Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Diverse/Ghid de exprimare corectă”

Articol/Diverse/Ghid de exprimare corectă (vedeți sursă)

Versiunea de la data 15 decembrie 2011 15:17

138 de octeți adăugați ,  15 decembrie 2011 15:17
fără descrierea modificării
Linia 1: Linia 1:
__FORCETOC__
Acest articol tratează câteva din cele mai frecvente probleme de exprimare în limba română. Vă reamintim că DEX online nu este afiliat în niciun fel Academiei Române. Dacă aveți sugestii pentru acest ghid, vă rugăm să ni le trimiteți prin e-mail.  
Acest articol tratează câteva din cele mai frecvente probleme de exprimare în limba română. Vă reamintim că DEX online nu este afiliat în niciun fel Academiei Române. Dacă aveți sugestii pentru acest ghid, vă rugăm să ni le trimiteți prin e-mail.  
== Forme nominale ==


{|
{|
Linia 17: Linia 20:
| înger<br>a hotărî<br>reîntregire<br>hotărât<br>hotărând
| înger<br>a hotărî<br>reîntregire<br>hotărât<br>hotărând
| Se folosește ''î,'' nu ''â,'' la începutul cuvântului, la sfârșitul cuvântului și în cuvintele formate cu prefix dacă ''î'' este prima literă din rădăcină. Participiul și gerunziul verbelor nu fac excepție: dacă participiul se formează cu ''-ât'' sau dacă gerunziul se formează cu ''-ând,'' folosim ''â.''
| Se folosește ''î,'' nu ''â,'' la începutul cuvântului, la sfârșitul cuvântului și în cuvintele formate cu prefix dacă ''î'' este prima literă din rădăcină. Participiul și gerunziul verbelor nu fac excepție: dacă participiul se formează cu ''-ât'' sau dacă gerunziul se formează cu ''-ând,'' folosim ''â.''
|-
| Fi cuminte!<br>Să fi punctual.<br>Să nu fi trist.<br>Nu fii fraier!<br>Să fii știut ce pierd, n-aș fii lipsit.<br>Aș fii mândru dacă aș lua un premiu.<br>Promit că voi fii punctual.
| Fii cuminte!<br>Să fii punctual.<br>Să nu fii trist.<br>Nu fi fraier!<br>Să fi știut ce pierd, n-aș fi lipsit.<br>Aș fi mândru dacă aș lua un premiu.<br>Promit că voi fi punctual.
| Se scrie ''fii'' doar la imperativ afirmativ (fii cuminte) și la conjunctiv afirmativ sau negativ (să fii punctual / să nu fii trist). În toate celelalte situații, se scrie fi.<br><br>Pentru formele cu doi ''i,'' este pur și simplu vorba de excepții în conjugarea verbului ''a fi.'' Formele de condițional prezent (aș fi mândru), imperativ negativ (nu fi fraier) și viitor (voi fi punctual) se formează întotdeauna cu infinitivul verbului, care este a fi. În formele de condițional trecut (aș fi lipsit) și conjunctiv trecut (să fi știut), a fi are rol de verb auxiliar și se scrie întotdeauna cu un singur i.
|-
|-
| băiatul al cărui carte<br>fata a cărui carte etc.
| băiatul al cărui carte<br>fata a cărui carte etc.
| băiatul a cărui carte<br>fata a cărei carte<br>băiatul ale cărui cărți<br>fata ale cărei cărți<br>băieții a căror carte<br>fetele a căror carte<br>băieții ale căror cărți<br>fetele ale căror cărți<br><br>băiatul al cărui câine<br>fata al cărei câine<br>băiatul ai cărui câini<br>fata ai cărei câini<br>băieții al căror câine<br>fetele al căror câine<br>băieții ai căror câini<br>fetele ai căror câini
| băiatul a cărui carte<br>fata a cărei carte<br>băiatul ale cărui cărți<br>fata ale cărei cărți<br>băieții a căror carte<br>fetele a căror carte<br>băieții ale căror cărți<br>fetele ale căror cărți<br><br>băiatul al cărui câine<br>fata al cărei câine<br>băiatul ai cărui câini<br>fata ai cărei câini<br>băieții al căror câine<br>fetele al căror câine<br>băieții ai căror câini<br>fetele ai căror câini
| Mulți dintre noi facem acordul „cum s-o nimeri”. Totuși, există o regulă simplă, numită „acordul în cruce”: al / a / ai / ale se acordă cu obiectul (carte / cărți / câine / câini), iar cărui / cărei / căror se acordă cu posesorul (băiatul / fata).
