Diferență între revizuiri ale paginii „Scrisoare deschisă către Academia Română”

Scrisoare deschisă către Academia Română (vedeți sursă)

Versiunea de la data 4 iulie 2018 17:05

400 de octeți adăugați ,  4 iulie 2018 17:05
fără descrierea modificării
Linia 16: Linia 16:


{|table class="wikitable"
{|table class="wikitable"
! Limba de origine || Vocala înlocuită de î || Număr de cazuri || Procent
! Limba de origine
! Vocala înlocuită de î<ref>În ordinea frecvenței înlocuirii.</ref>
! Număr de cazuri<ref>Anexăm listele alcătuite.</ref>
! Procent
|-
|-
| latină || A, E, I, O, U || 131 ||style="text-align:right;"| 22,75%
| latină || A, E, I, O, U || 131 ||style="text-align:right;"| 22,75%
Linia 30: Linia 33:
| U || 2 ||style="text-align:right;"| 0,35%
| U || 2 ||style="text-align:right;"| 0,35%
|-
|-
| albaneză (cf.) || e, i, u, a || 13 ||style="text-align:right;"| 2,26%
| albaneză (cf.)<ref>Unele, „conform...”</ref> || e, i, u, a || 13 ||style="text-align:right;"| 2,26%
|-
|-
| bulgară/sîrbo-croată (cf.) || ă, e/-, u, i || 82 ||style="text-align:right;"| 14,24%
| bulgară/sîrbo-croată (cf.) || ă, e/-, u, i || 82 ||style="text-align:right;"| 14,24%
Linia 60: Linia 63:
   <li>cele 20 de cuvinte formate cu sufixul -MÎNT provenind din latinescul ''mentum'';</li>
   <li>cele 20 de cuvinte formate cu sufixul -MÎNT provenind din latinescul ''mentum'';</li>
   <li>cele 13 cuvinte cu sufixul turcesc -LÎC (-lik), deși acestea sunt consemnate ca fiind împrumutate fiecare în parte, cu excepția lui CRAILÎC;</li>
   <li>cele 13 cuvinte cu sufixul turcesc -LÎC (-lik), deși acestea sunt consemnate ca fiind împrumutate fiecare în parte, cu excepția lui CRAILÎC;</li>
   <li>cele 34 de verbe terminate la infinitiv în '''î''', dintre care numai 2 de origine latină: AMĂRÎ (amarire) și URÎ (****horrire=horrere, horrescere). Toate aceste verbe au '''-î''' în poziție finală numai la forma de infinitiv; practic jumătate din formele lor flexionare (gerunziul, perfectul, participiul - eventual declinabil), precum și cuvintele derivate din ele, intră sub incidența indicației din comunicatul Academiei Române;</li>
   <li>cele 34 de verbe terminate la infinitiv în '''î''', dintre care numai 2 de origine latină: AMĂRÎ (amarire) și URÎ (horrire=horrere, horrescere). Toate aceste verbe au '''-î''' în poziție finală numai la forma de infinitiv; practic jumătate din formele lor flexionare (gerunziul, perfectul, participiul - eventual declinabil), precum și cuvintele derivate din ele, intră sub incidența indicației din comunicatul Academiei Române;</li>
   <li>gerunziul verbelor de conjugarea I format cu sufixul -ÎND din lat. -ando;</li>
   <li>gerunziul verbelor de conjugarea I format cu sufixul -ÎND din lat. -ando;</li>
   <li>gerunziul verbelor de conj. a II-a și a III-a format cu sufixul -ÎND din lat. -endo.</li>
   <li>gerunziul verbelor de conj. a II-a și a III-a format cu sufixul -ÎND din lat. -endo.</li>
Linia 77: Linia 80:
'''Onorată Academie Română,'''
'''Onorată Academie Română,'''


