Lingviști
349 de modificări
Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/XXVIII. Abrevierile”
Sari la navigare
Sari la căutare
Articol/Mioara Avram/XXVIII. Abrevierile (vedeți sursă)
Versiunea de la data 6 decembrie 2018 22:49
, 6 decembrie 2018 22:49→XXVIII. Abrevierile
| (Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de același utilizator) | |||
| Linia 29: | Linia 29: | ||
De asemenea sînt contextuale abrevierile unor cuvinte care se folosesc în acest fel numai în abrevieri compuse corespunzătoare unor cuvinte compuse sau unor îmbinări de cuvinte. De exemplu: '''d.''' „de” în '''d.e.''' „de exemplu” și „după” în '''d.a.''' „după-amiază”; '''c.''' „curent” în '''a.c.''' „anul curent” și '''l.c.''' „luna curentă”, dar '''crt.''' „curent” în '''nr. crt.''' „numărul curent”. | De asemenea sînt contextuale abrevierile unor cuvinte care se folosesc în acest fel numai în abrevieri compuse corespunzătoare unor cuvinte compuse sau unor îmbinări de cuvinte. De exemplu: '''d.''' „de” în '''d.e.''' „de exemplu” și „după” în '''d.a.''' „după-amiază”; '''c.''' „curent” în '''a.c.''' „anul curent” și '''l.c.''' „luna curentă”, dar '''crt.''' „curent” în '''nr. crt.''' „numărul curent”. | ||
'''3.''' Abrevieri cu specific național sînt cele care pornesc de la cuvinte românești; de exemplu: '''dv.''' și '''dvs.''' „dumneavoastră”, '''intr.''' „intrarea”, '''r.''' „rîndul”, '''șos.''' „șoseaua”; '''î.a.''' „înainte de amiază”, '''ș.a.m.d.''' „și așa mai departe”. | |||
Numeroase abrevieri au caracter internațional. Dintre acestea cele mai multe sînt raportabile și la cuvinte românești; de exemplu: '''Ag''' „argint”, '''m''' „metru”, chiar '''p''' „piano”, '''p.s.''' „post-scriptum”, '''a.m.''' (< lat. ''ante meridiem'') „antemeridian”, '''loc. cit.''' (< lat. ''loco citato'') „(în) locul citat”, '''ss''' (< lat. ''sua subscriptione'') „cu semnătura sa”. | |||
Numeroase abrevieri au caracter internațional. Dintre acestea cele mai multe sînt raportabile și la cuvinte românești; de exemplu: '''Ag''' „argint”, '''m''' „metru”, chiar '''p''' „piano”, '''p. s.''' „post-scriptum”, '''a. m.''' (< lat. ''ante meridiem'') „antemeridian”, '''loc. cit.''' (< lat. ''loco citato'') „(în) locul citat”, '''ss''' (< lat. ''sua subscriptione'') „cu semnătura sa”. | |||
Un caz extrem este reprezentat de raportarea abrevierii '''etc.''' ( < lat. ''et caetera'' „și celelalte”) la un adverb ''etcetera'', care nu apare niciodată scris întreg, fiind inserat în dicționare numai pentru existența sa orală, ca lectură a abrevierii grafice menționate. | Un caz extrem este reprezentat de raportarea abrevierii '''etc.''' ( < lat. ''et caetera'' „și celelalte”) la un adverb ''etcetera'', care nu apare niciodată scris întreg, fiind inserat în dicționare numai pentru existența sa orală, ca lectură a abrevierii grafice menționate. | ||
| Linia 54: | Linia 43: | ||
Abrevierile internaționale corespund uneori numai unuia dintre sinonimele existente în limba noastră pentru aceeași noțiune și nu totdeauna celui mai frecvent; de exemplu: '''Hg''' „hidrargir/ mercur”, '''K''' „kaliu/potasiu”. | Abrevierile internaționale corespund uneori numai unuia dintre sinonimele existente în limba noastră pentru aceeași noțiune și nu totdeauna celui mai frecvent; de exemplu: '''Hg''' „hidrargir/ mercur”, '''K''' „kaliu/potasiu”. | ||
Pentru unele noțiuni există dublete constituite dintr-o abreviere națională și una internațională (pornind de la o limbă străină); de exemplu: '''CP''' și '''HP''' „cal-putere”; ('''d. a.''' și '''p. m.''' „după-amiază”, '''î. a.''' și '''a. m.''' „înainte de amiază”; '''nr.''' și '''n<sup>o</sup>''' sau '''no.''' „numărul”; '''S. U. A.''' și '''U. S. A.''' „Statele Unite ale Americii”. | Pentru unele noțiuni există dublete constituite dintr-o abreviere națională și una internațională (pornind de la o limbă străină); de exemplu: '''CP''' și '''HP''' „cal-putere”; ('''d.a.''' și '''p.m.''' „după-amiază”, '''î.a.''' și '''a.m.''' „înainte de amiază”; '''nr.''' și '''n<sup>o</sup>''' sau '''no.''' „numărul”; '''S.U.A.''' și '''U.S.A.''' „Statele Unite ale Americii”. | ||
