Diferență între revizuiri ale paginii „Scrisoare deschisă către Academia Română”

fără descrierea modificării
Linia 86: Linia 86:


Lăsînd gluma, ar fi mai bine să privim puțin cifrele din tabelul de mai sus. Chiar dacă ne referim numai la cuvintele cu '''î''' de proveniență latină ('''cam 22% din total''', după opinia noastră), tot am avea un raport aproximativ unitar: practic, pentru fiecare caz de „restaurare” am avea unul de „alterare”, de îndepărtare de la forma cuvîntului de origine -- de data aceasta, fără justificare!
Lăsînd gluma, ar fi mai bine să privim puțin cifrele din tabelul de mai sus. Chiar dacă ne referim numai la cuvintele cu '''î''' de proveniență latină ('''cam 22% din total''', după opinia noastră), tot am avea un raport aproximativ unitar: practic, pentru fiecare caz de „restaurare” am avea unul de „alterare”, de îndepărtare de la forma cuvîntului de origine -- de data aceasta, fără justificare!
În final, vă prezentăm două știri recente, din presă:
# La ședința în cauză a Prezidiului Academiei Române, doamna acad. prof. dr. doc. Zoe Dumitrescu-Bușulenga a adus argumentul determinant al votului: trebuie să facem orice efort ca să convingem anumite „voci” din străinătate care (iarăși) se îndoiesc de latinitatea noastră. Mai mult, la Londra se învață limba română la... Institutul de Limbi Slave!
# Într-un articol se afirmă că slavii, ca o primă impresie despre această parte de lume asupra căreia năvăliseră, au denumit pe români și pe italieni cu același cuvînt (cu sensul de „lup”). O variantă a acestui cuvînt ar fi: V(A)LAH.
Oare să fi perceput barbarii aceia, care nu prea aveau obiceiul să cerceteze fel de fel de documente, mai ușor decît distinșii cercetători romaniști contemporani din Occident, legătura de rudenie dintre români și italieni?
Evident, nu. Acele „voci” nu pot fi decît de rea credință. Și atunci, e mai bine să nu le aducem noi, pe tavă, un argument ca acela cu „cosmetizarea”. Dacă, însă, chiar nu putem evita amestecul politicii în treburile limbii române, dacă trebuie mereu să „facem totul” după indicații din afară, atunci măcar s-o facem corect! '''Să limităm folosirea lui â la acele cazuri în care acesta se justifică.''' Și să sperăm că după asta nu ni se va spune că ar fi bine să umblăm puțin, de exemplu, și la '''z-ul din ZICE (lat. dicere)''', f-urile din deja-reformata FILOSOFIE (lat. philosophia), la... ca să fim mai credibili!
Dar dacă... Parcă poți să știi? Dacă n-o fi de ajuns? Nu mi se va sugera oare, la un moment dat, „în numele drepturilor omului și ale minorităților”...
Dar slaviștii, ei nu au nimic de zis? Lor le place cum tocmai am încurcat noi vocalele subtile și fluide ale domeniului lor de cercetare: '''ă'''-ul bulgăresc, cu '''u'''-ul sau '''e'''-ul slavon, cu '''y'''-ul ucrainian, sau cu... '''non-vocala''' sîrbească din srb, în scopuri „restauratoare”?
Dar eliniștii? Aoleu, parcă nici '''i'''-ul din HIDROGEN nu e tocmai '''y'''-ul care trebuie!
Dar...?
Cu respect,
'''Claudia Mihai - traducător'''
'''Marilena Panait - economist'''