Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Dezbateri/Dan Ungureanu - Cuvinte de substrat? Da. Cuvinte dacice? Nu.”

← Diferența anterioară

Articol/Dezbateri/Dan Ungureanu - Cuvinte de substrat? Da. Cuvinte dacice? Nu. (vedeți sursă)

Versiunea de la data 8 mai 2022 17:16

39 de octeți adăugați , 8 mai 2022 17:16

→‎Concluzii

Anca Alexandru

Lingviști

349 de modificări

@@ Linia 12: / Linia 12: @@
 Faptul că un cuvânt există în română și în albaneză, dar nu și în alte limbi, nu înseamnă mare lucru. Etimologia lexicului albanez are încă multe lacune. De exemplu: ''brâu, brâne'' există în albaneză și română. E oare cuvânt de substrat? Nu. Cuvântul există în limbile germanice, de unde a fost împrumutat în proto-slavă. E probabil un împrumut slav vechi.
-[[Fișier:Ungureanu-1.png|miniatura|alt=(în Ricard Christophe de Villeneuve, Statistique du département des Bouches du Rhône avec atlas, Marseille, 1821, p. 886) |(în Ricard Christophe de Villeneuve, Statistique du département des Bouches du Rhône avec atlas, Marseille, 1821, p. 886) ]]
+[[Fișier:Ungureanu-1.png|miniatura|alt=(în Ricard Christophe de Villeneuve, Statistique du département des Bouches du Rhône avec atlas, Marseille, 1821, p. 886) |(în Ricard Christophe de Villeneuve, ''Statistique du département des Bouches du Rhône avec atlas'', Marseille, 1821, p. 886) ]]
 ''Barză''? În Oltenia și Banatul de munte a existat masculinul ''bardoș''
-id. Adjectivul ''barz, breaz''„cu dungă albă pe bot” a fost chiar mai răspândit. A fost legat de alb. ''bardhë'' „alb”. În provensală există ''bardet'' „petite aigrette, héron garzette”, ''Ardea garzetta'', egreta mică, pasăre asemănătoare berzei.
+id. Adjectivul ''barz, breaz'' „cu dungă albă pe bot” a fost chiar mai răspândit. A fost legat de alb. ''bardhë'' „alb”. În provensală există ''bardet'' „petite aigrette, héron garzette”, ''Ardea garzetta'', egreta mică, pasăre asemănătoare berzei.
 Tot în Franța, în regiunea Morez, există adj. ''bayard'' „cu pată albă pe bot” (din *''bard'', contaminat cu fr. ''bayard'' „murg”). Vedem că ambele cuvinte sunt, într-adevăr, de substrat, și probabil înrudite între ele.
@@ Linia 38: / Linia 38: @@
 * ''fărâmă'' < ''a sfărâma'' < ''*ex-fragmentare'' x ''*ex-formare'', atestat în Italia de S.
 * ''gușă'' – ladină ''goš'' „gușă, goâtre, Kropf”: Fassano, Val Gardena ''gosc’'', Selvano ''gos'', tosc. ''gozzo'', Rovigno ''guṣo'', fr. ''gosier''.
-* ''lespede'' – din ''lapidem xlausa'', cuvânt-valiză. Există și în italiană asemenea cuvinte hibride – ''pietra'' + ''lastra'' = ''pyastra'' (Prunetta, Toscana).
+* ''lespede'' – din ''lapidem xlausa'', cuvânt-valiză.
+Există și în italiană asemenea cuvinte hibride – ''pietra'' + ''lastra'' = ''pyastra'' (Prunetta, Toscana).
 * ''a leșina'' – romanș ''lišná'' „a aluneca”, sard ''lascinare'' „a aluneca” ''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 847, „sdrucciolare”.
 * ''a mișca'', ''meša'' „a se mișca” Liguria, ''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 1647, „non ti muovere”.
@@ Linia 57: / Linia 58: @@
 ** Jean-Louis Garrot, ''Lexique des mots patois employés à Barre'' ''(Tarn)'': ''bélégo'' glosat ''fumier sec des brebis.'' Și La Salvetat, Olargues, Hérault.
 ** Périgord St. Pierre de Chignac ''laboulego'' „noroi” și în toată Italia de Nord.
-** ''bilaka'', Ceppomorelli, Lombardia, ''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 1174, „sterco di cavallo”.
