Lingviști, Birocrați, Administratori
1.460 de modificări
m |
|||
(Nu s-a afișat o versiune intermediară efectuată de același utilizator) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
= Reguli de despărțire a cuvintelor în silabe = | |||
== 1. Despărțirea în silabe == | == 1. Despărțirea în silabe == | ||
Linia 5: | Linia 5: | ||
Despărțirea în silabe a unor cuvinte se face, în scris, cu ajutorul cratimei (-) și poate avea unul din următoarele scopuri: | Despărțirea în silabe a unor cuvinte se face, în scris, cu ajutorul cratimei (-) și poate avea unul din următoarele scopuri: | ||
* să indice rostirea sacadată: Mă-ga-ru-le!; | * să indice rostirea sacadată: ''Mă-ga-ru-le!''; | ||
* să indice, în cazul poeziei, metrica versului; | * să indice, în cazul poeziei, metrica versului; | ||
* să ajute despărțirea la capăt de rând. | * să ajute despărțirea la capăt de rând. | ||
Linia 19: | Linia 19: | ||
Sunt posibile două modalități de despărțire a cuvintelor la capăt de rând: | Sunt posibile două modalități de despărțire a cuvintelor la capăt de rând: | ||
* după pronunțare: bi-no-clu; | * după pronunțare: ''bi-no-clu''; | ||
* după structură (la limita elementelor de compunere ale unui cuvânt): bin-o-clu. | * după structură (la limita elementelor de compunere ale unui cuvânt): ''bin-o-clu''. | ||
Normele actuale prevăd despărțirea după pronunțare, dar este acceptată și despărțirea după structură. | Normele actuale prevăd despărțirea după pronunțare, dar este acceptată și despărțirea după structură. | ||
Linia 33: | Linia 33: | ||
* cuvintele monosilabice (cele care conțin fie o singură vocală, fie un singur diftong sau triftong). | * cuvintele monosilabice (cele care conțin fie o singură vocală, fie un singur diftong sau triftong). | ||
* secvențele inițiale și finale constituite dintr-un singur sunet, redat prin: | * secvențele inițiale și finale constituite dintr-un singur sunet, redat prin: | ||
** o consoană + -i „șoptit” (nu: lu-pi); | ** o consoană + -i „șoptit” (nu: ''lu-pi''); | ||
** o vocală (nu: a-er, u-riaș, caca-o, vu-i) | ** o vocală (nu: ''a-er, u-riaș, caca-o, vu-i'') | ||
** grupurile ortografice scrise cu cratimă (nu: s-|a, i-|o, las-|o, mi-|i). | ** grupurile ortografice scrise cu cratimă (nu: ''s-|a, i-|o, las-|o, mi-|i''). | ||
== 3. Despărțirea după pronunțare == | == 3. Despărțirea după pronunțare == | ||
Linia 48: | Linia 48: | ||
La despărțirea la capăt de rând care implică litere-vocale trebuie să se aibă în vedere că: | La despărțirea la capăt de rând care implică litere-vocale trebuie să se aibă în vedere că: | ||
* literele e, i, o, u, w și y notează atât sunete-vocale propriu-zise, cât și semivocale, despărțirea depinzând de valoarea lor; | * literele ''e, i, o, u, w'' și ''y'' notează atât sunete-vocale propriu-zise, cât și semivocale, despărțirea depinzând de valoarea lor; | ||
* literele e și i pot servi și ca simple semne grafice, fără a nota sunete, și anume după c, g, ch și gh, și în aceste cazuri nu contează ca vocale: cea-ră [čară], gea-muri, | * literele ''e'' și ''i'' pot servi și ca simple semne grafice, fără a nota sunete, și anume după ''c, g, ch'' și ''gh'', și în aceste cazuri nu contează ca vocale: ''cea-ră'' [čară]'', gea-muri, chea-mă, ghea-ră'', nu ''ce-ară'' etc. (dar ''lice-an, ci-anură, ge-ologie, chi-asm, ghi-oc'' etc.); | ||
* litera i la finală de cuvânt sau în interiorul unor compuse, când notează un i „șoptit”, nu contează din punctul de vedere al despărțirii la capăt de rând: flori, pomi, minți, urși, az-vârli ind. prez., miști, lincși, sfincși; ori-când (dar înflo-ri, azvâr-li inf., perf.s. etc.). | * litera ''i'' la finală de cuvânt sau în interiorul unor compuse, când notează un ''i'' „șoptit”, nu contează din punctul de vedere al despărțirii la capăt de rând: ''flori, pomi, minți, urși, az-vârli'' ind. prez., ''miști, lincși, sfincși; ori-când'' (dar ''înflo-ri, azvâr-li'' inf., perf.s. etc.). | ||