| Mulți dintre noi facem acordul „cum s-o nimeri”. Totuși, există o regulă simplă, numită „acordul în cruce”: al / a / ai / ale se acordă cu obiectul (carte / cărți / câine / câini), iar cărui / cărei / căror se acordă cu posesorul (băiatul / fata).
|-
| eu crez<br>tu crezi<br>el crează<br>creerea lumii
| eu creez<br>tu creezi<br>el creează<br>crearea lumii
| Verbul ''a crea,'' deși se termină în ''-ea,'' nu este un verb de conjugarea a II-a, ci de conjugarea I. Sufixul este ''-a,'' iar rădăcina este ''cre-.'' Pentru ușurință, conjugați-l ca și pe ''a lucra,'' înlocuind ''lucr-'' cu ''cre-.'' Oriunde ''a lucra'' se conjugă cu un ''e,'' ''a crea'' se conjugă cu doi (eu lucrez - eu creez). Formele ''crez, crezi, crează'' există în limba română în cu totul alt context: ele sunt conjugări populare ale verbului ''a crede.''
|-
| eu creiez<br>eu agreiez<br>eu întemeez<br>eu încleez
| eu creez<br>eu agreez<br>eu întemeiez<br>eu încleiez
| Dacă infinitivul verbului se termină în ''-ia,'' (a întemeia, a încleia) atunci litera ''i'' apare și la persoana I a timpului prezent, altfel nu (a crea, a agrea).
|-
|-
| fumător învederat<br>adevăr inveterat
| fumător învederat<br>adevăr inveterat
Linia 49: Linia 40:
| Ce-i cu cărțile astea pe masă?
| Ce-i cu cărțile astea pe masă?
| Folosirea verbului a fi la plural nu are sens și nu are legătură cu faptul că vorbim despre mai multe cărți. Un exemplu și mai evident este '''Ce este cu voi aici?,'' nu ''Ce sunt/sunteți cu voi aici?''
| Folosirea verbului a fi la plural nu are sens și nu are legătură cu faptul că vorbim despre mai multe cărți. Un exemplu și mai evident este '''Ce este cu voi aici?,'' nu ''Ce sunt/sunteți cu voi aici?''
|-
| mi-ar place
| mi-ar plăcea
| Infinitivul verbului este {{d|plăcea|a plăcea}}, iar condițional-optativul se formează cu verbul auxiliar a avea (în acest caz, ar) și cu infinitivul.
|-
|-
| cartea după noptieră
| cartea după noptieră
Linia 85: Linia 72:
| Dă-te la o parte.<br>Dați-vă jos.
| Dă-te la o parte.<br>Dați-vă jos.
|
|
|-
| Nu fă asta.
| Nu face asta.
| Imperativul negativ se formează cu infinitivul verbului: nu mânca, nu vorbi, nu pleca. Deci, nu face.
|-
|-
| a avansa înainte
| a avansa înainte
Linia 169: Linia 152:
| Să cereți voie înainte să plecați.<br>Nu trageți!<br>Cere-ți drepturile tale.<br>Trage-ți pătura pe tine.
| Să cereți voie înainte să plecați.<br>Nu trageți!<br>Cere-ți drepturile tale.<br>Trage-ți pătura pe tine.
| Ți se desparte prin cratimă atunci când are rol de pronume, fiind forma prescurtată a lui îți: cere-ți (tu, ție, drepturile tale), trage-ți (tu, ție, pătura pe tine). Când indică desinența de plural, persoana a II-a a verbelor, ți se scrie desigur lipit de verb: voi cereți, voi trageți.
| Ți se desparte prin cratimă atunci când are rol de pronume, fiind forma prescurtată a lui îți: cere-ți (tu, ție, drepturile tale), trage-ți (tu, ție, pătura pe tine). Când indică desinența de plural, persoana a II-a a verbelor, ți se scrie desigur lipit de verb: voi cereți, voi trageți.
|-
| Aș venii și eu cu voi.<br>Cât am putut dormii!
| Aș veni și eu cu voi.<br>Cât am putut dormi!
| Infinitivul verbului nu are nevoie de un i în plus. În primul caz, verbul este la modul condițional-optativ, care se construiește întotdeauna cu forma de infinitiv a verbului. În al doilea caz, verbul este chiar la infinitiv.
|-
|-
| ... a fost {{d|investit}} în funcția de ...
| ... a fost {{d|investit}} în funcția de ...
Linia 253: Linia 232:
| rata de promovare la bac...<br>rata promovabilității la bac...
| rata de promovare la bac...<br>rata promovabilității la bac...
