semnificațiile sunt complet diferite, se vor crea arbori separați în cadrul aceleiași intrări („broască” - animal, „broască” - mecanism, unealtă și „broască” - chist), sau chiar intrări diferite („cap” - conducător și „cap” - extremitate, vârf).

Pe de altă parte, lexeme diferite și părți de vorbire diferite, dar cu semnificații apropiate (înrudite), e bine să fie unite într-o singură intrare, pentru ca informațiile să fie afișate unitar când este căutat oricare dintre termeni. Ex. „bucureștean” s.m. și adj. + „bucureșteancă” s.f.

Prin urmare, în cursul procesului de structurare, poate fi necesar:

  • Să spargeți intrarea în mai multe intrări. Pentru aceasta, clonați intrarea, adăugând descrieri adecvate.
    • Putem avea părți de vorbire înrudite în aceeași intrare (s.m. + adj. + s.f. - vezi brașovean), cu lexeme diferite - dacă au paradigme diferite (brașovean s.m. + brașovean adj. + brașoveancă s.f.) - sau cu lexem unic - dacă paradigma este aceeași (japonez s.m.f. + adj.).
  • Să unificați două sau mai multe intrări.
    • Două intrări care dau forme diferite de plural pentru un cuvânt (consilii / consiliuri) au clar aceeași semnificație și trebuie unificate într-o singură intrare, care va avea ambele lexeme cu modelele de flexiune corespunzătoare.
    • Se vor unifica variantele (cu același sens), adăugând toate lexemele corespunzătoare la intrarea principală (ex. mușuroi (s.n.) + moșinoi + moșiroi + moșoroi + moșuroi (s.n.) + mușinoi + mușiroi (s.n.) + mușunoi).
    • Se vor unifica și intrările cu sensuri identice sau foarte apropiate, înrudite. Exemple: sudor + sudoriță, cizmar + ciobotar, bulonaj + bulonare etc.
  • Să includeți în analiză și omonimele cuvântului, dacă există intrări omonime sau dacă în fereastra de „Editare lexem” (deschideți cu clic pe creionul din eticheta lexemului) apar lexeme omonime listate în zona „Proprietăți”.

Recapitulare.

  • Intrarea are:
    • un arbore cu:
      • sens s.m.
      • sens adj.
    • (și eventual) alt arbore cu sens s.f.
      și
    • lexeme diferite (cu paradigme diferite):
      • s.m.
      • adj.
      • s.f.
        sau
    • lexem unic etichetat s.m.f. + adj. (când paradigmele se suprapun)
      plus
    • lexemele eventualelor variante.

Pentru intrarea rezultată (sau pentru fiecare dintre intrările rezultate), examinați lista de „Definiții asociate”.

  • Disociați definițiile care nu au ce căuta acolo. Nu vă speriați, definiția nu va fi ștearsă, ci doar disociată de intrarea în cauză. Eventual editați și respectiva definiție și asociați-o cu intrarea corectă.

Treceți structurarea în stadiul „în lucru” și „rezervați-o” înscriindu-vă numele (user) în căsuța „structurist” (se evită astfel ca intrarea să fie abordată de alt structurist; faceți deci o primă salvare încă de la început).

  • Dacă omiteți să vă selectați numele din lista de structuriști, acesta va fi completat automat când salvați intrarea „în lucru”.

Fereastra „Editare lexem”

