Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitată”

Articol/Mioara Avram/XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitată (vedeți sursă)

Versiunea de la data 28 noiembrie 2018 17:13

12 octeți adăugați , 28 noiembrie 2018 17:13

→‎XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitată

Anca Alexandru

Lingviști

349 de modificări

@@ Linia 51: / Linia 51: @@
 Succesiunea ''șce'' este corectă în nume proprii străine: de exemplu, ''N. Saltîkov-Șcedrin''.
-e. Unele succesiuni grafice sînt total nepermise numai în anumite contexte. Astfel, succesiunile grafice ''sb'', ''sd'', ''sg'', ''sj'', ''sv'', corecte în unele situații (vezi '''2'''), sînt incorecte în cuvintele formate cu prefixele ''des-/ dez-'', ''iz-/is-'' și ''răz-/răs-''. Se scrie corect ''asbest'', dar numai ''dezbina'', ''dezbrobodi'', ''izbuc'', ''răzbuna'' etc.; la fel, ''jurisdicție'', dar ''dezdoi'', ''izdat'', ''răzda''; ''sgraffito'', dar ''dezgropa'', ''răzgîndi''; ''sveter'', dar ''răzvrăti''. Vezi și '''XIX.'''
+'''e.''' Unele succesiuni grafice sînt total nepermise numai în anumite contexte. Astfel, succesiunile grafice ''sb'', ''sd'', ''sg'', ''sj'', ''sv'', corecte în unele situații (vezi '''2'''), sînt incorecte în cuvintele formate cu prefixele ''des-/ dez-'', ''iz-/is-'' și ''răz-/răs-''. Se scrie corect ''asbest'', dar numai ''dezbina'', ''dezbrobodi'', ''izbuc'', ''răzbuna'' etc.; la fel, ''jurisdicție'', dar ''dezdoi'', ''izdat'', ''răzda''; ''sgraffito'', dar ''dezgropa'', ''răzgîndi''; ''sveter'', dar ''răzvrăti''. Vezi și '''XIX.'''
 '''2.''' Limitarea unor succesiuni grafice la anumite cuvinte sau categorii de cuvinte ține seama de trei criterii: unul istoric (distincția între cuvinte tradiționale și neologisme), altul funcțional (distincția între cuvinte comune și nume proprii, cu care se grupează și derivatele acestora) și celălalt de structură (distincția între cuvinte simple și cuvinte analizabile: derivate/forme flexionare cu afixe sau cuvinte compuse).
@@ Linia 83: / Linia 83: @@
 Numeroase secvențe constituite din litere care notează consoane de același fel din punctul de vedere al absenței/ prezenței sonorității: ''bg'' (în ''subgrindă'', ''subgrup''), ''bv'' (''obversiune'', ''subvenție'' etc.), ''dv'' (''adverb'', ''advers'' etc.), ''sș'' (''răsștiut''), (''r'' sau ''s'')''tc'' (''portcuțit'', ''postcalcul''), ''stf'' (''postfață''), (''r'')''th'' (''porthartă''), (''r'')''tp'' (''portperie''), ''stp'' (''postpalatal'', ''postpune''), (''r'' sau ''s'')''ts'' (''portsabie'', ''postscenium'', ''postsincronizare''), (''s'')''tș'' (''postșcolar''), (''r'')''tț'' (''portțigaret'') etc.
+Secvențe constituite din litere care notează consoane sonore + consoane sonante: ''bm'' (''submarin'', ''submina''), ''bn'' (''abnegație'', ''grabnic'', ''obnubila'', ''subnutri'' etc.), ''dm'' (''admira'', ''admite''), ''dn'' (''adnota'').
+Secvențe de mai mult de trei litere care notează consoane: de exemplu, ''nscr'' (''înscripție'', ''înscrie''), ''nzdr'' (''înzdrăveni''), ''ptspr'' (''optsprezece''), ''rstn'' (''vîrstnic'').
+Uneori este vorba numai de o preferință pentru cuvinte analizabile. De exemplu, succesiunea grafică ''tv'', excepțională în cuvinte simple (''tverdu'', ''molitvă''), apare în cîteva compuse și derivate prefixale actuale (''patvagon'', ''portvizit''; ''postverbal'').
+'''d.''' Este limitată la forme flexionare cu anumite structuri, mai exact la întîlnirea între finala rădăcinii/temei și desinență sau sufixul gramatical, secvența ''eă'': ''agreăm'', ''creăm'', ''creări'' etc.
