Tratarea flexiunilor în fiecare dicționar

De la dexonline wiki
Sari la navigare Sari la căutare

DOOM2

Chestiuni general valabile

  • Se indică tipul în cuvântul-titlu: abonat adj. m., s. m.
  • La cuvintele flexibile se dau principalele forme flexionare (precedate de abrevierea denumirii categoriei gramaticale): aberant adj. m., pl. aberanţi; f. aberantă, pl. aberante. (Evident, cînd lipsește înseamnă că este defectiv!)
  • Se indică forma articulată atunci când legarea articolului se face cu ajutorul cratimei — acquis (fr.) s. n., art. acquis-ul; ea nu este indicată când articolul se leagă de cuvânt fără cratimă!
  • Cifrele 1, 2 sau 3 care precedă formele verbale indică persoana; ele sunt urmate de abrevierea sg. sau pl.: 1 sg. şi 3 pl. abolesc; când nu este precizat numărul, înseamnă că forma este aceeaşi pentru ambele numere: 3 abandonează.
  • Între paranteze rotunde se precizează, când este cazul, la cuvintele polisemantice, limitarea anumitor forme flexionare (mai ales a celor de plural) la unele din sensurile cuvântului: abagerie s. f.... (ateliere) pl. abagerii.

Abateri de la generalități

DEX '98

Chestiuni general valabile

Abateri de la generalități

MDN

Chestiuni general valabile

Abateri de la generalități

Reguli generale (aplicate în dexonline) privind paradigma cuvintelor

Pentru toate lexemele se iau în consideraţie indicaţiile furnizate de toate sursele. Dacă sunt neconcordanţe între surse, toate variantele sunt acceptate (cu excepţia cazurilor când indicaţia este evident eronată).

  1. Substantivul
    • Dacă unul din dicţionare indică genul (genurile) şi forma (formele) de plural, acestea sunt luate în consideraţie. Variantele menţionate la un cuvânt sunt acceptate şi în cazul celorlalte cuvinte din aceeaşi familie, chiar dacă nicio sursă nu indică aceste variante. Ex.: NUCLEU, nuclee, s.n. şi nuclei, s.m. în cateva surse - se acceptă formele de masculin şi neutru şi pentru anti-, macro-, micro-, para-, pro- şi radionucleu, chiar dacă sursele nu menţionează la acestea decât s.n. sau s.m.
    • Dacă genul lipseşte în toate sursele, se acceptă (toate) variantele plauzibile (luându-se în consideraţie informaţiile de ordin semantic, etimologic, morfologic etc.). Ex.: saltelar şi saltegiu, considerate s.m. În cazuri excepţionale, substantivul va fi considerat invariabil (ex.: BEHEHE, subst.).
    • Dacă forma de plural lipseşte, iar explicaţiile nu indică în mod explicit absenţa acestuia, atunci forma de plural este acceptată, prin analogie cu alte substantive cu morfologie asemănătoare (toate variantele plauzibile). Ex.: FOTEL s.n. (fotoliu) - pl. foteluri, OTEL s.n. (hotel) - pl. otele şi oteluri.
    • Dacă forma de singular lipseşte, iar explicaţiile nu indică în mod explicit absenţa acestuia, atunci forma de singular este acceptată, prin analogie cu alte substantive cu morfologie asemănătoare (toate variantele plauzibile). Ex.: himenomicete s.f. pl. - sg. himenomicetă.
    • Pentru substantivele desemnând funcţii, ocupaţii, meserii etc. se acceptă şi formele pentru feminin, chiar dacă acestea nu sunt atestate (ex.: motocarist s.m. - fem. motocaristă). Excepţie fac ocupaţiile (mai ales cele din trecut) neuzuale pentru femei (alchimist, pilot, aghiotant), cele care au o formă unică (medic) sau cele care au o formă de feminin specifică (doctoriţă). Aceleaşi reguli se aplică şi în cazul numelor de locuitori.
    • Infinitivul lung al verbelor are valoare substantivală, putând fi declinat ca un s.f. (sg. şi pl.). În cazul în care pentru acest infinitiv lung nu există un substantiv corespunzător, va fi creat un lexem separat care va fi etichetat ca "infinitiv lung" (tip IL).
  2. Adjectivul
    • De regulă, adjectivele au atât forme de masculin, cât şi de feminin, singular şi plural. Toate aceste forme, împreună cu flexiunile corespunzătoare, se acceptă, chiar dacă unele nu sunt menţionate în surse.
    • Fac excepţie unele adjective care se utilizează numai pe langă anumite substantive, în sintagme sau expresii etc. În aceste cazuri se acceptă numai formele corespunzătoare genului (şi numărului) substantivului respectiv. Ex.: acetilacetic (masc. sg.), semidecomandat (fem. şi neutru), gestantă (fem.).
    • Participiul verbelor tranzitive are valoare adjectivală, putând fi declinat (masc. şi fem., sg. şi pl.). În cazul în care pentru acest participiu nu există un adjectiv corespunzător, va fi creat un lexem separat care va fi etichetat ca "participiu" (tip PT). Fac excepţie câteva verbe tranzitive, al căror participiu este invariabil (DUREA - durut, PUTEA - putut).
  3. Pronumele
  4. Verbul

