Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Dezbateri/Dan Ungureanu - Cuvinte de substrat? Da. Cuvinte dacice? Nu.”

== Cuvinte de substrat? Da. Cuvinte dacice? Nu ==

Dan Ungureanu

''Barză''? În Oltenia și Banatul de munte a existat masculinul ''bardo''ș'' ''  

id. Adjectivul ''barz, breaz ''„cu dungă albă pe bot” a fost chiar mai răspândit. A fost legat de alb. ''bardhë'' „alb”. În provensală există ''bardet ''„petite aigrette, héron garzette”'', ''Ardea garzetta, egreta mică, pasăre asemănătoare berzei.

Tot în Franța, în regiunea Morez, există adj. ''bayard ''„cu pată albă pe bot” (din *''bard, ''contaminat cu fr. ''bayard ''„murg”).  

Vedem că ambele cuvinte sunt, într-adevăr, de substrat, și probabil înrudite între ele.

(în Ricard Christophe de Villeneuve, ''Statistique du département des Bouches du Rhône avec atlas'', Marseille, 1821, p. 886)

=== Lista lui Russu ===

| abur, acăța, a adia, a ameți, amurg, a anina, aprig, argea, a arunca, baci, baier, baligă, baltă, barză, bască, balaur, a băga, băiat, beregată, boare, bordei, brad, brândușă, brânză, brusture, a se ucura, bunget, burlan, burtă, butuc, butură, buză, caier, cață, căciulă, căpușă, căpută, cătun, cârlan, cârlig, copac, copil, creț, a cruța, a curma, curpăn, cursă, a dărâma, darari, daș, a dărâma, a deretica, a descurca, a desghina, a dezbăra, dop, droaie, fărâmă, gard, gata, gălbează, genune, gheară, ghes, ghimpe, ghionoaie, grapă, gresie, groapă, grui, grumaz, grunz, a se gudura, gușă, a încurca, a înghina, a îngurzi, a înseila, a întrema, leagăn, a lepăda, lespede, a leșina, mal, mazăre, măceș, a mădări, măgură, mărcat, mătură, melc, mieriu, mire, mistreț, a mișca, a mușca, mânz, morman, moș, mugure, murg, mușat, năpârcă, nițel, noian, păstaie, a păstra, pânză, pârâu, prunc, pururea, a răbda, reazem, a ridica, rânză, sarbăd, a scăpăra, scrum, a se scula, a scurma, sâmbure, spânz, sterp, străghiată, strepede, strugure, strungă, a sugruma, a sugușa, șale, șiră, șopârlă, șoric, șut, tare, țap, țarc, țăruș, a se uita, undrea, a urca, urcior, urdă, a urdina, urdoare, vatră, a vătăma, vătui, viezure, viscol, zară, zăr, a zburda, zestre, zgardă, a zgârâia.

==== Cuvinte de origine latină ====

* ''baier, baieră'' – din lat. ''baiula'', romanș sursilvan ''baila'' '''I''' f, 1. Seil n, trick m, Leitseil n. – „funie, lesă” și ''bera'' '''II''' f, (vereinz.) kurzer Hanfstrick; ~ da rentar, Bindestrick m. – „funie” (Alexi Decurtins).

* ''lespede'' – din ''lapidem xlausa'', cuvânt-valiză. Există și în italiană asemenea cuvinte hibride – ''pietra'' + ''lastra'' = ''pyastra'' (Prunetta, Toscana).

* ''a leșina'' – romanș lišná „a aluneca”, sard lascinare „a aluneca” Sprach-und Sachatlas Italiens, harta 847, „sdrucciolare”.  

* ''a mișca'' – ''meša'' „a se mișca” Liguria, Sprach-und Sachatlas Italiens, harta 1647, „non ti muovere”.

* ''a mușca'' – are echivalentul ''muccicare'' bine păstrat în toată Italia la sud de Roma: marchigiano Ancona ''moška'', Perugia ''moska'', Sicilia Calabria etc. Sardinia ''mossiγa''. Sprach-und Sachatlas Italiens, harta 1109, „morde?”.

* ''ghear''ă, celtic (cf. port. și sp. ''garra'','' ''labă cu gheare, ca cea de urs sau de vultur). Nimic specific.  

* ''balegă, ''în sudul Franței, în zona occitană. '''Languedoc: '''  

** Claude François Achard, ''Dictionnaire de la Provence et du Comté-Venaissin: Vocabulaire provençal ''1785, ''velego'': vilainie, saloperie, ordures.  

** J. T. Avril, ''Dictionnaire provençal-français, suivi d <nowiki>'</nowiki>un vocabulaire français-provençal'', Edouard Cartier, Imprimeur, Apt, 1839: ''veleguo'': crotte.  