Am ajuns la o concluzie gravă: aceea că, de fapt, abia acum mințim mai vîrtos (lat. virtuosus)! De fapt, cosmetizăm în „latinisme-cu-'''a'''” majoritatea cuvintelor cu '''î''' din limba română, indiferent de proveniență și de vocala lor de origine! Deci, schimbarea operată este la fel de abuzivă ca și cea anterioară din punct de vedere etimologic, fără a avea însă celălalt argument, al '''notării unei realități actuale a limbii: sunetul''' (î), a cărui pronunțare, trebuie să recunoaștem, este mai aproape de (i) decât de (a). Asta abia ne creează convingerea că unificarea notării acestui sunet ar fi venit oricum, în ordinea firească a evoluției spre simplificare a ortografiei românești, mai devreme sau mai tîrziu, indiferent de regimul politic! Sperăm însă că nu se urmărește să se elimine și '''sunetul''' (î)! Pentru că altfel, oricîte semne s-ar inventa pentru el, în urechile unora tot „ciudat” va suna! În orice caz, ca amatori în ale lingvisticii, dar ca utilizatori, beneficiari și... propagandiști voluntari ai limbii române*, vă putem împărtăși din proprie experiență că un modest intelectual român nu are nevoie de mai mult de 15 minute pentru a convinge un modest intelectual francez, de exemplu, de latinitatea românilor &lt;cu (î) cu tot&gt;. Nu știm cît de repede decurge „convertirea” între doi intelectuali de elită, dar presupunem că, logic, ar avea nevoie de și mai puțin timp. Dacă, desigur, cei doi sînt de bună credință. Altfel, două milenii de istorie nu sînt suficiente.
Am ajuns la o concluzie gravă: aceea că, de fapt, abia acum mințim mai vîrtos (lat. virtuosus)! De fapt, cosmetizăm în „latinisme-cu-'''a'''” majoritatea cuvintelor cu '''î''' din limba română, indiferent de proveniență și de vocala lor de origine! Deci, schimbarea operată este la fel de abuzivă ca și cea anterioară din punct de vedere etimologic, fără a avea însă celălalt argument, al '''notării unei realități actuale a limbii: sunetul''' (î), a cărui pronunțare, trebuie să recunoaștem, este mai aproape de (i) decât de (a). Asta abia ne creează convingerea că unificarea notării acestui sunet ar fi venit oricum, în ordinea firească a evoluției spre simplificare a ortografiei românești, mai devreme sau mai tîrziu, indiferent de regimul politic! Sperăm însă că nu se urmărește să se elimine și '''sunetul''' (î)! Pentru că altfel, oricîte semne s-ar inventa pentru el, în urechile unora tot „ciudat” va suna! În orice caz, ca amatori în ale lingvisticii, dar ca utilizatori, beneficiari și... propagandiști voluntari ai limbii române<ref>Jucăm de ani de zile scrabble, de aici și „năravul” de a cerceta cu atenție dicționarul. De altfel, Federația Română de Scrabble a prevăzut pentru anul viitor organizarea unui Festival Mondial de Scrabble în Limba Română!</ref>, vă putem împărtăși din proprie experiență că un modest intelectual român nu are nevoie de mai mult de 15 minute pentru a convinge un modest intelectual francez, de exemplu, de latinitatea românilor &lt;cu (î) cu tot&gt;. Nu știm cît de repede decurge „convertirea” între doi intelectuali de elită, dar presupunem că, logic, ar avea nevoie de și mai puțin timp. Dacă, desigur, cei doi sînt de bună credință. Altfel, două milenii de istorie nu sînt suficiente.


De altfel, dacă noi mergem neapărat pe ideea ca '''străinii să vadă altceva''' decît vedem noi în forma scrisă a unui cuvînt românesc, atunci propunem extinderea acestui sistem dual -- juma' / juma' -- și la (celel)alte vocale. Am putea deci (re)inventa, (ă) din I, (i) din U etc. Astfel, în loc de CĂPĂTÎI (din lat. capitaneum), am scrie: CĂPITÂU. Gîndiți-vă numai, înainte de a vă enerva, ce avantaj extraordinar prezintă sistemul: noi vom citi numai semnele diacritice, ignorînd vocalele de dedesupt, iar străinii curioși să ne cerceteze înscrisurile vor citi numai literele, ignorînd cu totul ciudatele noastre „accente” (cum de altfel se și întîmplă) și convingîndu-se de... Dumnezeu știe ce: de exemplu, că nu știm să scriem corect cuvîntul franțuzesc capitaux!
De altfel, dacă noi mergem neapărat pe ideea ca '''străinii să vadă altceva''' decît vedem noi în forma scrisă a unui cuvînt românesc, atunci propunem extinderea acestui sistem dual -- juma' / juma' -- și la (celel)alte vocale. Am putea deci (re)inventa, (ă) din I, (i) din U etc. Astfel, în loc de CĂPĂTÎI (din lat. capitaneum), am scrie: CĂPITÂU. Gîndiți-vă numai, înainte de a vă enerva, ce avantaj extraordinar prezintă sistemul: noi vom citi numai semnele diacritice, ignorînd vocalele de dedesupt, iar străinii curioși să ne cerceteze înscrisurile vor citi numai literele, ignorînd cu totul ciudatele noastre „accente” (cum de altfel se și întîmplă) și convingîndu-se de... Dumnezeu știe ce: de exemplu, că nu știm să scriem corect cuvîntul franțuzesc capitaux!
Linia 106: Linia 109:
Cu respect,
Cu respect,


'''Claudia Mihai - traducător'''
'''Claudia Mihai - traducător'''<br>
'''Marilena Panait - economist'''
'''Marilena Panait - economist'''
== Note de subsol ==
<references/>
Adus de la „https://wiki.dexonline.ro/wiki/Special:MobileDiff/2731”