  • Verificați dacă există un accent (în rubrica „formă”). Dacă nu, adăugați-l sau debifați căsuța „necesită accent”, după caz.
    • În cazul lexemelor cu variante de accentuare (ex.: agriș / agriș), păstrați varianta principală (indicată pe prima poziție de DOOM sau DEX), apoi indicați cealaltă / celelalte variantă(e) în rubrica „pronunție”.
      Ștergeți lexemul secundar (dacă este bifat „LOC” și nu-l puteți șterge, adăugați un comentariu în atenția moderatorilor LOC).
  • Adăugați descriere și număr dacă este cazul.
  • Verificați dacă definițiile (în special cele din DOOM, DOR) dau indicații de silabisire și pronunție, completând rubricile respective.
  • Pentru variante:
    • dacă lexemul este o variantă a altui lexem, indicați aceasta prin debifarea căsuței „formă principală”; apoi (după salvare)
      • treceți la intrarea respectivă și unificați-o cu intrarea lexemului principal; ștergeți arborele variantă;
    • dacă definițiile indică existența unor variante, verificați pentru fiecare să nu aibă definiții cu sensuri diferite, apoi procedați ca mai sus.
  • Adăugați eventuale etichete.
    • Se etichetează aici partea / părțile de vorbire (verb, adjectiv etc.).
    • Se vor adăuga și alte etichete valabile pentru lexem (ex. dacă un verb are numai sensuri tranzitive, se adaugă eticheta [tranzitiv], pentru substantive sau adjective se adaugă eticheta [admite vocativul] dacă este cazul).
  • Verificați / corectați / stabiliți modelul de flexiune. Pentru majoritatea cuvintelor acest pas este deja făcut.
  • Asigurați-vă că definițiile menționează într-adevăr formele din modelul de flexiune, și numai pe acelea.
  • Dacă definițiile menționează forme pe care paradigma curentă nu le reflectă, clonați lexemul și adăugați modele de flexiune noi, după caz.
    • Clonați lexemul dacă există părți de vorbire diferite cu paradigme diferite (ex. „bucureștean” s.m. și „bucureștean” adj.).
      • Lăsați lexem unic în cazurile în care paradigmele se suprapun (ex. „japonez” s.m.f. și adj.), adăugând toate etichetele corespunzătoare.
    • Dacă nu știți ce model de flexiune să alegeți, nu vă impacientați. Specificați, în rubrica „comentariu” un text de genul „este necesar un model pentru forma de plural ...”.
  • Adăugați în rubrica „surse” sursele (dicționarele) care menționează respectivele flexiuni.
    • Doar opiniile minoritare trebuie consemnate. Nu adăugați sursele normative actuale (DOOM2, Ortografic, DEX...).
  • Nu modificați bifa „inclus în LOC” și nu atingeți paradigmele care poartă această bifă. Teoretic ar trebui să nu aveți dreptul să faceți aceasta, dar orice program are greșeli. :-)
  • Dacă definițiile specifică restricții („numai la singular”, „impersonal” etc.), completați rubrica „restricții” conform precizărilor (secțiunea 4).
    • Verificați formele de vocativ (dacă a fost adăugată eticheta corespunzătoare) și puneți eventualele restricții necesare.

Precizări pentru etichetarea lexemelor compuse:

  • Bifați căsuța „lexem compus”.
  • Selectați tipul și eventualele restricții.
  • Selectați componentele adăugându-le pe rând sau apăsați butonul „autocompletează”. Verificați corectitudinea formelor selectate.
  • Setați pentru fiecare component modul de flexionare.
  • Debifați căsuța „necesită accent” și eliminați accentul (accentele) din câmpul „formă”. Lexemul va prelua accentele componentelor.

Nu uitați să salvați modificările!

Revenind în fereastra „Editează intrarea”, treceți la fereastra „Editează arborele” (clic pe creionul „editează” din zona „Arbori de sensuri asociați”).

Fereastra „Editează arborele”

Aici este greul procesului de structurare. Trebuie să lucrați având deschisă și fereastra „Editează intrarea”.

Începeți cu una dintre definiții, preferabil din DEX.

