LOC - O istorie romanțată

De la dexonline wiki
Versiunea din 26 iunie 2020 08:15, autor: Matei GALL (discuție | contribuții)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Sari la navigare Sari la căutare

LOC (Lista Oficială a Cuvintelor admise la competițiile de scrabble în limba română) a apărut ca o necesitate încă de la începuturile mișcării scrabbliste din România.

În perioada de pionierat (începutul anilor '80), competițiile de scrabble s-au desfășurat în varianta ”fără forme flexionare”. Această variantă a fost promovată prin analogie cu cuvintele încrucișate (revista Flacăra REBUS fiind - alături de Știință și tehnică - una dintre primele publicații care au popularizat acest joc), dar și din cauza dificultăților în a ”judeca” corectitudinea formelor flexionare (limba română având o mare varietate de declinări și conjugări).

Analizând diversele propuneri și gama de dicționare existente pe piață, conducerea secției de scrabble (aflată la vremea aceea în subordinea Federației Române de Șah) a decis să ia în considerație doar dicționarele editate sub egida Academiei Române (Academia RSR): DLRM[1], DEX[2] (ediția '84) și DOOM[3] (în 1988 s-a adăugat și DEX-S[4]). În lipsa tehnicii de calcul și a unor programe adecvate (tehnologie care pătrunsese și în România, dar care nu atinsese un nivel de miniaturizare și portabilitate acceptabil și era destul de greu accesibilă), arbitrajul unor competiții se desfășura anevoie, răsfoind pe rând toate dicționarele ”oficiale”. ”Victime” au fost câteva seturi de dicționare, hărtănite până când au devenit inutilizabile. Unii, mai prevăzători, și-au desfăcut dicționarele groase în 2-4 volume și le-au legat în coperți de carton.

În partidele de duplicat nici nu se punea problema unui TOP absolut, se luau în considerație depunerile maxime găsite de jucători. Arbitrajul era asigurat de ”voluntari” din rândul jucătorilor, acțiunea desfășurându-se până târziu în noapte...

Varianta ”cu forme flexionare” avea însă din ce în ce mai mulți adepți. Cineva ne-a semnalat existența DMLR[5], o lucrare care oferea informații foarte bune privind paradigmele majorității cuvintelor. S-a acceptat această sursă (pentru flexiuni, nu și pentru lista de cuvinte), care însă nu prea se mai găsea pe piață. Eu am cumpărat toate cele 20 de exemplare pe care le-am găsit la librăria Facultății de istorie (Universitatea București), împărțindu-le apoi celor interesați.

Odată cu creșterea numărului de participanți la competiții, se punea tot mai acut problema optimizării activității de arbitraj. Un prim pas ar fi fost alcătuirea unei liste unice, care să reunească sursele acceptate și să includă o codificare a cuvintelor având la bază modelele din DMLR. Primul care a avut o astfel de inițiativă a fost un ... francez: Serge Guinut, un scrabblist care a participat la câteva ediții ale Festivalului internațional de scrabble francofon (organizat anual de FRSc începând cu 1990) și care a îndrăgit limba română! În timpul unui concediu la Deva și apoi acasă, pe o insulă de lângă coastele Atlanticului, a realizat (noiembrie 1994) prima lucrare de acest gen, botezată O.S.R. (Officiel du Scrabble Roumain - după modelul ODS din Franța). Avea 112 pagini cu aproape 60.000 de intrări și o listă cu modele de flexiune. A listat și îndosariat câteva exemplare, pe care ni le-a oferit. Interesant era și sistemul imaginat de Serge pentru a nota diacriticele românești: cuvintele erau scrise cu majuscule, iar pentru a marca o literă cu diacritice, folosea o literă mică fără diacritice (excepție â și î - existente și în alfabetul francez - și ă, notat cu à). Iată câteva exemple: CASà, HOTàRî, îNHàtA, MAsINà, SàMâNtà...

Timp de câțiva ani această listă a fost folosită pentru arbitraj în competițiile oficiale. S-au descoperit greșeli și omisiuni inerente, dar a fost un instrument extrem de util. Merci beaucoup, Serge!

Între timp ne-am ambiționat și noi să realizăm o astfel de listă. Colaborarea cu Serge nu putea fi permanentizată, începuse să se dezvolte și la noi tehnica de calcul (FRSc și-a cumpărat un prim calculator portabil care cântărea vreo 8 kg, avea procesor 8086, fără hard-disk și care funcționa cu două dischete de 1,4 Mb de pe care se încărca întâi sistemul de operare MS-DOS 3.1) și apăruseră realizatori de programe (Sorin Rîpă, apoi Florin Gheorghe - autorul pachetului de programe Scrabrom și a paginii pentru a juca on-line ISC), care aveau însă nevoie de o listă ”desfășurată” (cu toate formele flexionare). Mi s-a alăturat și Liliana și ne-am pus pe treabă. Ea a realizat un program de flexiune pe baza modelelor din DMLR, iar eu am alcătuit lista de ”intrări” cu codificarea corespunzătoare modelului de flexiune. Am făcut - pe baza DMLR - și o listă cu desfășurarea tuturor modelelor de flexiune și astfel au apărut, pe rând:

  • LOC-1 în 1999 (pe baza DEX '96, ediție editată în conformitate cu noua ortografie cu â - singurul dicționar de acest fel la acea vreme);
  • LOC-2 în 2000 (cu corectarea erorilor din LOC-1 și includerea precizărilor din DOOM);
  • LOC-3 în 2005 (completată cu cuvinte din DOOM și alte ediții ale DEX);
  • LOC-4 în 2007 (completată cu cuvintele din DOOM 2 și DMLR).
  • LOC-4.1 în 2008 (corecturi și completări la LOC-4).

LOC-1 a circulat numai pe suport de hârtie (212 pagini îndosariate), apoi s-au editat liste cuprinzând modificările față de edițiile anterioare, întreaga lucrare fiind disponibilă pe pagina de internet a FRSc.

Începând cu LOC-3 ni s-a alăturat și Octavian Mocanu. Apoi a început colaborarea cu dexonline, LOC-4 fiind înglobată pe acest site și accesibilă doar aici. S-au implementat modelele de flexiune, s-au etichetat toate cuvintele din baza de date (în fine, aproape toate, procesul continuă) și s-au ”selectat” (cu un marcaj corespunzător) cuvintele acceptate de FRSc. În acest fel, scrabbliștii pot consulta concomitent existența unui cuvânt, întreaga paradigmă și definițiile din toate sursele prelucrate. Mulțumim atât lui Cătălin Frâncu și Radu Borza, cât și celorlalți colaboratori!

În prezent se lucrează la ediția a V-a, care va cuprinde și cuvintele din DLRM, DN[6] și MDN[7], autorilor LOC alăturându-li-se și Dan Laurențiu Sandu.

Matei GALL - martie 2010

P.S. LOC-5 a apărut în ianuarie 2011. S-a continuat apoi lucrul la versiunea 6, dar în 2019 cei de la FRSc au abandonat și colaborarea s-a întrerupt. Listele versiunilor 4, 4.1 și 5 sunt în continuare disponibile.

Note

  1. Dicționarul limbii române moderne, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Academiei, București, 1958
  2. Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Academiei
  3. Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Editura Academiei, București, 1982
  4. Supliment DEX, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Academiei, 1988
  5. Dictionnaire morphologique de la langue roumaine, A. Lombard, C. Gâdei, Editura Academiei, București, 1981
  6. Dicționar de neologisme, Florin Marcu și Constant Maneca, Editura Academiei, București, 1986
  7. Marele dicționar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000