+* ''bilaka'', Ceppomorelli, Lombardia, ''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 1174, „sterco di cavallo”.
-** ''bilaka, bulaka, ''Lombardia ''Sprach-und Sachatlas Italiens, ''harta 1173, „la bovina”.
+* ''bilaka, bulaka, ''Lombardia ''Sprach-und Sachatlas Italiens, ''harta 1173, „la bovina”.
-** ''bagule'', Lombardia ''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 1083, „cacherelli”.
+* ''bagule'', Lombardia ''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 1083, „cacherelli”.
-** ''belegot'', Ligornetto ''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 1077, „lana”.
+* ''belegot'', Ligornetto ''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 1077, „lana”.
-** ''baltă - palta, pauta'' tot nordul Italiei.
+* ''baltă - palta, pauta'' tot nordul Italiei.
 * ''boare'', cf. ital. ''boria'' din *buria > boare ca muria > moare. Meyer-Lübke REW 1219. ''boria'' atestat în Italia: Piemont, și coloniile galo-italice din Molise și Sicilia; Franța ''esbaura'' Annonay „vânt care usucă”; Sicilia, Bronte (colonie galo-italică) ''boria''; Sardinia Cagliari ''boria'' etc.
 * ''bordei'' > germanicul ''bordel'' „căsuță” probabil împrumut vechi germanic din sec. III-V.
@@ Linia 68: / Linia 69: @@
 ** Plinius (''Naturalis Historia'', lib. XII, XXXIX): petunt igitur în Elymaeos arborem bratum, cupresso fusae similem, exalbidis ramis, iucundi odoris accensam – „merg să caute în munții Zagros, în Elam, un arbore ''bratus, ''ca și ''jneapănul ''cu ramuri albe, și miros plăcut dacă se aprind”. Descrierea lui Pliniu se poate referi la ''Juniper sp''. Dacă da, atunci un împrumut iranian nu e verosimil.
 ** Și herba Sabinae = ''σαβίναβράϑυân Glos. Servii. Hesychius, Glosar βράϑυ: πόατιςϑεοῖςϑυοµένη'' – brathy ''e o iarbă (poa) folosită ca tămâie zeilor.
-* ''buză – ''nespecific, în toate limbile Europei: limbi romanice: ''um boz / dua boza ''ALI s.v. ''Labbra'', p. 46 Pragelato. Corticiasca Ticino ''bazleta'' „buze mari” ''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 106; romanș ''biutscha ''„bot, a face bot”; Lombard Valtellina ''bésc<nowiki>'</nowiki>iulaid. '' lat. ''basiare'', din celtă.
+* ''buză – ''nespecific, în toate limbile Europei: limbi romanice: ''um boz / dua boza ''ALI s.v. ''Labbra'', p. 46 Pragelato. Corticiasca Ticino ''bazleta'' „buze mari” ''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 106; romanș ''biutscha ''„bot, a face bot”; Lombard Valtellina ''bésc<nowiki>'</nowiki>iulaid. '' lat. ''basiare'', din celtă. Probabil termen celtic.
-* Probabil termen celtic. ''mal ''proto-Germanic *''melha'' “banc de nisip”: cf. Old Norse ''melr'' „dună de nisip”; isl. ''melur'' „banc de pietriș”. Termenul germanic a fost împrumutat în Saami ''miel<nowiki>'</nowiki>li'' „mal abrupt nisipos”; velș ''moel'' „deal”; fr. Jèrriais (insula Jersey) ''mielle'' „dună de nisip”; rus. мель „banc de nisip”; садиться на мель „a ajunge la mal”. ''mal'' nu poate fi dacic, pentru motivul că există în mai toate limbile Europei, și nu are nimic specific. Iar, semantic, e foarte distant de alb. ''mal ''„munte”.
