Diferență între revizuiri ale paginii „Despărțirea în silabe”

Sari la navigare Sari la căutare
m
fără descrierea modificării
m
 
(Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
== Reguli de despărțire a cuvintelor în silabe ==
= Reguli de despărțire a cuvintelor în silabe =


== 1. Despărțirea în silabe ==
== 1. Despărțirea în silabe ==
Linia 5: Linia 5:
Despărțirea în silabe a unor cuvinte se face, în scris, cu ajutorul cratimei (-) și poate avea unul din următoarele scopuri:
Despărțirea în silabe a unor cuvinte se face, în scris, cu ajutorul cratimei (-) și poate avea unul din următoarele scopuri:


* să indice rostirea sacadată: Mă-ga-ru-le!;
* să indice rostirea sacadată: ''Mă-ga-ru-le!'';
* să indice, în cazul poeziei, metrica versului;
* să indice, în cazul poeziei, metrica versului;
* să ajute despărțirea la capăt de rând.
* să ajute despărțirea la capăt de rând.
Linia 19: Linia 19:
Sunt posibile două modalități de despărțire a cuvintelor la capăt de rând:
Sunt posibile două modalități de despărțire a cuvintelor la capăt de rând:
   
   
* după pronunțare: bi-no-clu;
* după pronunțare: ''bi-no-clu'';
* după structură (la limita elementelor de compunere ale unui cuvânt): bin-o-clu.
* după structură (la limita elementelor de compunere ale unui cuvânt): ''bin-o-clu''.
   
   
Normele actuale prevăd despărțirea după pronunțare, dar este acceptată și despărțirea după structură.
Normele actuale prevăd despărțirea după pronunțare, dar este acceptată și despărțirea după structură.
Linia 33: Linia 33:
* cuvintele monosilabice (cele care conțin fie o singură vocală, fie un singur diftong sau triftong).
* cuvintele monosilabice (cele care conțin fie o singură vocală, fie un singur diftong sau triftong).
* secvențele inițiale și finale constituite dintr-un singur sunet, redat prin:
* secvențele inițiale și finale constituite dintr-un singur sunet, redat prin:
** o consoană + -i „șoptit” (nu: lu-pi);
** o consoană + -i „șoptit” (nu: ''lu-pi'');
** o vocală (nu: a-er, u-riaș, caca-o, vu-i)
** o vocală (nu: ''a-er, u-riaș, caca-o, vu-i'')
** grupurile ortografice scrise cu cratimă (nu: s-|a, i-|o, las-|o, mi-|i).
** grupurile ortografice scrise cu cratimă (nu: ''s-|a, i-|o, las-|o, mi-|i'').


== 3. Despărțirea după pronunțare ==
== 3. Despărțirea după pronunțare ==
Linia 48: Linia 48:
    
    
La despărțirea la capăt de rând care implică litere-vocale trebuie să se aibă în vedere că:
La despărțirea la capăt de rând care implică litere-vocale trebuie să se aibă în vedere că:
* literele e, i, o, u, w și y notează atât sunete-vocale propriu-zise, cât și semivocale, despărțirea depinzând de valoarea lor;
* literele ''e, i, o, u, w'' și ''y'' notează atât sunete-vocale propriu-zise, cât și semivocale, despărțirea depinzând de valoarea lor;
* literele e și i pot servi și ca simple semne grafice, fără a nota sunete, și anume după c, g, ch și gh, și în aceste cazuri nu contează ca vocale: cea-ră [čară], gea-muri, chea-mă, ghea-ră, nu ce-ară etc. (dar lice-an, ci-anură,  ge-ologie, chi-asm, ghi-oc etc.);
* literele ''e'' și ''i'' pot servi și ca simple semne grafice, fără a nota sunete, și anume după ''c, g, ch'' și ''gh'', și în aceste cazuri nu contează ca vocale: ''cea-ră'' [čară]'', gea-muri, chea-mă, ghea-ră'', nu ''ce-ară'' etc. (dar ''lice-an, ci-anură,  ge-ologie, chi-asm, ghi-oc'' etc.);
* litera i la finală de cuvânt sau în interiorul unor compuse, când notează un i „șoptit”, nu contează din punctul de vedere al despărțirii la capăt de rând: flori, pomi, minți, urși, az-vârli ind. prez., miști, lincși, sfincși; ori-când (dar înflo-ri, azvâr-li inf., perf.s. etc.).
* litera ''i'' la finală de cuvânt sau în interiorul unor compuse, când notează un ''i'' „șoptit”, nu contează din punctul de vedere al despărțirii la capăt de rând: ''flori, pomi, minți, urși, az-vârli'' ind. prez., ''miști, lincși, sfincși; ori-când'' (dar ''înflo-ri, azvâr-li'' inf., perf.s. etc.).
   
