Lingviști
349 de modificări
Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Dezbateri/Dan Ungureanu - Cuvinte de substrat? Da. Cuvinte dacice? Nu.”
Sari la navigare
Sari la căutare
Articol/Dezbateri/Dan Ungureanu - Cuvinte de substrat? Da. Cuvinte dacice? Nu. (vedeți sursă)
Versiunea de la data 8 mai 2022 17:16
, 8 mai 2022 17:16→Concluzii
| (Nu s-au afișat 3 versiuni intermediare efectuate de același utilizator) | |||
| Linia 101: | Linia 101: | ||
* ''fluier, jumătate, îndelete, negură, spuză ''sunt latine. | * ''fluier, jumătate, îndelete, negură, spuză ''sunt latine. | ||
* ''flabeolum, dimidietas, dilecte, nebula, spodia'' – cu evoluție fonetică normală. | * ''flabeolum, dimidietas, dilecte, nebula, spodia'' – cu evoluție fonetică normală. | ||
* ''nebula ''dă în nordul Italiei ''nivura'' (Liguria) și ''nigula ''(Lombardia, Veneto) și chiar ''negula ''(Latsch Zuoz, romanș, Elveția) ''nugra ''(Olivoto, Canton Ticino) și, ''nuru ''(Chironico, Canton Ticino) și ''un nür, negür ''(Corticiasca, Ticino). | * ''nebula ''dă în nordul Italiei ''nivura'' (Liguria) și ''nigula ''(Lombardia, Veneto) și chiar ''negula ''(Latsch Zuoz, romanș, Elveția) ''nugra ''(Olivoto, Canton Ticino) și, ''nuru ''(Chironico, Canton Ticino) și ''un nür, negür ''(Corticiasca, Ticino). SSI, harta 364, ''(il cielo e) nuvoloso.'' | ||
SSI, harta 364, ''(il cielo e) nuvoloso.'' | |||
* ''fluier'' are echivalenți decenți în franceza veche, occitană și catalană: fr. Iohannes de Garlandia ''De mensurabili musica,'' append. 15, 25: Et iste modus sumitur ''flaiolis''. // Guillaume de Machaut, ''Dit dou Lion'': Au ''flaiol'' et au taburel; occit. ''fiular, ''a fluiera, Saint-Bonnet-le-Château ''fyura, ''ALF harta 1231 „siffler”. | * ''fluier'' are echivalenți decenți în franceza veche, occitană și catalană: fr. Iohannes de Garlandia ''De mensurabili musica,'' append. 15, 25: Et iste modus sumitur ''flaiolis''. // Guillaume de Machaut, ''Dit dou Lion'': Au ''flaiol'' et au taburel; occit. ''fiular, ''a fluiera, Saint-Bonnet-le-Château ''fyura, ''ALF harta 1231 „siffler”. | ||
* ''măgar ''e un balcanism de origine semitică (proto-semitic *ḥimār-, accadian ''imēru'', ugaritic ''hmr'', aramaic ''ḥămārā'','' hebr. רומח''hamor ''„măgar” > greacă ''gomár'' > alban. ''gomár'' > bulg. магаре''magare'' > rom.); ''mărar ''din gr. ''Μάραϑρονmarathron. '' | * ''măgar ''e un balcanism de origine semitică (proto-semitic *ḥimār-, accadian ''imēru'', ugaritic ''hmr'', aramaic ''ḥămārā'','' hebr. רומח''hamor ''„măgar” > greacă ''gomár'' > alban. ''gomár'' > bulg. магаре''magare'' > rom.); ''mărar ''din gr. ''Μάραϑρονmarathron. '' | ||
| Linia 128: | Linia 127: | ||
88 de cuvinte „sigure”, și un total de 113 cuvinte. Dintre acestea: | 88 de cuvinte „sigure”, și un total de 113 cuvinte. Dintre acestea: | ||
''balegă, bălai, baltă, brad, brâu, buză, cătun, | * ''balegă, bălai, baltă, brad, brâu, buză, cătun,'' | ||
cioară, ciuf, fărâmă, fluier, gard, | * ''cioară, ciuf, fărâmă, fluier, gard,'' | ||
gata, ghionoaie, grapă, groapă, gușă, | * ''gata, ghionoaie, grapă, groapă, gușă,'' | ||
jumătate, îndelete, mal, mare, măgar, | * ''jumătate, îndelete, mal, mare, măgar,'' | ||
măgură, mărar, rață, țap, daltă, | * ''măgură, mărar, rață, țap, daltă,'' | ||
mătură, negură, scorbură, spuză, stăpân, | * ''mătură, negură, scorbură, spuză, stăpân,'' | ||
sterp, traistă''. | * ''sterp, traistă''. | ||
34 de cuvinte cu etimologie cunoscută și care sigur NU fac parte din substratul dacic al limbii române. E vorba de aproape o treime. | 34 de cuvinte cu etimologie cunoscută și care sigur NU fac parte din substratul dacic al limbii române. E vorba de aproape o treime. | ||
