Diferență între revizuiri ale paginii „Discuție:Ghid pentru structurare”

Sari la navigare Sari la căutare
fără descrierea modificării
Linia 56: Linia 56:
'''[cata]''' Propun ca partea / părțile de vorbire să fie etichete pe fiecare sens, ca mai sus. Modelul de flexiune va servi doar ca să arate lista de forme generate, nu și partea de vorbire. Asta va rezolva cazurile ca MF și A (ar fi aberant să avem două modele de flexiune practic identice) sau „gravidă” care este adjectiv, dar încadrat la F.
'''[cata]''' Propun ca partea / părțile de vorbire să fie etichete pe fiecare sens, ca mai sus. Modelul de flexiune va servi doar ca să arate lista de forme generate, nu și partea de vorbire. Asta va rezolva cazurile ca MF și A (ar fi aberant să avem două modele de flexiune practic identice) sau „gravidă” care este adjectiv, dar încadrat la F.


Ca și restul etichetelor, partea de vorbire se aplică la toți descendenții în arbore (care nu își aplică o altă etichetă din aceeași categorie).
Ca și restul etichetelor, partea de vorbire se aplică la toți descendenții în arbore (care nu poartă o altă etichetă din aceeași categorie).


=== Standardul de formatare a sensurilor ===
=== Standardul de formatare a sensurilor ===


* '''[cata]''' Ce standard adoptăm pentru ordonarea subsensurilor și a exemplelor? De exemplu, un lexem are un sens cu două subsensuri și trei exemple. Propun ca subsensurile să fie primele (deci 1.1 și 1.2), iar exemplele 1.3, 1.4, 1.5. Are dezavantajul că exemplele se îndepărtează de sensul pe care îl definesc, mai ales dacă cele două subsensuri au și ele exemple sau altceva care să le lungească. Are însă avantajul că toate sensurile și subsensurile vor fi numerotate începând cu 1. Deci nu va apărea o situație în care sensul 1 are subsensurile 1.4 și 1.5 (dacă afișăm structura fără exemple).
* '''[cata]''' Ce standard adoptăm pentru ordonarea subsensurilor și a exemplelor? De exemplu, un lexem are un sens cu două subsensuri și trei exemple. Propun ca subsensurile să fie primele (deci 1.1 și 1.2), iar exemplele 1.3, 1.4, 1.5. Are dezavantajul că exemplele se îndepărtează de sensul pe care îl definesc, mai ales dacă cele două subsensuri au și ele exemple sau altceva care să le lungească. Are însă avantajul că toate sensurile și subsensurile vor fi numerotate începând cu 1. Deci nu va apărea o situație în care sensul 1 are subsensurile 1.4 și 1.5 (dacă afișăm structura fără exemple).
 
* Punem absolut toate sursele la „surse care atestă flexiunea”?
** '''[cata]''' Cred că ar fi prea mult zgomot. Mai bine doar acolo unde nu toate dicționarele sunt de acord.
* Ce facem dacă variantele unui cuvânt au registru de folosire? Ex. {{d|ciot}} are variantele (popular) ''cioată'', (rar) ''ciotur''.
** '''[cata]''' Deocamdată le listez în sensul unic al variantelor, cel care indică sursa.
* Ce facem dacă un cuvânt este variantă a altuia, dar unele surse mai vechi îi dau și sensuri? Ex. {{d|ținterim}} este variantă a lui {{d|țintirim}}, dar Șăineanu îi dă și sensuri.
** '''[cata]''' Propun să mutăm sensurile la forma de bază (modernă).