   
În principiu, în cazul literelor-vocale:
În principiu, în cazul literelor-vocale:
* doua litere-vocale alăturate care notează vocale propriu-zise se despart;
* două litere-vocale alăturate care notează vocale propriu-zise se despart;
* când literele e, i, o, u, w sau y notează o semivocală, despărțirea se face înaintea lor.
* când literele ''e, i, o, u, w'' sau ''y'' notează o semivocală, despărțirea se face înaintea lor.
   
   
Literele-vocale care notează diftongi și triftongi nu se despart între ele.
Literele-vocale care notează diftongi și triftongi nu se despart între ele.
Linia 65: Linia 65:


Cele două vocale pot fi:
Cele două vocale pot fi:
* identice: a-alenian; ale-e; fi-ință; alco-ol; ambigu-ul;
* identice: ''a-alenian; ale-e; fi-ință; alco-ol; ambigu-ul'';
* diferite: antia-erian, bacala-ureat; hobby-uri.
* diferite: ''antia-erian, bacala-ureat; hobby-uri''.
   
   
Se despart și două vocale alăturate dintre care a doua face parte dintr-un diftong descendent: cre-ai, famili-ei, feme-ii, gre-oi.
Se despart și două vocale alăturate dintre care a doua face parte dintr-un diftong descendent: ''cre-ai, famili-ei, feme-ii, gre-oi''.


Regula este valabilă indiferent dacă a doua vocală formează singură o silabă sau împreună cu una sau mai multe consoane: ști-ință, bănu-ind.
Regula este valabilă indiferent dacă a doua vocală formează singură o silabă sau împreună cu una sau mai multe consoane: ''ști-ință, bănu-ind''.


Combinațiile de două vocale care, în unele împrumuturi sau nume proprii scrise cu grafii străine, au valoarea unui singur sunet, ca în limba de origine, nu se despart: ee [i] (splee-nul), eu [ö] (cozeu-rul), ie [i] (lie-duri), ou [u] (cou-lomb).
Combinațiile de două vocale care, în unele împrumuturi sau nume proprii scrise cu grafii străine, au valoarea unui singur sunet, ca în limba de origine, nu se despart: ee [i] (''splee-nul''), eu [ö] (''cozeu-rul''), ie [i] (''lie-duri''), ou [u] (''cou-lomb)''.


== 6. Succesiunile V-S ==
== 6. Succesiunile V-S ==
Linia 80: Linia 80:
(„Un diftong și un triftong se despart de vocala sau de diftongul precedente”)
(„Un diftong și un triftong se despart de vocala sau de diftongul precedente”)


În succesiunile de litere-vocale în care e, i, o, u sau y notează o semivocală aceasta trece la secvența următoare când se află
În succesiunile de litere-vocale în care ''e, i, o, u'' sau ''y'' notează o semivocală aceasta trece la secvența următoare când se află


* după o vocală propriu-zisă, iar e, i, o, u sau y fac parte dintr-un
* după o vocală propriu-zisă, iar ''e, i, o, u'' sau ''y'' fac parte dintr-un
** -diftong ascendent: agre-ează, accentu-ează; ace-ea [ačeia], mama-ia, tă-ia, tămâ-ia, su-ia; tămâ-ie, pro-iect, su-ie; du-ios; ro-iul; gă-oace, dubi-oasă; ro-ua no-uă; a-yatolah;
** diftong ascendent: ''agre-ează, accentu-ează; ace-ea'' [ačeia]'', mama-ia, tă-ia, tămâ-ia, su-ia; tămâ-ie, pro-iect, su-ie; du-ios; ro-iul; gă-oace, dubi-oasă; ro-ua no-uă; a-yatolah'';
** -triftong: -iai, vo-iau, le-oaică; cre-ioane; înșe-uează;
** triftong: t''ă-iai, vo-iau, le-oaică; cre-ioane; înșe-uează'';
* după un diftong ascendent (deci tot după o vocală), iar e, i, o, u sau y fac parte dintr-un diftong (ploa-ie, stea-ua) sau dintr-un triftong (chiar dacă acesta nu este scris ca atare: dumnea-ei [dumněa-ĭeĭ]).
* după un diftong ascendent (deci tot după o vocală), iar ''e, i, o, u'' sau ''y'' fac parte dintr-un diftong (''ploa-ie, stea-ua'') sau dintr-un triftong (chiar dacă acesta nu este scris ca atare: ''dumnea-ei'' [dumněa-ĭeĭ]).
   