În principiu, în cazul literelor-vocale: | În principiu, în cazul literelor-vocale: | ||
* două litere-vocale alăturate care notează vocale propriu-zise se despart; | * două litere-vocale alăturate care notează vocale propriu-zise se despart; | ||
* când literele e, i, o, u, w sau y notează o semivocală, despărțirea se face înaintea lor. | * când literele ''e, i, o, u, w'' sau ''y'' notează o semivocală, despărțirea se face înaintea lor. | ||
Literele-vocale care notează diftongi și triftongi nu se despart între ele. | Literele-vocale care notează diftongi și triftongi nu se despart între ele. | ||
Linia 65: | Linia 65: | ||
Cele două vocale pot fi: | Cele două vocale pot fi: | ||
* identice: a-alenian; ale-e; fi-ință; alco-ol; ambigu-ul; | * identice: ''a-alenian; ale-e; fi-ință; alco-ol; ambigu-ul''; | ||
* diferite: antia-erian, bacala-ureat; hobby-uri. | * diferite: ''antia-erian, bacala-ureat; hobby-uri''. | ||
Se despart și două vocale alăturate dintre care a doua face parte dintr-un diftong descendent: cre-ai, famili-ei, feme-ii, gre-oi. | Se despart și două vocale alăturate dintre care a doua face parte dintr-un diftong descendent: ''cre-ai, famili-ei, feme-ii, gre-oi''. | ||
Regula este valabilă indiferent dacă a doua vocală formează singură o silabă sau împreună cu una sau mai multe consoane: ști-ință, bănu-ind. | Regula este valabilă indiferent dacă a doua vocală formează singură o silabă sau împreună cu una sau mai multe consoane: ''ști-ință, bănu-ind''. | ||
Combinațiile de două vocale care, în unele împrumuturi sau nume proprii scrise cu grafii străine, au valoarea unui singur sunet, ca în limba de origine, nu se despart: ee [i] (splee-nul), eu [ö] (cozeu-rul), ie [i] (lie-duri), ou [u] (cou-lomb). | Combinațiile de două vocale care, în unele împrumuturi sau nume proprii scrise cu grafii străine, au valoarea unui singur sunet, ca în limba de origine, nu se despart: ee [i] (''splee-nul''), eu [ö] (''cozeu-rul''), ie [i] (''lie-duri''), ou [u] (''cou-lomb)''. | ||
== 6. Succesiunile V-S == | == 6. Succesiunile V-S == | ||
Linia 80: | Linia 80: | ||
(„Un diftong și un triftong se despart de vocala sau de diftongul precedente”) | („Un diftong și un triftong se despart de vocala sau de diftongul precedente”) | ||
În succesiunile de litere-vocale în care e, i, o, u sau y notează o semivocală aceasta trece la secvența următoare când se află | În succesiunile de litere-vocale în care ''e, i, o, u'' sau ''y'' notează o semivocală aceasta trece la secvența următoare când se află | ||
* după o vocală propriu-zisă, iar e, i, o, u sau y fac parte dintr-un | * după o vocală propriu-zisă, iar ''e, i, o, u'' sau ''y'' fac parte dintr-un | ||
** | ** diftong ascendent: ''agre-ează, accentu-ează; ace-ea'' [ačeia]'', mama-ia, tă-ia, tămâ-ia, su-ia; tămâ-ie, pro-iect, su-ie; du-ios; ro-iul; gă-oace, dubi-oasă; ro-ua no-uă; a-yatolah''; | ||
** | ** triftong: t''ă-iai, vo-iau, le-oaică; cre-ioane; înșe-uează''; | ||
* după un diftong ascendent (deci tot după o vocală), iar e, i, o, u sau y fac parte dintr-un diftong (ploa-ie, stea-ua) sau dintr-un triftong (chiar dacă acesta nu este scris ca atare: dumnea-ei [dumněa-ĭeĭ]). | * după un diftong ascendent (deci tot după o vocală), iar ''e, i, o, u'' sau ''y'' fac parte dintr-un diftong (''ploa-ie, stea-ua'') sau dintr-un triftong (chiar dacă acesta nu este scris ca atare: ''dumnea-ei'' [dumněa-ĭeĭ]). | ||
Altfel spus, diftongii alăturați se despart sau diftongii și triftongii se despart de vocala sau de diftongul care le precedă. | Altfel spus, diftongii alăturați se despart sau diftongii și triftongii se despart de vocala sau de diftongul care le precedă. | ||
