Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Îndreptarul ortografic, ediția a V-a/Punctuația/02. Punctul”

Sari la navigare Sari la căutare
(Pagină nouă: ===PUNCTUL=== '''§181.''' Semnul grafic numit punct marchează pauza care se face în vorbire între propoziții sau fraze independente ca înțeles. El se pune de asemenea la sf...)
 
 
(Nu s-au afișat 9 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 3: Linia 3:
'''§181.''' Semnul grafic numit punct marchează pauza care se face în vorbire între propoziții sau fraze independente ca înțeles. El se pune de asemenea la sfârșitul unor fraze și propoziții independente, grupuri de cuvinte sau cuvinte izolate care echivalează cu propoziții independente și după care vorbirea nu mai continuă.
'''§181.''' Semnul grafic numit punct marchează pauza care se face în vorbire între propoziții sau fraze independente ca înțeles. El se pune de asemenea la sfârșitul unor fraze și propoziții independente, grupuri de cuvinte sau cuvinte izolate care echivalează cu propoziții independente și după care vorbirea nu mai continuă.


''Săniile porniră iar încet [.]''<ref name="ftn2">^{ Între paranteze drepte se dau semnele de punctuație care ilustrează situațiile discutate.}
''Săniile porniră iar încet [.]''<ref name="ftn2">Între paranteze drepte se dau semnele de punctuație care ilustrează situațiile discutate.</ref>''. Frigul creștea o dată cu lumina [.] Printre grămezi de nouri, se vedea luna în aburi violeți [.] ''SADOVEANU, D. Î. 238;
 
 
</ref>''. Frigul creștea o dată cu lumina [.] Printre grămezi de nouri, se vedea luna în aburi violeți [.] SADOVEANU, D. Î. 238;''


''Sfântul Petrea întreabă dinlăuntru:''
''Sfântul Petrea întreabă dinlăuntru:''
Linia 22: Linia 19:
''— Tabacioc este?''
''— Tabacioc este?''


''— Nu-i''' '''''[.]
''— Nu-i ''[.]


''— Votchi este?''
''— Votchi este?''


'''''— Nu-i'' '''[.]
''— Nu-i'' [.]


''— Femei sunt?''
''— Femei sunt?''
Linia 34: Linia 31:
'''§182.''' Punctul apare și înaintea propozițiilor sau a frazelor independente introduse prin conjuncția ''și'', când aceasta nu are rolul ei obișnuit de conjuncție coordonatoare, ci sugerează succesiunea neîntreruptă a unor acțiuni. (Cu acest rol conjuncția ''și'' apare mai ales în stilul narativ.)
'''§182.''' Punctul apare și înaintea propozițiilor sau a frazelor independente introduse prin conjuncția ''și'', când aceasta nu are rolul ei obișnuit de conjuncție coordonatoare, ci sugerează succesiunea neîntreruptă a unor acțiuni. (Cu acest rol conjuncția ''și'' apare mai ales în stilul narativ.)


''Domnița i-a dat cuvânt că așa are să fie [.] Și a venit și ziua nunții. GALACTION, O. I 173.''
''Domnița i-a dat cuvânt că așa are să fie [.] Și a venit și ziua nunții.'' GALACTION, O. I 173.




Linia 48: Linia 45:
sau din mai multe propoziții subordonate de același fel, care depind de aceeași regentă:
sau din mai multe propoziții subordonate de același fel, care depind de aceeași regentă:


''Eu mă duc așa cu nevasta asta [.] Să-i țin de urât [.] Să-i arăt unde-i casa comunei [.] Să aibă și ea un avocat ș-un martor. SADOVEANU, B. ''190.
''Eu mă duc așa cu nevasta asta [.] Să-i țin de urât [.] Să-i arăt unde-i casa comunei [.] Să aibă și ea un avocat ș-un martor.'' SADOVEANU, B. 190.


Tot astfel, orice subordonată poate fi separată de regenta ei prin punct:
Tot astfel, orice subordonată poate fi separată de regenta ei prin punct:


''Uniți-vă pentru înfrățire și pace [.] Ca sa aibă în sfârșit răgaz neamurile să-și aducă fiecare tributul de bine la progresul umanității. ''SADOVEANU, E. 32.
''Uniți-vă pentru înfrățire și pace [.] Ca sa aibă în sfârșit răgaz neamurile să-și aducă fiecare tributul de bine la progresul umanității.'' SADOVEANU, E. 32.