** Absent în dicționarul lui Léger Gary (occitană din Tarn) din 1845. Jacques Azaïs, ''Dieu, l’ homme et la parole, ou la langue primitive'', Imprimerie de Mlle Paul, Béziers 1853: fiente des bêtes à laine: ''bélégo'' languedocien (p. 267).  

** Gabriel Azaïs, ''Dictionnaire des idiomes languedociens étymologique, comparatif et technologique'','' ''Delpech Imprimeur, Béziers, 1864: ''belego'': excrément des bêtes à laine en forme de boulettes, crotte /.../ crottes attachées à la toison des animaux.  

** Louis Rouquier, ''Contes a la troubilho, ''1925, fără editură, Levallois-Perret, conte ''Lou Roumiu'', glosat ''fumier de mouton. ''Dialectul din Puisserguier, Hérault.  

** Périgord St. Pierre de Chignac ''laboulego ''„noroi” și în toată Italia de Nord.  

** ''bilaka, ''Ceppomorelli, Lombardia, ''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 1174, „sterco di cavallo”.  

** ''bilaka, bulaka, ''Lombardia ''Sprach-und Sachatlas Italiens, ''harta 1173, „la bovina”.  

** ''bagule, ''Lombardia ''Sprach-und Sachatlas Italiens, ''harta 1083, „cacherelli”.  

** ''belegot, ''Ligornetto ''Sprach-und Sachatlas Italiens, ''harta 1077, „lana”.  

** ''baltă - palta, pauta ''tot nordul Italiei.  

* ''boare, ''cf. ital. ''boria ''din *buria &gt; boare ca muria &gt; moare. Meyer-Lübke REW 1219. ''boria ''atestat în Italia: Piemont, și coloniile galo-italice din Molise și Sicilia; Franța ''esbaura ''Annonay „vânt care usucă”; Sicilia, Bronte (colonie galo-italică) ''boria''; Sardinia Cagliari ''boria ''etc.  

* ''bordei &lt;''germanicul ''bordel ''„căsuță” probabil împrumut vechi germanic din sec. III-V.  

* ''brad – ''După Ahmad Al-Jallad, Universitatea din Leida (comunicare personală) se poate reconstrui numele ienupărului în proto-semită ca ''bur''ā''th'', ( Accad. ''burash'', hebr. ''berosh'', aramaic ''br''ā''t''ā).  

** Dioscoride ''Peri hyles iatrikes, De materia medica'', cartea I, 102, ''kyparissos'', ''lat. ''cupressus; 103, ''arkeuthos, ''ienupăr ; 104 βράϑυ, sabina; 105 cedru – ceea ce arată clar că e vorba de un conifer, fiind enumerat printre alte conifere. „ (... pasaj interpolat) există două feluri de ''brathy. ''Unul are acele ca de chiparos, dar mai spinos, cu miros greu, înțepător, de ars. E un arbore pitic, care se întinde mai mult pe orizontală. Unii îi folosesc frunzele în loc de tămâie. Celălalt are frunzele ca cele de tamarisc (Tamarix sp.). Acele ambelor specii domolesc ulcerațiile pielii și flegmoanele și cu miere curăță buboaiele...”  

* ''buză – ''nespecific, în toate limbile Europei: limbi romanice: ''um boz / dua boza ''ALI s.v. ''Labbra'', p. 46 Pragelato. Corticiasca Ticino ''bazleta'' „buze mari” ''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 106; romanș ''biutscha ''„bot, a face bot”; Lombard Valtellina ''bésc<nowiki>'</nowiki>iulaid. '' lat. ''basiare'', din celtă.  

* Probabil termen celtic. ''mal ''proto-Germanic *''melha'' “banc de nisip”: cf. Old Norse ''melr'' „dună de nisip”; isl. ''melur'' „banc de pietriș”. Termenul germanic a fost împrumutat în Saami ''miel<nowiki>'</nowiki>li'' „mal abrupt nisipos”; velș ''moel'' „deal”; fr. Jèrriais (insula Jersey) ''mielle'' „dună de nisip”; rus. мель „banc de nisip”; садиться на мель „a ajunge la mal”. ''mal'' nu poate fi dacic, pentru motivul că există în mai toate limbile Europei, și nu are nimic specific. Iar, semantic, e foarte distant de alb. ''mal ''„munte”.  

** ''gata, gard, groapă ''sunt slave. ''burlan ''e turcesc, un împrumut târziu, din tc. ''borulama ''„țevărie” din tc. ''boru ''„țeavă”.  