LOC (Lista Oficială de Cuvinte a F. R. Scrabble)

Această listă cuprinde cuvinte selectate din anumite surse (dicționare). Lista este actualizată periodic, putându-se adăuga noi surse sau chiar elimina unele surse vechi. Fiind o listă dedicată scrabbliștilor, din sursele acceptate au fost selectate doar anumite categorii de cuvinte, cu o paradigmă mai mult sau mai puțin completă, în conformitate cu deciziile federației.

Categorii de cuvinte acceptate

Din dicţionare au fost preluate următoarele categorii de cuvinte:

  • Cuvintele-titlu obişnuite (ex.: ABECEDAR, ACCEPTA, AH, AICI etc.);
  • Prefixele (ex.: BI-, ELECTRO-);
  • Variantele grafice sau flexionare, regionalismele şi arhaismele (iată câteva exemple):
    • “Scris şi...” (ex.: ERBORIZA, vb.; Scris şi: herboriza)
    • “Plural şi...” (ex.: MONEDĂ, monede, s.f.; Pl. şi: monezi)
    • “Prezent indicativ şi...” (ex.: ÎNSEMNA, însemn, vb.; Prez. ind. şi: însemnez)
    • “Imperativ şi...” (ex.: TULI, tulesc, vb.; Imper. şi: tule, tulea! ).
  • Cuvintele care apar, inseparabil, în alcătuirea cuvintelor-titlu compuse fără liniuţă de unire (ex.: AD VALOREM, CHEMIN DE FER, EN DETAIL; s-au preluat cuvintele ad, valorem, chemin, en etc.);
  • Formele gramaticale atipice (ale unor cuvinte-titlu) care apar în cuprinsul articolelor explicative, forme uzuale doar în anumite expresii (ex.: pentru BUŞI, s.m. pl., apare forma buşilea, din expresia “De-a buşilea”; pentru MUT, adj., se menţionează forma mutu din expresia “Asta să i-o spui lui mutu”; se ia în consideraţie forma une pentru pronumele nehotărât UNELE, din expresia “Pe une locuri”, explicativă la cuvântul-titlu LOC, s.n. etc.);
  • Cuvintele date ca exemplu la modelele de flexiune din DMLR (ex.: reconduce, menţionat la modelul V643).
  • Toate cuvintele care mai apar în cuprinsul articolelor explicative ale cuvintelor-titlu (ex.: corrige din sintagma “Addenda corrige” care apare în explicarea cuvântului-titlu ADDENDA, s.f.; nemuncite din explicaţia loc.adv. “(Pe) de(-a) gata” care apare la cuvântul-titlu GATA; necastrat din explicaţia cuvântului-titlu ARMĂSAR etc.).

Categorii de cuvinte neacceptate

Din dicţionare nu au fost preluate:

  • Cuvintele-titlu compuse legate prin liniuţă de unire, precum şi cuvintele care intră în alcătuirea acestora și care nu apar separat sub nicio formă (ex.: TALMEŞ-BALMEŞ);
  • Formele elidate care apar în cadrul unor locuţiuni (ex.: nu se admite juru- din locuţiunea prepoziţională „în juru-(i)”;
  • Acronimele notate cu majuscule (ex.: nu se admit ACTH, ADN, BMW etc.);
  • Substantivele proprii, marcate ca atare sau scrise cu majusculă (ex.: nu se admit Cutărescu, Deum, Orion etc.);
  • Denumirile ştiinţifice ale plantelor şi animalelor (ex.: nu se admit papaver, hippocampus etc.);
  • Sufixele.
  • Unele cuvinte considerate triviale, licenţioase.

Dintre formele flexionare, singura neacceptată este vocativul verbelor.

Fiind o lucrare pentru uzul scrabbliştilor, în listă nu au fost incluse cuvintele ce nu pot fi folosite în cadrul acestui joc:

  • Cuvintele (formele flexionare) de o literă sau mai lungi de 15 litere.
  • Cuvintele care nu pot fi formate utilizând stocul de litere al jocului (ex.: WHISKY).
  • Pluralul sau formele flexionare care se ortografiază cu cratimă (cuvinte de provenienţă străină, cu ortografie originală, ex.: bungalow, s.n. - DOOM 2).