   
Altfel spus, diftongii alăturați se despart sau diftongii și triftongii se despart de vocala sau de diftongul care le precedă.
Altfel spus, diftongii alăturați se despart sau diftongii și triftongii se despart de vocala sau de diftongul care le precedă.
Linia 94: Linia 94:
   
   
La despărțire trebuie să se aibă în vedere faptul că din punctul de vedere al despărțirii la capăt de rând se comportă ca o singură consoană:
La despărțire trebuie să se aibă în vedere faptul că din punctul de vedere al despărțirii la capăt de rând se comportă ca o singură consoană:
* litera x;
* litera ''x'';
* ch și gh înainte de e, i; h nu are valoarea unui sunet nici în împrumuturi și nume proprii străine în care precedă o consoană: foeh-nul [fönul].
* ''ch'' și ''gh'' înainte de ''e, i''; ''h'' nu are valoarea unui sunet nici în împrumuturi și nume proprii străine în care precedă o consoană: ''foeh-nul'' [fönul].
* consoanele urmate de i „șoptit”;
* consoanele urmate de ''i'' „șoptit”;
* q + u când are valoarea [kv].
* ''q + u'' când are valoarea [kv].
   
   
Regulile generale privind despărțirea literelor-consoane sunt:
Regulile generale privind despărțirea literelor-consoane sunt:
Linia 110: Linia 110:
(„O consoană între vocale trece la secvența următoare”)
(„O consoană între vocale trece la secvența următoare”)


O consoană între litere-vocale trece la secvența următoare: ba-bii, fa-că, po-diș, rea-fișa, le-ge, ha-haleră, nea-jutorat, ira-kian, mă-lin, tea-mă, lu-nă, ma-pă, soa-re, ie-se, ma-șină, ia-tă, ta-tă, ta-vă, kilo-watt, ta-xi; ree-xamina, ra-ză, flo-rile, fu-gi (ind.perf.s.), o-chi (verb), po-mii.
O consoană între litere-vocale trece la secvența următoare: ''ba-bii, fa-că, po-diș, rea-fișa, le-ge, ha-haleră, nea-jutorat, ira-kian, mă-lin, tea-mă, lu-nă, ma-pă, soa-re, ie-se, ma-șină, ia-tă, ta-tă, ta-vă, kilo-watt, ta-xi; ree-xamina, ra-ză, flo-rile, fu-gi'' (ind.perf.s.), ''o-chi'' (verb), ''po-mii''.


La fel se comportă și
La fel se comportă și
* ch, gh (+ e, i) în cuvinte românești: ure-che, nea-chitat, le-ghe, li-ghioană;
* ''ch, gh'' (+ ''e, i'') în cuvinte românești: ''ure-che, nea-chitat, le-ghe, li-ghioană'';
* qu [kv]: se-quoia.
* ''qu'' [kv]: ''se-quoia''.
   
   
Regula este valabilă și când litera-vocală dinaintea consoanei notează o semivocală – element al unui diftong descendent (au-gust, bojdeu-că, doi-nă, mai-că, pâi-ne, hai-ku) sau al unui triftong cu structura SVS (lupoai-că) ori când consoana este urmată de un diftong: re-seamănă.
Regula este valabilă și când litera-vocală dinaintea consoanei notează o semivocală – element al unui diftong descendent (''au-gust, bojdeu-că, doi-nă, mai-că, pâi-ne, hai-ku'') sau al unui triftong cu structura SVS (''lupoai-că'') ori când consoana este urmată de un diftong: re-seamănă.
   
   
O consoană urmată de i „șoptit” nu se desparte de vocala precedentă: ari, buni, cobori, flori, fugi (ind. prez.), ochi (substantiv), pomi, auzi (ind. prez.).
O consoană urmată de i „șoptit” nu se desparte de vocala precedentă: ''ari, buni, cobori, flori, fugi'' (ind. prez.) '', ochi'' (substantiv)'', pomi, auzi'' (ind. prez.).
   
   
Se comportă ca o singură consoană combinațiile de două sau trei litere-consoane din cuvinte și nume proprii cu grafii străine care notează, conform normelor ortografice ale diferitelor limbi, un singur sunet: ck [k] (ro-cker), dg [ğ] (Me-dgidia) dj [ğ] (qzerbai-djan), gn [ñ] (Sali-gny), sh [ș] (banglade-shian), th [t] (ca-tharsis), ts [ț] (jiu-ji-tsu), tch [č] (ke-tchup).
Se comportă ca o singură consoană combinațiile de două sau trei litere-consoane din cuvinte și nume proprii cu grafii străine care notează, conform normelor ortografice ale diferitelor limbi, un singur sunet: ''ck'' [k] (''ro-cker''), ''dg'' [ğ] (''Me-dgidia''), ''dj'' [ğ] (''Azerbai-djan''), ''gn'' [ñ] (''Sali-gny''), ''sh'' [ș] (''banglade-shian''), ''th'' [t] (''ca-tharsis''), ''ts'' [ț] (''jiu-ji-tsu''), ''tch'' [č] (''ke-tchup'').


== 9. Succesiunea C-C ==
== 9. Succesiunea C-C ==
1.258 de modificări

Meniu de navigare