Lista e foarte șubredă, chiar pentru un academician. Faptul că un cuvânt există în română și albaneză nu înseamnă, automat, că e cuvânt de substrat sau dacic. Româna și albaneza au în comun cel puțin cinci straturi distincte de vocabular: | Lista e foarte șubredă, chiar pentru un academician. | ||
Faptul că un cuvânt există în română și albaneză nu înseamnă, automat, că e cuvânt de substrat sau dacic. Româna și albaneza au în comun cel puțin cinci straturi distincte de vocabular: | |||
- cuvinte de substrat în română, autohtone în albaneză, | - cuvinte de substrat în română, autohtone în albaneză, | ||
- împrumuturi celtice vechi în cele două limbi, | - împrumuturi celtice vechi în cele două limbi, | ||
- latine moștenite în română, împrumutate din lat. în albaneză, slave, grecești, turcești. | - latine moștenite în română, împrumutate din lat. în albaneză, slave, grecești, turcești. | ||
| Linia 145: | Linia 149: | ||
Putem vorbi despre un vocabular de substrat în limba română. Substrat, însă, nu înseamnă neapărat „dacic”. E posibil să existe cuvinte dacice în substratul limbii române, dar, cum cunoaștem foarte puține cuvinte dacice, unul e cert, ''roborasta / brusture, ''din Dioscoride, și al doilea e probabil (druete „lemn”). | Putem vorbi despre un vocabular de substrat în limba română. Substrat, însă, nu înseamnă neapărat „dacic”. E posibil să existe cuvinte dacice în substratul limbii române, dar, cum cunoaștem foarte puține cuvinte dacice, unul e cert, ''roborasta / brusture, ''din Dioscoride, și al doilea e probabil (druete „lemn”). | ||
Un cuvânt care există în română și albaneză (dar nu e latin nici slav) nu trebuie imediat identificat ca fiind dacic, tracic sau ilir, ci trebuie verificat dacă nu există și în alte limbi romanice. | Un cuvânt care există în română și albaneză (dar nu e latin nici slav) nu trebuie imediat identificat ca fiind dacic, tracic sau ilir, ci trebuie verificat dacă nu există și în alte limbi romanice. | ||
Cuvinte care există deja în Italia și Franța, dar nu în latină, pot fi puse pe seama substratului italic prelatin, a substratului celtic din Italia și Franța, și poate și a substratului pre-celtic. Alte cuvinte (''brad, măgură, mal'') au o răspândire mare în Europa și nu au nici un specific local. | Cuvinte care există deja în Italia și Franța, dar nu în latină, pot fi puse pe seama substratului italic prelatin, a substratului celtic din Italia și Franța, și poate și a substratului pre-celtic. Alte cuvinte (''brad, măgură, mal'') au o răspândire mare în Europa și nu au nici un specific local. | ||
Substratul limbii române '''NU '''e un tot unitar, ci o categorie negativă – cuvinte vechi, dar care nu sunt nici latine, nici slave. | Substratul limbii române '''NU '''e un tot unitar, ci o categorie negativă – cuvinte vechi, dar care nu sunt nici latine, nici slave. | ||
De aceea, tentative ca cea a lui Sorin Paliga, ''Etymological Lexicon of the Indigenous (Thracian) Elements in Romanian, ''200 de pagini de cuvinte și toponimie presupus traco-dacice, fără nici un cuvânt dacic – sunt supuse eșecului de la bun început. Cartea, finanțată de compania de transportat gunoaie a lui Silviu Prigoană, Rosal Grup, cu care Sorin Paliga a făcut afaceri în perioada în care era primar al sectorului III București, este și ea reciclabilă. | |||
De aceea, tentative ca cea a lui Sorin Paliga, ''Etymological Lexicon of the Indigenous (Thracian) Elements in Romanian, ''200 de pagini de cuvinte și toponimie presupus traco-dacice, fără nici un cuvânt dacic – sunt supuse eșecului de la bun început. Cartea, finanțată de compania de transportat gunoaie a lui Silviu Prigoană, Rosal Grup, cu care Sorin Paliga a făcut afaceri în perioada în care era primar al sectorului III București, este și ea reciclabilă. | |||
=== Bibliografie === | === Bibliografie === | ||