=== Grigore Brâncuș ===

Nesigure: băiat, băl, brâncă (boala cu acest nume) bulz, burduf, burtă, codru, Crăciun, creţ, a cruţa, a curma, daltă, a dărâma, fluture, lai „negru”, mătură, mire, negură, păstaie, scorbură, spuză, stăpân, sterp, stână, traistă.  

==== Cuvinte din substratul italian ====

* ''brâu, ''ital. ''brena'', în Veneto, ''Sprach-und Sachatlas Italiens, ''harta 1234, „briglia”. proto-sl. *''brъnja'' ”hamuri, ''suit of armour''” slava veche ''brъnję'' ‘harness, suit of armour’; rus ''brónjá, bron'' f. ‘zale, hamuri’; sârb''brnjica'' ‘botniță’ ceha veche ''brn''ě'' ''”armură” din proto-germanic. *''brunj''ō- ‘hamuri, ''breastplate''’ Goth. ''brunjo'' f.; OHG ''brunna'', ''brunia''; MHG ''brünne'', ''brünje'' ‘harness, coat of mail’; germ.''Brünne ''„diverse armuri, cămașă de zale etc.”; OE ''byrne'' f.; OS ''brunnia'' f.; ON ''brynja'' f. (Saskia Pronk-Tiethoff, s. v.).  

* ''ciuf'', ital. ''ciuffo. '' ''cioar''ă,'' ''Ital. č''ola, ''č''aola, ''č''oris ''în ''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 502, ”cornacchia” Veneto, Ladinia, Friuli, ''dar ''și Piemont; Provence ''tsaurio'' Névache'', chàoulia'' Barcelonnette.  

* '' țap, ''în jurul Romei, ''tsappu Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 1080, „becco”.  

==== Cuvinte latine ====

* ''fluier, jumătate, îndelete, negură, spuză ''sunt latine. ''flabeolum, dimidietas, dilecte, nebula, spodia'' – cu evoluție fonetică normală.  

* ''măgar ''e un balcanism de origine semitică (proto-semitic *ḥimār-, accadian ''im''ē''ru'', ugaritic ''hmr'', aramaic'' ''ḥă''m''ā''r''ā'','' hebr.רומח''hamor ''„măgar” &gt; greacă ''gomár''&gt; alban. ''gomár''&gt; bulg. магаре''magare''&gt; rom.); ''mărar ''din gr. Μάραϑρον''marathron. ''  

** Italia, Istria, Pirano ''Monte Mogoron. '' Spania Sierra de Cuenca ''Mogorrita, Mogorra de la Hoya, Mogorrón. ''  

** Spania Avila ''Mogorra de Robledillo, Mogorra de(l) Helechar. ''Spania Toledo ''Mogorro'';'' ''Spania Extremadura Caceres ''Mogorro del Vilano. ''  

** Sardinia Oristano ''Mogoredda ''(transcr. ital. hipercorect. ''Mogorella'') și'' Mogoro. '' Sardinia Nuoro ''Monte Maguri. ''etc. etc. etc.  

E vorba de un cuvânt mediteranean vechi, care n-are nimic specific dacic.

* ''ghionoaie'' e, desigur, derivat din ''găunos &lt; caună, ''despre care au existat discuții lungi, și care e latin.

* ''mare'' adj. e celtic. Lingviștii români au afirmat că nu pot exista cuvinte celtice în română. Cu toate acestea, Gallia Cisalpină acoperea tot nordul Italiei (Aosta, Piemont, Liguria, Trento, Tirol, Lombardia, Veneto, Friuli, Emilia) 100 000 de kmp, aproape o treime din teritoriul peninsulei Italice. Galia Cisalpină era la 300 de km de Roma. Celții care atacă Roma vin din Sena Gallia, de la 300 de km de Roma. Romanii cuceresc și romanizează Galia Cisalpină, dar populația acesteia e una celtică. În zonele înalte ale Alpilor, romanii ajung tardiv, în jurul erei noastre. Între Milano și Como sunt 60 de km. Pe verticală. Romanii așteaptă două secole după cucerirea Mediolanului ca să urce pieptiș și să cucerească vârfurile Alpilor. Putem deci, presupune că latina din Gallia Cisalpină era o latină învățată de celți. ''O treime din Italia e locuită de celți romanizați târziu. ''  

Evoluții fonetice inexplicabile: ''quattuor &gt; patru'';'' equa &gt; iapă'' se pot explica prin limba galilor (''patru, epo''-, velș ''pedwar'').

Pe lista cuvintelor nesigure, ''băl, bălai, daltă ''sunt slave. A afirma că ''daltă'' e dacic, în condițiile în care celelalte nume de unelte sunt slave (clește, nicovală, lopată, greblă) e neștiințific.  

* ''stăpân ''posibil iranian, ''sterp ''din substratul italian. ''stăpân ''e de origine iraniană. Triburile iraniene au locuit în Moldova și Dobrogea în Antichitate, apoi s-au retras, și o parte din ei au revenit cu maghiarii în sec. IX. Are acelaș sufix ca și ''cioban'': persanul ''ciupan ''ناپوچ''' &lt;'''iran. veche *''fšup''ā''na ''&lt;* fšu- „oaie, vită” și * pān- „a păzi” venit din persană în turcă sau cumană, ''çoban'''. '''''Turcmenă ''çopan, ''azeră ''çoban, ''uzbecă ''cho <nowiki>'</nowiki>pon, ''kazahă шопан šopan; uigură č''opan''. Termenul e analizabil în vechea persană (oaie+păzitor), deci e persan.'' ''  

* ''traistă ''din gr. τάγιστρον'', ''ταγιστήριον „sac pentru mâncare” atestat tardiv, la Nicetas Choniates, sec. XII, din gr. bizantinăταγίζω „a hrăni”, atestat și el târziu, abia în Teofan Cronograful, sec. IX. Termen militar. Primele contexte se referă la hrana cailor. Decent etimologizat în DEX (nu s-o fi uitat în DEX academicianul Brâncuș?).  

88 de cuvinte „sigure”, și un total de 113 cuvinte. Dintre acestea: ''balegă, bălai, baltă, brad, brâu, buză, cătun, cioară, ciuf, fărâmă, fluier, gard, gata, ghionoaie, grapă, groapă, gușă, jumătate, îndelete, mal, mare, măgar, măgură, mărar, rață, țap, daltă, mătură, negură, scorbură, spuză, stăpân, sterp, traistă''. 34 de cuvinte cu etimologie cunoscută și care sigur NU fac parte din substratul dacic al limbii române. E vorba de aproape o treime.  

- latine moștenite în română, împrumutate din lat. în albaneză,  

slave, grecești, turcești.  

Putem vorbi despre un vocabular de substrat în limba română.  

Substrat, însă, nu înseamnă neapărat „dacic”. E posibil să existe cuvinte dacice în substratul limbii române, dar, cum cunoaștem foarte puține cuvinte dacice, unul e cert, ''roborasta / brusture, ''din Dioscoride, și al doilea e probabil (druete „lemn”).  

De aceea, tentative ca cea a lui Sorin Paliga, ''Etymological Lexicon '' ''of the Indigenous (Thracian) Elements in Romanian, ''200 de pagini de cuvinte și toponimie presupus traco-dacice, fără nici un cuvânt dacic – sunt supuse eșecului de la bun început. Cartea, finanțată de compania de transportat gunoaie a lui Silviu Prigoană, Rosal Grup, cu care Sorin Paliga a făcut afaceri în perioada în care era primar al sectorului III București, este și ea reciclabilă.  

* Aebischer, Paul, Les pluriels analogiques en -ora dans ler chartes latines de l’Italie, în Archivium Latinitatis Medii Aevi, vol. 8, 1933.

* Avril, J. T., Dictionnaire provençal-français, Edouard Cartier imprimeurlibraire, Apt, 1839 (provensal).

* Bouvier, Jean Claude. Claude Martel, Atlas linguistique et ethnographique de la Provence, CNRS, 1975 (occit.).

* Dori, Nino, Aldo Onorati, Giorgio Sirilli, Piero Torregiani, Vocabolario del dialetto albanense, Albano Laziale, 2006 (Laziale).

* Duch, Célestin, Henri Béjean, Le patois de Tignes (Savoie), ELLUG, Grenoble, 1998 (romand).

* Gardani, Francesco, Dynamics of Morphological Productivity : The Evolution of Noun Classes from Latin to Italian, Brill, Leiden, 2013.

* Grange, Didier, Lexique descriptif occitan - français du vivaro-alpin au nord du Velay et du Vivarais, 2008 (occitan).

* Lepri, Luigi, Daniele Vitali, Dizionario bolognese-italiano, italianobolognese, Edizioni Pendragon, Bologna, 2009 (lomb.).

* Liautaud, René, Essai de lexique français-entraunois avec correspondances en niçois, CNDP, 1985 (occitan gavot).

* Pietro, Gerardo di, Vocabolario del dialetto morrese con cenni di grammatica, 2004 s. l. (Campania).

* Robez-Ferraris, Jacqueline, Particularités du français parlé dans la région de Morez, Haut-Jura, ELLUG, Grenoble, 1995 (franco-provens., romandă).

* Ungureanu, Dan, Româna şi dialectele italiene, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2016.

* Zolt, Germano de, Dizionario del dialetto ladino di Campolongo di Cadore, Istituto bellunese di ricerche sociali e culturali, Belluno,1986.