+* ''mal ''proto-Germanic *''melha'' “banc de nisip”: cf. Old Norse ''melr'' „dună de nisip”; isl. ''melur'' „banc de pietriș”. Termenul germanic a fost împrumutat în Saami ''miel<nowiki>'</nowiki>li'' „mal abrupt nisipos”; velș ''moel'' „deal”; fr. Jèrriais (insula Jersey) ''mielle'' „dună de nisip”; rus. мель „banc de nisip”; садиться на мель „a ajunge la mal”. ''mal'' nu poate fi dacic, pentru motivul că există în mai toate limbile Europei, și nu are nimic specific. Iar, semantic, e foarte distant de alb. ''mal ''„munte”.
 * ''cătun ''nu are atestări vechi în daco-română (un toponim ''Katun'' în anul 1210, spune ''Dicționarul Etimologic al Academiei,''fără să citeze sursa, (cartea lui N. Drăganu, ''Românii în veacurile IX - XIV pe baza toponimiei ''ș''i a onomasticei'') și fără să menționeze că e atestat în Slovacia'', ''nu în România, înainte de venirea românilor în Slovacia, izolat, îndoielnic). Nu e atestat în Transilvania, (e absent și în cuprinzătorul ''Lexicon de la Buda ''din 1825); rar în Moldova, ''cotună, ''cu vocalism slav. Frecvent în sudul Munteniei; are toate semnalmentele unui împrumut tardiv dintr-o limbă balcanică. Contra ipotezei lui Drăganu, v. și obiecțiile lui István Kniesza, ''Pseudorumänen in Pannonien und in den NordKarpathien'', în ''Archivum Europae Centro-Orientalis - Tome 1.'' 1935, (pag. 97-220), pag. 166.
 * ''gata, gard, groapă ''sunt slave.
@@ Linia 100: / Linia 101: @@
 * ''fluier, jumătate, îndelete, negură, spuză ''sunt latine.
 * ''flabeolum, dimidietas, dilecte, nebula, spodia'' – cu evoluție fonetică normală.
-* ''nebula ''dă în nordul Italiei ''nivura'' (Liguria) și ''nigula ''(Lombardia, Veneto) și chiar ''negula ''(Latsch Zuoz, romanș, Elveția) ''nugra ''(Olivoto, Canton Ticino) și, ''nuru ''(Chironico, Canton Ticino) și ''un nür, negür ''(Corticiasca, Ticino).
+* ''nebula ''dă în nordul Italiei ''nivura'' (Liguria) și ''nigula ''(Lombardia, Veneto) și chiar ''negula ''(Latsch Zuoz, romanș, Elveția) ''nugra ''(Olivoto, Canton Ticino) și, ''nuru ''(Chironico, Canton Ticino) și ''un nür, negür ''(Corticiasca, Ticino). SSI, harta 364, ''(il cielo e) nuvoloso.''
-SSI, harta 364, ''(il cielo e) nuvoloso.''
 * ''fluier'' are echivalenți decenți în franceza veche, occitană și catalană: fr. Iohannes de Garlandia ''De mensurabili musica,'' append. 15, 25: Et iste modus sumitur ''flaiolis''. // Guillaume de Machaut, ''Dit dou Lion'': Au ''flaiol'' et au taburel; occit. ''fiular, ''a fluiera, Saint-Bonnet-le-Château ''fyura, ''ALF harta 1231 „siffler”.
 * ''măgar ''e un balcanism de origine semitică (proto-semitic *ḥimār-, accadian ''imēru'', ugaritic ''hmr'', aramaic ''ḥămārā'','' hebr. רומח''hamor ''„măgar” > greacă ''gomár'' > alban. ''gomár'' > bulg. магаре''magare'' > rom.); ''mărar ''din gr. ''Μάραϑρονmarathron. ''
@@ Linia 127: / Linia 127: @@
 de cuvinte „sigure”, și un total de 113 cuvinte. Dintre acestea:
-''balegă, bălai, baltă, brad, brâu, buză, cătun,
+* ''balegă, bălai, baltă, brad, brâu, buză, cătun,''
-cioară, ciuf, fărâmă, fluier, gard,
+* ''cioară, ciuf, fărâmă, fluier, gard,''
-gata, ghionoaie, grapă, groapă, gușă,
+* ''gata, ghionoaie, grapă, groapă, gușă,''
-jumătate, îndelete, mal, mare, măgar,
+* ''jumătate, îndelete, mal, mare, măgar,''
-măgură, mărar, rață, țap, daltă,
+* ''măgură, mărar, rață, țap, daltă,''
-mătură, negură, scorbură, spuză, stăpân,
+* ''mătură, negură, scorbură, spuză, stăpân,''
-sterp, traistă''.
+* ''sterp, traistă''.
 de cuvinte cu etimologie cunoscută și care sigur NU fac parte din substratul dacic al limbii române. E vorba de aproape o treime.
-Lista e foarte șubredă, chiar pentru un academician. Faptul că un cuvânt există în română și albaneză nu înseamnă, automat, că e cuvânt de substrat sau dacic. Româna și albaneza au în comun cel puțin cinci straturi distincte de vocabular:
+Lista e foarte șubredă, chiar pentru un academician.
+Faptul că un cuvânt există în română și albaneză nu înseamnă, automat, că e cuvânt de substrat sau dacic. Româna și albaneza au în comun cel puțin cinci straturi distincte de vocabular:
 - cuvinte de substrat în română, autohtone în albaneză,
 - împrumuturi celtice vechi în cele două limbi,
 - latine moștenite în română, împrumutate din lat. în albaneză, slave, grecești, turcești.
@@ Linia 144: / Linia 149: @@
 Putem vorbi despre un vocabular de substrat în limba română. Substrat, însă, nu înseamnă neapărat „dacic”. E posibil să existe cuvinte dacice în substratul limbii române, dar, cum cunoaștem foarte puține cuvinte dacice, unul e cert, ''roborasta / brusture, ''din Dioscoride, și al doilea e probabil (druete „lemn”).
 Un cuvânt care există în română și albaneză (dar nu e latin nici slav) nu trebuie imediat identificat ca fiind dacic, tracic sau ilir, ci trebuie verificat dacă nu există și în alte limbi romanice.
 Cuvinte care există deja în Italia și Franța, dar nu în latină, pot fi puse pe seama substratului italic prelatin, a substratului celtic din Italia și Franța, și poate și a substratului pre-celtic. Alte cuvinte (''brad, măgură, mal'') au o răspândire mare în Europa și nu au nici un specific local.
 Substratul limbii române '''NU '''e un tot unitar, ci o categorie negativă – cuvinte vechi, dar care nu sunt nici latine, nici slave.
-De aceea, tentative ca cea a lui Sorin Paliga, ''Etymological Lexicon of the Indigenous (Thracian) Elements in Romanian, ''200 de pagini de cuvinte și toponimie presupus traco-dacice, fără nici un cuvânt dacic – sunt supuse eșecului de la bun început. Cartea, finanțată de compania de transportat gunoaie a lui Silviu Prigoană, Rosal Grup, cu care Sorin Paliga a făcut afaceri în perioada în care era primar al sectorului III București, este și ea reciclabilă.
+De aceea, tentative ca cea a lui Sorin Paliga, ''Etymological Lexicon of the Indigenous (Thracian) Elements in Romanian, ''200 de pagini de cuvinte și toponimie presupus traco-dacice, fără nici un cuvânt dacic – sunt supuse eșecului de la bun început. Cartea, finanțată de compania de transportat gunoaie a lui Silviu Prigoană, Rosal Grup, cu care Sorin Paliga a făcut afaceri în perioada în care era primar al sectorului III București, este și ea reciclabilă.
 === Bibliografie ===

Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Dezbateri/Dan Ungureanu - Cuvinte de substrat? Da. Cuvinte dacice? Nu.”

Articol/Dezbateri/Dan Ungureanu - Cuvinte de substrat? Da. Cuvinte dacice? Nu. (vedeți sursă)

Versiunea de la data 8 mai 2022 17:16

Meniu de navigare

Căutare