Diferență între revizuiri ale paginii „Manifestul dexonline”

Al doilea motiv este protejarea documentului. „Protejare” în adevăratul sens al cuvântului, nu în sensul fățarnic pe care îl au în vedere cei care spun „acest document este protejat de copyright”. Protejezi cu adevărat un document '''nu''' atunci când restricționezi copierea lui, ci dimpotrivă, atunci când încurajezi și facilitezi diseminarea lui (vezi secțiunea [[#loc|Exemple. Lista Oficială de Cuvinte]] pentru un exemplu).

Al treilea motiv este întrajutorarea. Când nu faci pe polițistul, ci lași oamenii să folosească un produs în orice fel cred ei de cuviință, vei avea plăcuta surpriză că o parte din oameni au capacitatea și plăcerea să îmbunătățească produsul tău și, cel mai adesea, aleg să îți ofere și ție îmbunătățirile lor, astfel că toată lumea câștigă.

Al patrulea motiv este perpetuarea libertății. Licența GNU GPL spune că, dacă alegeți să redistribuiți documentul, el trebuie redistribuit tot sub licența GPL sau una compatibilă. Cu alte cuvinte, licența GPL

garantează că orice versiuni modificate ale documentului vor continua să respecte cele patru libertăți fundamentale ale utilizatorilor.

Al cincilea motiv este prevenirea apariției unei piețe negre pentru baza de definiții. Până în anul 2004, când am elucidat aceste nelămuriri și am ales o licență liberă pentru distribuire, ne confruntam tot timpul cu încercări ale oamenilor de a face rost de o copie a bazei de date. De multe ori, serverul a fost suprasolicitat pentru că cineva scrisese un program care să descarce sistematic toate paginile cu definiții. Am înțeles dorința oamenilor de a copia baza de date și am preferat să facem din copiere un aliat al nostru, nu un dușman.

Al șaselea motiv este recunoștința. Noi înșine am făcut acest proiect folosind exclusiv tehnologii libere (în principal sistemul de operare GNU/Linux, serverul web Apache HTTP, serverul de baze de date MySQL și limbajul de programare PHP). Am primit donații generoase pentru finanțarea puținelor cheltuieli pe care le-am avut. Am simțit că recunoștința umană ne obligă să înapoiem binele primit.

În limba engleză, exprimări ca „free software” sau „free document” sunt inerent ambigue, deoarece „free” are două sensuri: „liber”, dar și „gratuit”. Mulți vorbitori de engleză confundă cele două sensuri și consideră că „free software” înseamnă numai „software gratuit”. Din fericire, în română nu există acest raport de omonimie. Când spunem „document liber”, ne referim în mod inechivoc la dorința noastră ca voi să aveți libertatea de a folosi baza noastră de date în orice scop.

Considerăm că, în tot ceea ce fac, oamenii trebuie să ia decizii de ordin moral. Nu este bine să te eschivezi, să spui „nu știu, eu doar lucrez aici, dar sincer nu mă interesează implicațiile etice a ceea ce fac”. Această atitudine amorală este, în fapt, o atitudine imorală, pentru că indiferența este rădăcina multor rele pe lume.

Acest lucru este în special adevărat pentru oamenii care creează, care se uită în jurul lor, văd o lipsă și au capacitatea să o suplinească. Acești oameni sunt extraordinar de rari și de prețioși, deoarece sunt la o intersecție unică de talent înnăscut, educație, experiență și hărnicie pe care alți oameni nu o au.

Când niște oameni ca aceștia produc obiecte sau lucrări de valoare, dar apoi le este indiferent ce se întâmplă cu aceste lucrări și cât de limitat este accesul la ele, este un lucru trist. Când lucrările în cauză sunt documente de o valoare monumentală pentru limba și cultura română, este de-a dreptul o tragedie.

Exact acest lucru se întâmplă cu DEX-ul și cu multe alte opere de referință. Ele sunt produse cu bani publici, dar drepturile de copiere asupra lor sunt cedate, în exclusivitate, unor edituri particulare. Acest fenomen a fost posibil datorită unei atitudini amorale a cercetătorilor [http://www.lingv.ro/ Institutului de Lingvistică]: „uite, noi am lucrat la acest document, ne-am primit salariile pentru el, dar sincer nu ne interesează ce se întâmplă cu el”.

[http://www.acad.ro/ Academia Română] este finanțată în proporție de peste 70% de la bugetul de stat și din fonduri externe nerambursabile (vezi anexa [http://bugs.dexonline.ro/raw-attachment/wiki/Manifest/ax3_37.pdf Bugetul Academiei Române pe anul 2009], pagina 7). În aceste condiții, considerăm firesc ca DEX și orice alte roade ale cercetării Academiei să intre direct în domeniul public, nicidecum ca drepturile de copiere să fie cedate, în exclusivitate, unei edituri comerciale. Aceasta cu atât mai mult cu cât Academia Română are și propria sa editură, Editura Academiei Române, finanțată tot de la bugetul de stat (vezi anexa [http://bugs.dexonline.ro/raw-attachment/wiki/Manifest/MO-0617StatutulAR.pdf Monitorul Oficial nr. 617/2009], pagina 15, articolul 54(1)).

Situația Academiei Române și a cercetătorilor săi este una duală, de stăpân și de supus. Ei sunt conducătorii unei generații, cele mai luminate capete în viață ale României, iar cuvântul lor are greutate de lege (literalmente: încercați să dați examenul de bacalaureat fără să vă conformați ultimelor norme ortografice). În același timp însă, ei sunt asemenea compozitorilor de curte: produc opere la cerere, dar nu pentru un împărat, ci pentru o societate care le cere acest lucru și se bazează pe roadele muncii lor. Din acest punct de vedere, se cuvine ca nimeni să nu aibă dreptul de a restricționa copierea lucrărilor rezultate. Ele aparțin societății și domeniul public este singurul loc unde pot fi puse. De altfel, conform [http://www.legi-internet.ro/legislatie-itc/drept-de-autor/legea-dreptului-de-autor.html#c134 legii dreptului de autor] (cap. III, art. 9, lit. b și f) textele normative nu pot beneficia de protecția dreptului de autor, așadar, luând exemplul DOOM2, fie acesta nu reprezintă o normă, fie trebuie să aparțină domeniului public.

DEX-ul nu este un caz singular. Aceleași limitări drastice sunt impuse și asupra Dicționarului tezaur al limbii române, o operă titanică pe lângă care DEX-ul pălește (circa 15.000 de pagini). Această lucrare este acum [https://consilr.info.uaic.ro/edtlr/wiki/index.php?title=Despre_proiect în curs de digitizare] prin finanțarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului (așadar, prin fonduri publice). Totuși, nu se știe încă ce drepturi de copiere vor exista asupra formei digitale rezultate, iar autorii și echipa de digitizare nu militează pentru un rezultat public. Cel mai trist este că, pentru accelerarea igitizării, se face apel la contribuții voluntare pentru compararea originalului cu forma digitală. Acești voluntari muncesc cu bună credință, dar se pare că nu se vor bucura de roadele muncii lor.

   Sic vos non vobis nidificatis aves;

 

== Exemple. Lista Oficială de Cuvinte ==