| ''Rata de promovabilitate'' s-ar interpreta ca „procentul de însușire de a fi promovat”, ceea ce nu e normal ca exprimare. Dar, ''promovabilitate'' înseamnă și „acțiunea, starea de a promova”, ceea ce face posibilă a doua formă de construcție corectă.
| ''Rata de promovabilitate'' s-ar interpreta ca „procentul de însușire de a fi promovat”, ceea ce nu e normal ca exprimare. Dar, ''promovabilitate'' înseamnă și „acțiunea, starea de a promova”, ceea ce face posibilă a doua formă de construcție corectă.
|}
== Forme verbale ==
{|
! width="25%" | Greșit
! width="25%" | Corect
! width="50%" | Explicații
|-
| eu crez<br>tu crezi<br>el crează<br>creerea lumii
| eu creez<br>tu creezi<br>el creează<br>crearea lumii
| Verbul ''a crea,'' deși se termină în ''-ea,'' nu este un verb de conjugarea a II-a, ci de conjugarea I. Sufixul este ''-a,'' iar rădăcina este ''cre-.'' Pentru ușurință, conjugați-l ca și pe ''a lucra,'' înlocuind ''lucr-'' cu ''cre-.'' Oriunde ''a lucra'' se conjugă cu un ''e,'' ''a crea'' se conjugă cu doi (eu lucrez - eu creez). Formele ''crez, crezi, crează'' există în limba română în cu totul alt context: ele sunt conjugări populare ale verbului ''a crede.''
|-
| eu creiez<br>eu agreiez<br>eu întemeez<br>eu încleez
| eu creez<br>eu agreez<br>eu întemeiez<br>eu încleiez
| Dacă infinitivul verbului se termină în ''-ia,'' (a întemeia, a încleia) atunci litera ''i'' apare și la persoana I a timpului prezent, altfel nu (a crea, a agrea).
|-
| mi-ar place
| mi-ar plăcea
| Infinitivul verbului este {{d|plăcea|a plăcea}}, iar condițional-optativul se formează cu verbul auxiliar a avea (în acest caz, ar) și cu infinitivul.
|-
| Fi cuminte!<br>Să fi punctual.<br>Să nu fi trist.<br>Nu fii fraier!<br>Să fii știut ce pierd, n-aș fii lipsit.<br>Aș fii mândru dacă aș lua un premiu.<br>Promit că voi fii punctual.
| Fii cuminte!<br>Să fii punctual.<br>Să nu fii trist.<br>Nu fi fraier!<br>Să fi știut ce pierd, n-aș fi lipsit.<br>Aș fi mândru dacă aș lua un premiu.<br>Promit că voi fi punctual.
| Se scrie ''fii'' doar la imperativ afirmativ (fii cuminte) și la conjunctiv afirmativ sau negativ (să fii punctual / să nu fii trist). În toate celelalte situații, se scrie fi.<br><br>Pentru formele cu doi ''i,'' este pur și simplu vorba de excepții în conjugarea verbului ''a fi.'' Formele de condițional prezent (aș fi mândru), imperativ negativ (nu fi fraier) și viitor (voi fi punctual) se formează întotdeauna cu infinitivul verbului, care este a fi. În formele de condițional trecut (aș fi lipsit) și conjunctiv trecut (să fi știut), a fi are rol de verb auxiliar și se scrie întotdeauna cu un singur i.
|-
| Aș venii și eu cu voi.<br>Cât am putut dormii!
| Aș veni și eu cu voi.<br>Cât am putut dormi!
| Infinitivul verbului nu are nevoie de un i în plus. În primul caz, verbul este la modul condițional-optativ, care se construiește întotdeauna cu forma de infinitiv a verbului. În al doilea caz, verbul este chiar la infinitiv.
|-
| Nu fă asta.
| Nu face asta.
| Imperativul negativ se formează cu infinitivul verbului: nu mânca, nu vorbi, nu pleca. Deci, nu face.
|}
|}


[[Categorie:Sincronizare]]
[[Categorie:Sincronizare]]
{{CuvinteCheie|numai, doar, decât, fi, î, â, care, crea, agrea, inveterat, învederat, însumi, însuți, însuși, merita, plăcea, apendicită, amigdalită, copil, oră, forțat, fortuit, surlă, tobă, trâmbiță, învesti, investi, ou, maxim, maximum, sumă, summum, continua, încontinuu, promovare, promovabilitate}}
{{CuvinteCheie|numai, doar, decât, fi, î, â, care, crea, agrea, inveterat, învederat, însumi, însuți, însuși, merita, plăcea, apendicită, amigdalită, copil, oră, forțat, fortuit, surlă, tobă, trâmbiță, învesti, investi, ou, maxim, maximum, sumă, summum, continua, încontinuu, promovare, promovabilitate}}
Adus de la „https://wiki.dexonline.ro/wiki/Special:MobileDiff/166”