Unele abrevieri internaționale nu sînt analizabile pentru orice vorbitor român, care le poate cunoaște numai sensul global; de exemplu, '''O.K.''' (formulă de aprobare), '''S. O. S.''' (semnal de alarmă). Necunoașterea caracterului străin al unei abrevieri duce și la greșeli: indicația '''cf.''' < lat. ''confer'' „compară” este înțeleasă de unii greșit drept „conform”. | Unele abrevieri internaționale nu sînt analizabile pentru orice vorbitor român, care le poate cunoaște numai sensul global; de exemplu, '''O.K.''' (formulă de aprobare), '''S.O.S.''' (semnal de alarmă). Necunoașterea caracterului străin al unei abrevieri duce și la greșeli: indicația '''cf.''' < lat. ''confer'' „compară” este înțeleasă de unii greșit drept „conform”. | ||
'''4. a.''' Din punct de vedere lexical, cele mai multe dintre abrevierile fixate în normă sînt monovalente (desemnează o singură noțiune): '''Au''' „aur”, '''cca''' „circa”, '''E''' „est”, '''ha''' „hectar”, '''p.''' sau '''pag.''' „pagina”, '''urm.''' „următoarele”. Există însă și numeroase abrevieri polivalente (care desemnează două sau mai multe noțiuni, de obicei din domenii diferite); de exemplu: '''cap.''' „capitolul; caporal”; '''fig.''' „figura; figurat”; '''N''' „nitrogen/azot; neper; newton; nord”; '''S''' „siemens; sud; sulf”. | '''4. a.''' Din punct de vedere lexical, cele mai multe dintre abrevierile fixate în normă sînt monovalente (desemnează o singură noțiune): '''Au''' „aur”, '''cca''' „circa”, '''E''' „est”, '''ha''' „hectar”, '''p.''' sau '''pag.''' „pagina”, '''urm.''' „următoarele”. Există însă și numeroase abrevieri polivalente (care desemnează două sau mai multe noțiuni, de obicei din domenii diferite); de exemplu: '''cap.''' „capitolul; caporal”; '''fig.''' „figura; figurat”; '''N''' „nitrogen/azot; neper; newton; nord”; '''S''' „siemens; sud; sulf”. | ||
| Linia 66: | Linia 55: | ||
'''a.''' Din punctul de vedere al structurii, bazele abreviate pot fi: | '''a.''' Din punctul de vedere al structurii, bazele abreviate pot fi: | ||
a) cuvinte simple, fie nederivate: '''Br''' „brom”, '''dr.''' „doctor”, '''str.''' „strada”, fie derivate (interesează faptul că la derivatele cu prefixe abrevierea poate prelua elemente din ambele componente: prefixul și tema): '''c/val.''' „contravaloarea”, '''I. D. R.''' „intradermoreacție”, '''P. S. S.''' „Preasfinția sa”, '''slt.''' „sublocotenent”; | a) cuvinte simple, fie nederivate: '''Br''' „brom”, '''dr.''' „doctor”, '''str.''' „strada”, fie derivate (interesează faptul că la derivatele cu prefixe abrevierea poate prelua elemente din ambele componente: prefixul și tema): '''c/val.''' „contravaloarea”, '''I.D.R.''' „intradermoreacție”, '''P.S.S.''' „Preasfinția sa”, '''slt.''' „sublocotenent”; | ||
b) cuvinte compuse (la care, de asemenea, abrevierea poate prelua elemente de la principalii termeni componenți, chiar cînd compusul de bază este sudat și scris într-un singur cuvînt): '''CP''' „cal-putere”, '''d.a.''' „după-amiază”, '''D.D.T.''' „diclordifeniltriclormetilmetan”, '''km''' „kilometru”, '''lt.-col.''' „locotenent-colonel”, '''ms.''' „manuscris”; | b) cuvinte compuse (la care, de asemenea, abrevierea poate prelua elemente de la principalii termeni componenți, chiar cînd compusul de bază este sudat și scris într-un singur cuvînt): '''CP''' „cal-putere”, '''d.a.''' „după-amiază”, '''D.D.T.''' „diclordifeniltriclormetilmetan”, '''km''' „kilometru”, '''lt.-col.''' „locotenent-colonel”, '''ms.''' „manuscris”; | ||