Linia 94: | Linia 94: | ||
La despărțire trebuie să se aibă în vedere faptul că din punctul de vedere al despărțirii la capăt de rând se comportă ca o singură consoană: | La despărțire trebuie să se aibă în vedere faptul că din punctul de vedere al despărțirii la capăt de rând se comportă ca o singură consoană: | ||
* litera x; | * litera ''x''; | ||
* ch și gh înainte de e, i; h nu are valoarea unui sunet nici în împrumuturi și nume proprii străine în care precedă o consoană: foeh-nul [fönul]. | * ''ch'' și ''gh'' înainte de ''e, i''; ''h'' nu are valoarea unui sunet nici în împrumuturi și nume proprii străine în care precedă o consoană: ''foeh-nul'' [fönul]. | ||
* consoanele urmate de i „șoptit”; | * consoanele urmate de ''i'' „șoptit”; | ||
* q + u când are valoarea [kv]. | * ''q + u'' când are valoarea [kv]. | ||
Regulile generale privind despărțirea literelor-consoane sunt: | Regulile generale privind despărțirea literelor-consoane sunt: | ||
Linia 110: | Linia 110: | ||
(„O consoană între vocale trece la secvența următoare”) | („O consoană între vocale trece la secvența următoare”) | ||
O consoană între litere-vocale trece la secvența următoare: ba-bii, fa-că, po-diș, rea-fișa, le-ge, ha-haleră, nea-jutorat, ira-kian, mă-lin, tea-mă, lu-nă, ma-pă, soa-re, ie-se, ma-șină, ia-tă, ta-tă, ta-vă, kilo-watt, ta-xi; ree-xamina, ra-ză, flo-rile, fu-gi (ind.perf.s.), o-chi (verb), po-mii. | O consoană între litere-vocale trece la secvența următoare: ''ba-bii, fa-că, po-diș, rea-fișa, le-ge, ha-haleră, nea-jutorat, ira-kian, mă-lin, tea-mă, lu-nă, ma-pă, soa-re, ie-se, ma-șină, ia-tă, ta-tă, ta-vă, kilo-watt, ta-xi; ree-xamina, ra-ză, flo-rile, fu-gi'' (ind.perf.s.), ''o-chi'' (verb), ''po-mii''. | ||
La fel se comportă și | La fel se comportă și | ||
* ch, gh (+ e, i) în cuvinte românești: ure-che, nea-chitat, le-ghe, li-ghioană; | * ''ch, gh'' (+ ''e, i'') în cuvinte românești: ''ure-che, nea-chitat, le-ghe, li-ghioană''; | ||
* qu [kv]: se-quoia. | * ''qu'' [kv]: ''se-quoia''. | ||
Regula este valabilă și când litera-vocală dinaintea consoanei notează o semivocală – element al unui diftong descendent (au-gust, bojdeu-că, doi-nă, mai-că, pâi-ne, hai-ku) sau al unui triftong cu structura SVS (lupoai-că) ori când consoana este urmată de un diftong: re-seamănă. | Regula este valabilă și când litera-vocală dinaintea consoanei notează o semivocală – element al unui diftong descendent (''au-gust, bojdeu-că, doi-nă, mai-că, pâi-ne, hai-ku'') sau al unui triftong cu structura SVS (''lupoai-că'') ori când consoana este urmată de un diftong: re-seamănă. | ||
O consoană urmată de i „șoptit” nu se desparte de vocala precedentă: ari, buni, cobori, flori, fugi (ind. prez.), ochi (substantiv), pomi, auzi (ind. prez.). | O consoană urmată de i „șoptit” nu se desparte de vocala precedentă: ''ari, buni, cobori, flori, fugi'' (ind. prez.) '', ochi'' (substantiv)'', pomi, auzi'' (ind. prez.). | ||
Se comportă ca o singură consoană combinațiile de două sau trei litere-consoane din cuvinte și nume proprii cu grafii străine care notează, conform normelor ortografice ale diferitelor limbi, un singur sunet: ck [k] (ro-cker), dg [ğ] (Me-dgidia) dj [ğ] ( | Se comportă ca o singură consoană combinațiile de două sau trei litere-consoane din cuvinte și nume proprii cu grafii străine care notează, conform normelor ortografice ale diferitelor limbi, un singur sunet: ''ck'' [k] (''ro-cker''), ''dg'' [ğ] (''Me-dgidia''), ''dj'' [ğ] (''Azerbai-djan''), ''gn'' [ñ] (''Sali-gny''), ''sh'' [ș] (''banglade-shian''), ''th'' [t] (''ca-tharsis''), ''ts'' [ț] (''jiu-ji-tsu''), ''tch'' [č] (''ke-tchup''). | ||
== 9. Succesiunea C-C == | == 9. Succesiunea C-C == |