Lingviști
349 de modificări
(Pagină nouă: thumb|right|alt=Biografii lexicale|Articol publicat de '''Ionel Funeriu''' în ''Biografii lexicale'', Editura Brumar, 2019 ''...) |
|||
(Nu s-au afișat 3 versiuni intermediare efectuate de un alt utilizator) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
[[Fișier:Biografii_lexicale_Ionel_Funeriu_2019.png|thumb|right|alt=Biografii lexicale|Articol publicat de '''Ionel Funeriu''' în ''Biografii lexicale'', Editura Brumar, 2019]] | [[Fișier:Biografii_lexicale_Ionel_Funeriu_2019.png|thumb|right|alt=Biografii lexicale|Articol publicat de '''Ionel Funeriu''' în ''Biografii lexicale'', Editura Brumar, 2019]] | ||
''Casă'' este un cuvânt vechi și important, care face parte din lexicul fundamental al limbii române. Sensul principal cu care e folosit în cele mai diverse contexte este de „clădire destinată drept locuință”. De-a lungul timpului, termenul a dobândit sensuri adiacente precum ''casă de cultură'', ''casă de odihnă, Casă Regală,'' ba chiar (scuzați!) ''casă de toleranță''. Cuvântul a intrat apoi în componența unor expresii sau locuțiuni: ''a face casă bună'' (cu cineva), ''a da din casă, femeie de casă, specialitatea casei'' și a dezvoltat o bogată floră derivativă: ''căsuță, căscioară, căsulie, casnic, căsătorie.'' Dicționarele au prezentat sistematic aceste evoluții. Dacă ar fi să le reiau pe toate, ''in extenso,'' aș ocupa un spațiu tipografic imens, așa încât mă limitez la a descinde în istoria cuvântului, cum, de altfel, mi-am propus să încerc în această carte. | ''Casă'' este un cuvânt vechi și important, care face parte din lexicul fundamental al limbii române. Sensul principal cu care e folosit în cele mai diverse contexte este de „clădire destinată drept locuință”. De-a lungul timpului, termenul a dobândit sensuri adiacente precum ''casă de cultură'', ''casă de odihnă, Casă Regală,'' ba chiar (scuzați!) ''casă de toleranță''. Cuvântul a intrat apoi în componența unor expresii sau locuțiuni: ''a face casă bună'' (cu cineva), ''a da din casă, femeie de casă, specialitatea casei'' și a dezvoltat o bogată floră derivativă: ''căsuță, căscioară, căsulie, casnic, căsătorie.'' Dicționarele au prezentat sistematic aceste evoluții. Dacă ar fi să le reiau pe toate, ''in extenso,'' aș ocupa un spațiu tipografic imens, așa încât mă limitez la a descinde în istoria cuvântului, cum, de altfel, mi-am propus să încerc în această carte. | ||
Linia 14: | Linia 12: | ||
Interesant este de observat amănuntul că, pe la începutul secolului trecut, se recomanda grafia ''cassa'', tocmai pentru a se pune în evidență diferențierea lexicală dintre ''casă de locuit'' și ''cassă de bani.'' (Aceeași distincție grafică între ''masă, ''din lat. ''mensa,'' și ''massa,'' din fr. ''masse'', lat. ''massa''.) | Interesant este de observat amănuntul că, pe la începutul secolului trecut, se recomanda grafia ''cassa'', tocmai pentru a se pune în evidență diferențierea lexicală dintre ''casă de locuit'' și ''cassă de bani.'' (Aceeași distincție grafică între ''masă, ''din lat. ''mensa,'' și ''massa,'' din fr. ''masse'', lat. ''massa''.) | ||
---- | ---- | ||
<references/> | <references/> | ||
[[Categorie:Sincronizare]] | |||
[[Categorie:Articole:Ionel Funeriu]] | |||
{{CuvinteCheie|casă, acasă, domiciliu, dom, locuință}} |