  • Citiți-o cu atenție și decideți unde trebuie ea „decupată” în sensuri, sensuri secundare, expresii etc. Există marcaje și indicații care vă ajută: romburile, numerotările, mențiunile explicite ca „locuțiune prepozițională” etc.
  • Pentru fiecare sens:
    • Apăsați butonul „adaugă sens” (în zona „Sensuri”).
      • Veți observa că rubricile din zona „Editorul de sensuri” au devenit active (editabile).
    • Selectați tipul „sens”.
    • Introduceți în caseta "sens" bucata respectivă din definiție.
      • Vedeți subcapitolul „Formatarea sensurilor” pentru instrucțiuni detaliate de formatare a sensului. Folosiți-vă, unde este cazul, de formatele html/expandat.
    • Adăugați în rubrica „surse” sursa (sursele) definiției. Adăugați doar cea mai recentă ediție a sursei (ex. DEX'09, fără edițiile anterioare). Nu adăugați aici surse ortografice.
    • Adăugați eventuale sinonime, antonime, diminutive sau augmentative.
    • Adăugați etichete (ex. la verbe etichetați tipul de verb - [tranzitiv], [intranzitiv] etc.).
      • Folosiți etichete pentru mențiuni ca p. restr., p. ext., fig., pop. etc., pentru utilizarea în anumite contexte (tehn., inform., lingv. etc.).
      • Dacă o etichetă nu există, o puteți crea din pagina de etichete.
  • Adăugați în mod similar celelalte sensuri și/sau subsensuri.
  • Pentru etimologii, comentarii și exemple procedați în mod similar, selectând tipul adecvat și copiind textul în aceeași casetă „sens”.
    • Etimologiile și comentariile se adaugă pe ultimele poziții, ca „frate” a primului sens principal.
      • Dacă unele sensuri sau subsensuri au etimologii și/sau comentarii separate, adăugați-le ca „fiu” la fiecare dintre sensurile sau subsensurile respective.
      • Pentru etimologii folosiți formulările „Din limba ... xxx”, „Cf. limba ... xxx”, „Din xxx + sufix yyy”, „Vezi xxx” etc., ajutându-vă de etichete (ex.: [(provine) din] [limba franceză] ...).
    • Exemplele se adaugă ca „fii”, imediat după sensul exemplificat.
  • Folosiți săgețile din zona „Sensuri” pentru a ordona și ierarhiza corect ramurile. Pe cât posibil, urmăriți ierarhia din definiție.
  • Recitiți definiția și verificați că fiecare parte a ei este consemnată în rubrica potrivită. Nu uitați că unele bucăți din definiție au fost deja structurate în secțiunile anterioare: modelul de flexiune, valoarea morfologică, silabisirea, pronunția, variantele. Aceste bucăți nu trebuie să mai apară în sensul structurat.
  • Bifați definiția ca structurată.

Alegeți apoi alte definiții din sursele moderne, una câte una, compilând (cumulând) explicațiile furnizate de toate sursele moderne și aducând la zi sursele, sinonimele etc.

  • Pentru moment se structurează definițiile din sursele moderne (aproape) complete: DEX'09 (DEX'98), DLRLC (DLRM), DN (MDN'00, NODEX), DCR2.
    • Bifați ca structurate și „definițiile” din sursele morfologice (DOOM2, DOOM, Ortografic, DOR) - aceste indicații au fost incluse în paradigma lexemelor.
    • Tratați cu reținere sursele „Sinonime(82)” și „Antonime”; nu toate sinonimele/antonimele menționate corespund tuturor sensurilor. În caz de dubiu lăsați aceste surse nestructurate.
  • Încă nu am luat o decizie în privința abordării dicționarelor vechi, a celor enciclopedice și etimologice.

Nu uitați să salvați arborele!

Reveniți apoi la „Editează intrarea” și salvați-o!

Un arbore de sensuri poate fi asociat cu mai multe intrări (ex. „morocănos”, „posac” și „ursuz” vor avea cam aceleași sensuri, fiind totuși intrări diferite). Dacă este cazul, asociați arborele respectiv cu intrările.

Formatarea sensurilor

Dorim ca lexemul structurat să arate unitar, nu ca un mișmaș de formatări preluate din diversele dicționare. Iată standardul nostru:

  • Folosiți ortografia și punctuația corectă (indiferent cum e în surse).
  • Puneți întotdeauna majusculă la începutul sensului și punct la final (chiar dacă sensul este o frază incompletă).
  • Expandați toate abrevierile, cu excepțiile: s.m., s.f., s.n., adj., adv., n.pr. (acestea sunt foarte frecvente, bine cunoscute, iar expandarea lor ar îngreuna citirea) sau folosiți etichete unde este posibil.
    • Nu se expandează abrevierea Cf. (= Confer). Nu se expandează abrevierea etc.
  • Uneori definiția constă dintr-un singur cuvânt, practic un sinonim (exemplu: antimonit). Atunci lăsați sensul gol și listați doar sinonimul și sursele, etichetele. Adăugați etimologia (dacă e cazul).
  • Pentru textul definițiilor se folosesc litere drepte, simple. Dacă este cazul, se pot evidenția anumite cuvinte prin litere îngroșate sau aplecate.
  • Exemplele, expresiile și citatele se scriu cu litere aplecate, iar autorul se scrie cu majuscule drepte. Citatele se preiau conform sursei, cu ortografia respectivă.
  • Abrevierile și simbolurile adăugate sub formă de „comentariu” se scriu cu litere aplecate, punctul final figurând doar dacă face parte din abreviere.
Menționarea altor sensuri
Menționarea unui sens anume al lui monitor