Punctul se folosește în următoarele situații:
Punctul se folosește în următoarele situații:
Linia 58: Linia 55:
'''§183.''' După propoziții enunțiative:
'''§183.''' După propoziții enunțiative:


independente:''Era liniște împărătească'' [.] GALACTION, O. I 167;
a) independente: ''Era liniște împărătească'' [.] GALACTION, O. I 167;


după fraze alcătuite din propoziții enunțiative care se găsesc în raport de coordonare:''El sări din căruță, desprinse caii pe de lături și plecă spre mulțime ''[.] SLAVICI, O. I 215;
b) după fraze alcătuite din propoziții enunțiative care se găsesc în raport de coordonare: ''El sări din căruță, desprinse caii pe de lături și plecă spre mulțime'' [.] SLAVICI, O. I 215;


după fraze formate din propoziții enunțiative care se află în raport de subordonare:''Ca să nu mai rămâie repetent și anul acesta, mam-mare, mamițica și tanti Mița au promis tânărului Goe să-l ducă-n București [.] ''CARAGIALE, O. I 267.
c) după fraze formate din propoziții enunțiative care se află în raport de subordonare: ''Ca să nu mai rămâie repetent și anul acesta, mam-mare, mamițica și tanti Mița au promis tânărului Goe să-l ducă-n București [.]'' CARAGIALE, O. I 267.


'''§184.''' La sfârșitul unei propoziții optative sau la sfârșitul unei fraze alcătuite din propoziții dependente de o optativă, când tonul nu este exclamativ:
'''§184.''' La sfârșitul unei propoziții optative sau la sfârșitul unei fraze alcătuite din propoziții dependente de o optativă, când tonul nu este exclamativ:
Linia 72: Linia 69:
'''§185.''' După propozițiile dubitative enunțiative:
'''§185.''' După propozițiile dubitative enunțiative:


''Vor fi fost fericiți în țara lor [.] SADOVEANU, N.P. 146.''
''Vor fi fost fericiți în țara lor [.]'' SADOVEANU, N.P. 146.


'''§186.''' La sfârșitul unei propoziții imperative sau al unei fraze dependente de o imperativă, când acestea sunt rostite pe un ton neutru, care le atenuează caracterul imperativ:
'''§186.''' La sfârșitul unei propoziții imperative sau al unei fraze dependente de o imperativă, când acestea sunt rostite pe un ton neutru, care le atenuează caracterul imperativ:
Linia 78: Linia 75:
''Urcați în vârfuri de catarg''
''Urcați în vârfuri de catarg''


''Și puneți steagul de plecare [.] MACEDONSKI, O. I 59; ''
''Și puneți steagul de plecare [.]'' MACEDONSKI, O. I 59;  


''Spune-ne povestea cu împăratul Măzărean [.] SADOVEANU, O. ''VIII 398;
''Spune-ne povestea cu împăratul Măzărean [.]'' SADOVEANU, O. VIII 398;


''Vino-n codru la izvorul ''
''Vino-n codru la izvorul''


''Care tremură pe prund,''
''Care tremură pe prund,''
Linia 92: Linia 89:
'''§187.''' La sfârșitul unei fraze alcătuite dintr-o propoziție exclamativă urmată de propoziții subordonate — întrucât până la sfârșitul frazei tonul exclamativ se pierde:
'''§187.''' La sfârșitul unei fraze alcătuite dintr-o propoziție exclamativă urmată de propoziții subordonate — întrucât până la sfârșitul frazei tonul exclamativ se pierde:


''Ce n-aș fi dat să mă lase profesorii în pace, ca să învârtesc degetele mari, unul împrejurul celuilalt, din ce în ce mai repede, din ce în ce mai încet, după cum lecția curgea mai repede sau mai pe gândite [.] DELAVRANCEA, H.T. 55.''
''Ce n-aș fi dat să mă lase profesorii în pace, ca să învârtesc degetele mari, unul împrejurul celuilalt, din ce în ce mai repede, din ce în ce mai încet, după cum lecția curgea mai repede sau mai pe gândite [.]'' DELAVRANCEA, H.T. 55.


'''§188.''' La sfârșitul unei propoziții interogative indirecte:
'''§188.''' La sfârșitul unei propoziții interogative indirecte:


''Tata a întrebat însă câte exemplare vom trage [.] CAMIL ''PETRESCU, P. 197.
''Tata a întrebat însă câte exemplare vom trage [.]'' CAMIL PETRESCU, P. 197.




Linia 111: Linia 108:
''Și de când m-am depărtat''
''Și de când m-am depărtat''


'''''Multă lume am îmblat''''' [.] EMINESCU, O. I 123.
''Multă lume am îmblat'' [.] EMINESCU, O. I 123.