=== Neclasificate ===
=== Neclasificate ===
Linia 70: Linia 75:
* Lexemele omonime, sensurile (și subsensurile) ar trebui numerotate, altfel trimiterile dintr-o definiție nu mai au sens. V. aalenian. De stabilit modul de numerotare pentru diferitele paliere.
* Lexemele omonime, sensurile (și subsensurile) ar trebui numerotate, altfel trimiterile dintr-o definiție nu mai au sens. V. aalenian. De stabilit modul de numerotare pentru diferitele paliere.
** Asta creează probleme când trimiterea e la un alt lexem.
** Asta creează probleme când trimiterea e la un alt lexem.
** '''[cata]''' Despre ce paliere este vorba? Avem suport pentru numerotare, cred că această bulină este rezolvată.
* Unificarea lexemelor MF. '''[cata, Matei]''' sunt de acord cu asta
* Unificarea lexemelor MF. '''[cata, Matei]''' sunt de acord cu asta
** '''[Matei]''' Poate ar fi bine ca un lexem să poată avea multiple forme de bază (cu modele de flexiune diferite), ca să evităm crearea de lexeme multiple (eu nu văd rostul unui lexem separat ''vieţuitoare'' s.f. pe lângă ''vieţuitor'' adj. - având practic acelaşi sens).
** '''[cata]''' Nu mai știu cu ce sunt de acord. :-) Ce presupune unificarea?
** '''[cata]''' Da, trebuie generalizată un pic structura. Tot aici aș include și variantele de accentuare (''agríș / ágriș'').
* '''[Matei]''' Poate ar fi bine ca un lexem să poată avea multiple forme de bază (cu modele de flexiune diferite), ca să evităm crearea de lexeme multiple (eu nu văd rostul unui lexem separat ''vieţuitoare'' s.f. pe lângă ''vieţuitor'' adj. - având practic acelaşi sens).
** '''[cata]''' Da, trebuie generalizată un pic structura. Tot aici aș include și variantele de accentuare (''agríș / ágriș''). Mă gândesc.
** Tot '''[cata]''' Cred că recomandarea curentă nu este fantastică: Pentru variante de accent, ghidul recomandă să unificăm lexemele și să păstrăm varianta secundară doar în rubrica „pronunții”. Dar astfel se pierd formele flexionare pentru varianta secundară de accent.
* Trebuie să stabilim ce facem DER, DE, și într-o mai mică măsură Scriban și Șăineanu.


Funcții noi de implementat:
Funcții noi de implementat:
Linia 78: Linia 87:
* (posibil) Link în pagina de editare pentru selectarea altui lexem, fără a mai trece prin pagina moderatorului.
* (posibil) Link în pagina de editare pentru selectarea altui lexem, fără a mai trece prin pagina moderatorului.
* '''Atenţie!''' Diminutivele, antonimele, ca de altfel şi variantele, etimologiile, pronunţiile sau modelele de flexiune pot fi valabile doar pentru anumite sensuri. Cum rezolvăm?
* '''Atenţie!''' Diminutivele, antonimele, ca de altfel şi variantele, etimologiile, pronunţiile sau modelele de flexiune pot fi valabile doar pentru anumite sensuri. Cum rezolvăm?
** '''[cata]''' Mă gândesc.
* Adăugarea unui „deținător” al lexemului, pentru ca fiecare să poată vedea lista sa de lexeme, inclusiv cele care i se întorc neavizate de la moderator.
* Adăugarea unui „deținător” al lexemului, pentru ca fiecare să poată vedea lista sa de lexeme, inclusiv cele care i se întorc neavizate de la moderator.
* Pentru variante de accent, ghidul recomandă să unificăm lexemele și să păstrăm varianta secundară doar în rubrica „pronunții”. Chiar vrem asta? Efectul va fi că se pierd formele flexionare care includ varianta secundară de accent.
* Trebuie să stabilim ce facem cu definițiile vechi, cele din DE etc.
* Punem absolut toate sursele la „surse care atestă flexiunea”?
** '''[cata]''' Cred că ar fi prea mult zgomot. Mai bine doar acolo unde nu toate dicționarele sunt de acord.
* Ce facem dacă un cuvânt este variantă a altuia, dar unele surse mai vechi îi dau și sensuri? Ex. {{d|ținterim}} este variantă a lui {{d|țintirim}}, dar Șăineanu îi dă și sensuri.
** '''[cata]''' Propun să mutăm sensurile la forma de bază (modernă).
* Ce facem dacă variantele unui cuvânt au registru de folosire? Ex. {{d|ciot}} are variantele (popular) ''cioată'', (rar) ''ciotur''.
** '''[cata]''' Deocamdată le listez în sensul unic al variantelor, cel care indică sursa.
Lingviști, Birocrați, lingvist, Administratori
2.015 modificări

Meniu de navigare