Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Ionel Funeriu/accentul I”

fără descrierea modificării
Linia 1: Linia 1:
[[Fișier:Biografii_lexicale_Ionel_Funeriu_2019.png|thumb|right|alt=Biografii lexicale|Articol publicat de '''Ionel Funeriu''' în ''Biografii lexicale'', Editura Brumar, 2019]]
[[Fișier:Biografii_lexicale_Ionel_Funeriu_2019.png|thumb|right|alt=Biografii lexicale|Articol publicat de '''Ionel Funeriu''' în ''Biografii lexicale'', Editura Brumar, 2019]]
''accentul (I)''


În română, accentul este liber, putând atinge oricare din silabele cuvântului, de la ultima până la prima: ''că-lă-t<u>o</u>r'', ''lu-mâ-n<u>a</u>-re'', ''câm-p<u>i</u>-i-le'', ''v<u>a</u>-lu-ri-le''. În alte limbi, accentul este întotdeauna ''fix'': în franceză, cade pe ultima silabă (''mais<u>o</u>n'', ''sentim<u>e</u>nt''), iar în maghiară numai pe prima (''k<u>e</u>nyér'' „pâine", ''v<u>á</u>ros'' ,,oraș“). Celelalte limbi romanice — italiana, portugheza și spaniola — au accentul liber, la fel engleza, germana sau rusa.
În română, accentul este liber, putând atinge oricare din silabele cuvântului, de la ultima până la prima: ''că-lă-t<u>o</u>r'', ''lu-mâ-n<u>a</u>-re'', ''câm-p<u>i</u>-i-le'', ''v<u>a</u>-lu-ri-le''. În alte limbi, accentul este întotdeauna ''fix'': în franceză, cade pe ultima silabă (''mais<u>o</u>n'', ''sentim<u>e</u>nt''), iar în maghiară numai pe prima (''k<u>e</u>nyér'' „pâine", ''v<u>á</u>ros'' ,,oraș“). Celelalte limbi romanice — italiana, portugheza și spaniola — au accentul liber, la fel engleza, germana sau rusa.
1.244 de modificări