Linia 118: Linia 115:
'''§189.''' În ceea ce privește punctuația grupurilor de cuvinte, a propozițiilor și a frazelor care se află în paranteză, se disting două situații:
'''§189.''' În ceea ce privește punctuația grupurilor de cuvinte, a propozițiilor și a frazelor care se află în paranteză, se disting două situații:


Când paranteza intervine la sfârșitul unei propoziții sau fraze, punctul se pune după paranteză:''Numeralul ordinal își păstrează totdeauna articolul posesiv: a cincea sesiune, sesiunea a cincea (nu sesiunea cincea) [.]''
a) Când paranteza intervine la sfârșitul unei propoziții sau fraze, punctul se pune după paranteză: ''Numeralul ordinal își păstrează totdeauna articolul posesiv: a cincea sesiune, sesiunea a cincea (nu sesiunea cincea) [.]''


Când o propoziție independentă sau o frază se află în întregime în paranteză, punctul se pune în interiorul parantezei:''Unele substantive au o formă deosebită și pentru vocativul singular: în -e substantivele masculine și în -o cele feminine. (Alteori însă forma de vocativ este identică cu cea de nominativ-acuzativ: frate, mamă ''[.])
b) Când o propoziție independentă sau o frază se află în întregime în paranteză, punctul se pune în interiorul parantezei: ''Unele substantive au o formă deosebită și pentru vocativul singular: în -e substantivele masculine și în -o cele feminine. (Alteori însă forma de vocativ este identică cu cea de nominativ-acuzativ: frate, mamă ''[.])


'''§190.''' Nu se pune punct după titlurile de cărți, de opere literare, muzicale. De asemenea nu se pune punct nici după formulele de adresare (din scrisori, cuvântări etc.); în asemenea formule, substantivele fiind în cazul vocativ, după ele se folosește virgula sau semnul exclamării.
'''§190.''' Nu se pune punct după titlurile de cărți, de opere literare, muzicale. De asemenea nu se pune punct nici după formulele de adresare (din scrisori, cuvântări etc.); în asemenea formule, substantivele fiind în cazul vocativ, după ele se folosește virgula sau semnul exclamării.


'''§191.''' Se pune punct după următoarele abrevieri: abrevierile formate din prima literă de la începutul cuvântului (O[.]N[.]U[.], S[.]U[.]A[.]), precum și cele formate din prima silabă a cuvântului plus consoana sau grupul de consoane cu care începe silaba a doua ''(cap''[.]'' ''pentru ''capitol'', ''op''[.] ''cit''[.] pentru ''opera citată;'' vezi §180). În aceste cazuri, punctul nu mai este un semn de punctuație, deoarece nu marchează o pauză. El este un semn ortografic, pus în locul mai multor litere care nu se scriu.
'''§191.''' Se pune punct după următoarele abrevieri: abrevierile formate din prima literă de la începutul cuvântului (O[.]N[.]U[.], S[.]U[.]A[.]), precum și cele formate din prima silabă a cuvântului plus consoana sau grupul de consoane cu care începe silaba a doua ''(cap''[.]'' ''pentru ''capitol'', ''op''[.] ''cit''[.] pentru ''opera citată;'' vezi '''§180'''). În aceste cazuri, punctul nu mai este un semn de punctuație, deoarece nu marchează o pauză. El este un semn ortografic, pus în locul mai multor litere care nu se scriu.


'''§192.''' Nu se pune punct după abrevierile formate din prima și ultimele litere ale cuvântului ''(d-ta),'' nici după abrevieri ca ''Tarom, Romarta'', pentru că ele s-au asimilat substantivelor.
'''§192.''' Nu se pune punct după abrevierile formate din prima și ultimele litere ale cuvântului ''(d-ta)'', nici după abrevieri ca ''Tarom, Romarta'', pentru că ele s-au asimilat substantivelor.


De asemenea, simbolurile și prescurtările în chimie, fizică, matematică ''(O, H, km'', ''l, kg),'' ca și punctele cardinale ''(N, S, E,'' V), se scriu fără punct, conform tradiției (vezi '''§180''').
De asemenea, simbolurile și prescurtările în chimie, fizică, matematică ''(O, H, km'', ''l, kg),'' ca și punctele cardinale ''(N, S, E, V)'', se scriu fără punct, conform tradiției (vezi '''§180''').


'''Note'''
'''Note'''
1.245 de modificări

Meniu de navigare