+'''e.''' Unele cuvinte cumulează statutul de neologisme și pe acela de cuvinte analizabile sau măcar semianalizabile (derivate sau compuse): de exemplu, ''absolvi'', ''disjunct'', ''subteran'', ''transdanubian''; altele cumulează statutul de neologisme și pe acela de forme flexionare analizabile: de exemplu, ''agreez''.
+'''f.''' Unele secvențe grafice cu sferă limitată de acceptabilitate se întîlnesc atît în neologisme, cît și în cuvinte tradiționale analizabile: de exemplu, ''fg'' (''afgan'' și ''pilafgiu''); altele atît în neologisme, cît și în nume proprii și derivate ale acestora: de exemplu, ''sd'' în ''jurisdicție'' și ''Hasdeu'', ''hasdeian'' sau ''tz'' = [ț] în ''kibbutz'' și (Nicolae) ''Kretzulescu'', ''hertz'', ''wurtzit'', iar altele atît în cuvinte analizabile, cît și în forme analizabile: de exemplu, ''eî'' (''neînsemnat'', ''reîncepe''; ''agreînd'', ''creînd'').
+Secvența grafică ''sd'' are valori fonetice diferite în neologismul ''jurisdicție'' ([sd]) și în numele propriu românesc ''Hasdeu'' (și derivatul său), în care reprezintă secvența ''șd'' [jd]; cf. variantele de scriere și de pronunțare întîlnite pentru acest nume.
@@ Linia 96: / Linia 103: @@
+. Limitarea pozițională a unor secvențe grafice este uneori exclusivă (o singură poziție permisă), alteori extinsă la două poziții.
-Secvențe constituite din litere care notează consoane sonore + consoane sonante: ''bm'' (''submarin'', ''submina''), ''bn'' (''abnegație'', ''grabnic'', ''obnubila'', ''subnutri'' etc.), ''dm'' (''admira'', ''admite''), ''dn'' (''adnota'').
-Secvențe de mai mult de trei litere care notează consoane: de exemplu, ''nscr'' (''înscripție'', ''înscrie''), ''nzdr'' (''înzdrăveni''), ''ptspr'' (''optsprezece''), ''rstn'' (''vîrstnic'').
-Uneori este vorba numai de o preferință pentru cuvinte analizabile. De exemplu, succesiunea grafică ''tv'', excepțională în cuvinte simple (''tverdu'', ''molitv''ă), apare în cîteva compuse și derivate prefixale actuale (''patvagon'', ''portvizit''; ''postverbal'').
-d. Este limitată la forme flexionare cu anumite structuri, mai exact la întîlnirea între finala rădăcinii/temei și desinență sau sufixul gramatical, secvența ''e''ă: ''agreăm'', ''creăm'', ''creări'' etc.
-e. Unele cuvinte cumulează statutul de neologisme și pe acela de cuvinte analizabile sau măcar semianalizabile (derivate sau compuse): de exemplu, ''absolvi'', ''disjunct'', ''subteran'', ''transdanubian''; altele cumulează statutul de neologisme și pe acela de forme flexionare analizabile: de exemplu, ''agreez''.
-f. Unele secvențe grafice cu sferă limitată de acceptabilitate se întîlnesc atît în neologisme, cît și în cuvinte tradiționale analizabile: de exemplu, ''fg'' (''afgan'' și ''pilafgiu''); altele atît în neologisme, cît și în nume proprii și derivate ale acestora: de exemplu, ''sd'' în ''jurisdicție'' și ''Hasdeu'', ''hasdeian'' sau ''tz = ''[ț] în ''kibbutz'' și (Nicolae) ''Kretzulescu'', ''hertz'', ''wurtzit'', iar altele atît în cuvinte analizabile, cît și în forme analizabile: de exemplu, ''eî'' (''neînsemnat'', ''reîncepe''; ''agreînd'', ''creînd'').
-Secvența grafică ''sd'' are valori fonetice diferite în neologismul ''jurisdicție'' ([sd]) și în numele propriu românesc ''Hasdeu'' (și derivatul său), în care reprezintă secvența ș''d'' [jd]; cf. variantele de scriere și de pronunțare întîlnite pentru acest nume.3. Limitarea pozițională a unor secvențe grafice este uneori exclusivă (o singură poziție permisă), alteori extinsă la două poziții.
 a. Sînt limitate la poziția inițială și medială secvențele grafice: