Greva anti-SOPA

De la Dexonline wiki
Salt la: navigare, căutare

Greva împotriva PIPA și SOPA, 18 ianuarie 2012

Echipa dexonline a decis să participe la greva împotriva PIPA și SOPA din 18 ianuarie 2012 prin afișarea unui mesaj informativ pe toate paginile site-ului.


Ce sunt PIPA și SOPA

PIPA sau PROTECT IP (Actul pentru Prevenirea Pericolelor Online Reale la adresa Creativității Economice și a Furtului Proprietății Intelectuale) este un proiect de lege propus în Senatul Statelor Unite Ale Americii care ar da guvernului SUA și deținătorilor de drepturi de autor puteri fără precedent asupra site-urilor bănuite că încalcă aceste drepturi, inclusiv asupra site-urilor aflate în afara SUA.

Votul pentru aprobarea PIPA se va desfășura pe 24 ianuarie 2012.

SOPA (Actul pentru Stoparea Pirateriei Online) este o versiune similară a legii propusă în Camera Reprezentanților din SUA.

Pe 15 ianuarie 2012, audierile privind SOPA au fost amânate până la „ajungerea la un consens” cu privire la ce se dorește de la o astfel de lege.


Ce este greva împotriva PIPA și SOPA

Propunerea acestor legi a stârnit un val de proteste în rândul companiilor de tehnologie și al utilizatorilor de rând din SUA. Site-ul sopastrike.com a organizat o grevă pe data de 18 ianuarie 2012. Site-urile care doresc să participe sunt îndemnate să se închidă și să afișeze doar un mesaj de protest. Printre cele mai mari nume care participă sunt Wikipedia, Fundația Pentru Software Liber, Wordpress, Reddit, Mozilla și FailBlog.


PIPA și SOPA sunt rele

Aceste legi își propun să oprească încălcarea online a drepturilor de autor, dar în forma lor curentă ele vor îngrădi exprimarea liberă pe Internet, vor îngreuna inovația tehnologică și vor deschide breșe grave de securitate.

PIPA și SOPA prevăd mijloace multiple prin care site-urile suspectate de încălcarea drepturilor de autor pot fi oprite:

  1. Obligarea furnizorului de internet să înceteze găzduirea site-ului;
  2. Obligarea motoarelor de căutare (Google și celelalte) să ascundă referințele către site din paginile de rezultate;
  3. Obligarea serviciilor de plată, cum ar fi Google !AdSense și !PayPal, să înceteze plățile către site;
  4. Revocarea înregistrărilor DNS. Astfel, atunci când cineva tastează adresa site-ului, browserul nu va mai ști adresa numerică corespunzătoare pentru a se putea conecta la site.

Toate aceste măsuri ar face mai mult rău decât bine, pentru că ar duce la crearea de piețe negre pentru găzduire, servicii de plată și DNS. De exemplu, inevitabil ar apărea servere DNS care ar promite utilizatorilor acces la întregul Internet, nu doar la cel cenzurat. Dar aceste site-uri, din nepricepere sau cu bună știință, ar deschide porți spre site-uri cu software malițios care ar infecta calculatoarele care le accesează.

Site-urile sociale (de exemplu, Facebook sau !YouTube) ar fi obligate să supravegheze activitățile utilizatorilor lor. În prezent, site-urile beneficiază de un refugiu (safe harbor) prin care ele nu sunt responsabile de documentele încărcate de utilizatorii lor (muzică, filme, fotografii). Site-urile trebuie doar să ofere o metodă prin care deținătorii de copyright să poată identifica și șterge documentele care încalcă drepturile de autor. Dar dacă PIPA și SOPA ar trece, clauza de refugiu ar fi desființată. Într-un scenariu extrem, Facebook ar putea fi închis imediat ce unul dintre utilizatori încarcă o fotografie asupra căreia nu deține drepturile.

Chiar și o singură legătură (link) către un site găsit vinovat este un motiv suficient pentru închiderea site-ului și acționarea în judecată a deținătorului.

Dacă un utilizator încarcă pe un site un clip cu cățelul său, iar în fundal se aude la televizor un cântec acoperit de drepturi de autor, întregul clip încalcă aceste drepturi și va fi șters de pe site. Utilizatorul poate fi, într-un caz extrem, trimis la închisoare.

Toate aceste lucruri se pot întâmpla fără un proces la tribunal și fără dreptul la apărare. Un mandat de la un judecător este suficient pentru a impune toate măsurile necesare pentru închiderea unui site.


Propagandă

Proiectele de lege sunt susținute de deținătorii de copyright, în special de trusturile de distribuție a filmelor și muzicii din SUA. Din interese financiare, ele trec peste avertismentele armatelor de experți în securitate cu privire la breșele de securitate pe care aceste legi le-ar deschide. Aceste proiecte solicită, fără niciun aviz tehnic, reconstruirea din temelii a unor mecanisme esențiale ale Internetului, cum ar fi serviciul DNS.

Textul legilor abundă în termeni de propagandă:

  • Proprietate intelectuală -- Folosirea acestui termen evită consultarea societății și induce ideea greșită că am răspuns deja la întrebarea dacă un document este „proprietate” sau nu. Acest termen nu are niciun sens, ci acoperă o gamă largă de concepte foarte diferite: drepturi de copiere, patente, mărci înregistrate etc. În plus, el conduce mintea ascultătorului spre noțiuni de proprietate fizică neaplicabile unor bunuri digitale.
  • Piraterie -- Copierea unui document este echivalată, în mod parșiv, cu atacarea unei nave și omorârea oamenilor.
  • Operă protejată -- Drepturile de copiere nu protejează o operă. A proteja înseamnă a feri de daune sau de distrugere. O operă nu este distrusă dacă se fac mai multe copii ale ei; chiar dimpotrivă.

Noțiunea de proprietate în lumea digitală este fundamental diferită de noțiunea de proprietate în lumea fizică. În lumea fizică, dacă eu îi iau un obiect cuiva, acela nu îl mai are. În lumea digitală, dacă eu fac o copie după documentul cuiva, amândoi avem câte o copie perfectă, iar originalul este neafectat. Din această cauză, copierea digitală trebuie judecată de la zero, pe baze etice complet noi, nu respinsă a priori printr-o analogie simplistă și nejustificată cu furtul fizic.

Legile trebuie să se conformeze eticii, nu invers. O lege care îi incriminează pe 58% din cetățenii unei țări este o lege care a pierdut contactul cu pulsul societății.


De ce am aderat la această grevă

La prima vedere, decizia noastră de a incomoda serios accesul utilizatorilor noștri este exagerată. La urma urmei, este vorba despre o lege dată în altă țară. Chiar dacă utilizatorii noștri ar dori să se implice, ei nu au niciun cuvânt de spus în procesul legislativ al SUA, nu?

Nu chiar. Dacă PIPA și SOPA trec, ne putem aștepta la presiuni din partea concernelor de media din SUA pentru adoptarea de legi similare și în Uniunea Europeană. Dacă vreodată va veni momentul ca și dumneavoastră să vă implicați pentru prevenirea unei catastrofe similare în Europa, dorim să vă ajutăm să fiți pregătiți și informați. Vă încurajăm să înțelegeți ramificațiile unei astfel de legi și să observați cum protestează o națiune care prețuiește și militează pentru libertățile civile.

Având în vedere că 99,5% dintre utilizatorii noștri se situează în afara jurisdicției SUA, am ales să nu închidem complet site-ul și am optat pentru varianta mai puțin drastică de a publica un mesaj de protest pe fiecare pagină.


Bibliografie