Uneori dorim să evidențiem, în cadrul unui sens, că un cuvânt este folosit cu un sens anume. De exemplu, monitor poate însemna o duzină de lucruri distincte. Dacă vreodată întâlniți cuvântul monitor într-o definiție și doriți să clarificați la ce sens se referă, procedați astfel:

  • Tastați cuvântul (în editorul de sensuri)
  • Imediat după el, fără spațiu, tastați o paranteză pătrată deschisă „[”.
  • Va apărea o fereastră cu sensurile cunoscute pentru monitor.
  • Căutați în listă sensul corespunzător.
  • Apăsați <Enter> sau dați clic pe sensul dorit.
  • Sistemul va include automat în text un identificator numeric unic al sensului și va închide paranteza pătrată.
  • După ce salvați lexemul, dacă survolați peste monitor în arborele de sensuri, veți observa un popup cu explicația sensului.
Menționarea altor sensuri încă nestructurate

Ce facem dacă dorim să menționăm un sens, dar intrarea respectivă încă nu a fost structurată și sensurile nu există? Putem crea o mențiune către arborele de sensuri (în general, intrările au un arbore de sensuri asociat, fie el și gol). Procedați ca mai sus, dar tastați două paranteze pătrate deschise „[[”. Va apărea o fereastră cu toți arborii de sensuri cunoscuți pentru „monitor”. Selectați arborele corespunzător. Sistemul va închide parantezele pătrate.

Acest mecanism este unul temporar. Pe măsură ce structurăm intrările, arborii de sensuri nu vor mai fi goi. Sistemul oferă un raport cu mențiunile către arborii de sensuri, pentru ca structuriștii să le poată înlocui cu mențiuni către sensuri individuale.

Precizări privind etichetele

Etichetele se pot aplica atât pe lexem, cât și pe fiecare sens și subsens din arbore. De reținut că:

  • eticheta lexemului este valabilă pentru toate sensurile arborilor asociați (dacă nu este adăugată și la o parte din sensuri) sau numai pentru acele sensuri unde este prezentă. Ex. eticheta [admite vocativul] de la lexemul bucureșteancă este valabilă pentru tot arborele respectiv (fără a mai fi adăugată), în timp ce aceeași etichetă de la lexemul brașoveancă este valabilă numai pentru primul sens (femeie), fiind adăugată și aici.
  • eticheta unui sens este valabilă pentru toate subsensurile acestuia. Ex. etichetele [intranzitiv] și [popular] din arborele aui se aplică tuturor subsensurilor.
  • eticheta unui subsens este valabilă numai pentru acesta, nu și pentru sensul părinte sau pentru celelalte subsensuri ale acestuia. Ex. un sens poate avea eticheta [tranzitiv], valabilă pentru toate subsensurile sale, iar unul dintre subsensuri poate avea suplimentar și eticheta [reflexiv].
  • caz particular: eticheta [admite vocativul]; dacă este adăugată pentru un sens sau subsens, trebuie adăugată și la lexemul respectiv (în caz contrar formele de vocativ nu vor fi afișate).

Încheiere

Când ați terminat de încorporat toate definițiile din sursele indicate, intrarea este structurată! Treceți-o în starea „așteaptă moderarea” și un moderator o va examina în curând.

Este acceptabil să treceți o intrare în această stare chiar dacă unele dintre definiții nu sunt încă structurate. Când luăm o decizie despre dicționarele sus-menționate, ne va fi ușor să identificăm și să reprocesăm intrările deja structurate.