c) îmbinări de cuvinte: '''a. c.''' „anul curent”, '''î. a.''' „înainte de amiază”, '''î. e. n.''' „înaintea erei noastre”, '''O. Z. N.''' „obiect zburător neidentificat”, '''P. A. L.''' „placă aglomerată lemnoasă”, '''ș.a.m.d.''' „și așa mai departe”, '''VSH''' „viteza de sedimentare a hematiilor”. | c) îmbinări de cuvinte: '''a.c.''' „anul curent”, '''î.a.''' „înainte de amiază”, '''î.e.n.''' „înaintea erei noastre”, '''O.Z.N.''' „obiect zburător neidentificat”, '''P.A.L.''' „placă aglomerată lemnoasă”, '''ș.a.m.d.''' „și așa mai departe”, '''VSH''' „viteza de sedimentare a hematiilor”. | ||
'''b.''' Din punct de vedere morfologic, bazele abreviate reprezintă următoarele părți de vorbire: | '''b.''' Din punct de vedere morfologic, bazele abreviate reprezintă următoarele părți de vorbire: | ||
| Linia 76: | Linia 65: | ||
— substantive (cu cele mai multe abrevieri), atît comune: '''g''' sau '''gr''' „gram”, '''ing.''' „inginer”, '''nr.''' „numărul”, '''Pb''' „plumb”, cît și proprii: '''Astra''' „Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român”, '''C.F.R.''' „Căile Ferate Române”, '''I.''' „Ion”; | — substantive (cu cele mai multe abrevieri), atît comune: '''g''' sau '''gr''' „gram”, '''ing.''' „inginer”, '''nr.''' „numărul”, '''Pb''' „plumb”, cît și proprii: '''Astra''' „Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român”, '''C.F.R.''' „Căile Ferate Române”, '''I.''' „Ion”; | ||
— adjective: '''c.''' „curent” (în '''a.c.''' și '''l.c.'''), '''I.''' „internațional” (în '''A. G. I.''' „Anul Geofizic Internațional”), '''univ.''' „universitar” (în: '''prof. univ.'''); | — adjective: '''c.''' „curent” (în '''a.c.''' și '''l.c.'''), '''I.''' „internațional” (în '''A.G.I.''' „Anul Geofizic Internațional”), '''univ.''' „universitar” (în: '''prof. univ.'''); | ||
— adjective pronominale (posesive): '''n.''' „noastră” (în: '''e. n.'''), '''s.''' „sa” (în '''M. S.''' „Maiestatea sa); | — adjective pronominale (posesive): '''n.''' „noastră” (în: '''e.n.'''), '''s.''' „sa” (în '''M.S.''' „Maiestatea sa); | ||
— pronume: (de politețe) '''d-ei''' „dumneaei”, '''dv.''' și '''dvs.''' sau '''d-voastră''' „dumneavoastră”; (demonstrative) '''cl.''' „ceilalți, celelalte” (în: '''ș. cl.'''); (nehotărîte) '''a.''' „alții, altele” (în: '''ș. a.'''); | — pronume: (de politețe) '''d-ei''' „dumneaei”, '''dv.''' și '''dvs.''' sau '''d-voastră''' „dumneavoastră”; (demonstrative) '''cl.''' „ceilalți, celelalte” (în: '''ș.cl.'''); (nehotărîte) '''a.''' „alții, altele” (în: '''ș.a.'''); | ||
— verbe: '''cf.''' < lat. ''confer'' „compară”, '''v.''' „vezi”; | — verbe: '''cf.''' < lat. ''confer'' „compară”, '''v.''' „vezi”; | ||
| Linia 86: | Linia 75: | ||
— adverbe: '''a.''' „așa” (în: '''ș.a.m.d.'''), '''cca''' „circa”, '''d.a.''' „după-amiază”, '''m.d.''' „mai departe” (în: '''ș.a.m.d.'''); | — adverbe: '''a.''' „așa” (în: '''ș.a.m.d.'''), '''cca''' „circa”, '''d.a.''' „după-amiază”, '''m.d.''' „mai departe” (în: '''ș.a.m.d.'''); | ||
— prepoziții și locuțiuni prepoziționale: '''d.''' „de” (în: '''d.e.''') și „după” (în: '''d.a.'''), î. „înainte de” (în: '''î.a.''', '''î.e.n.'''), '''vs.''' < lat. ''versus'' „față de”; | |||
— conjuncții: '''ș.''' „și” (în: '''ș.a.''', '''ș.a.m.d.''', '''ș.cl.'''). | |||
c. Din punct de vedere onomasiologic, bazele abreviate în mod curent și abrevierile respective reprezintă: | |||
— numele unităților de măsură: '''g''' și '''gr''' „gram”, '''l''' „litru”, '''m''' „metru”, '''V''' „volt” etc.; | |||
— numele punctelor cardinale: '''N''' „nord”, '''S''' „sud”, '''E''' „est”, '''V''' „vest”; | |||
— numele lunilor anului: '''ian.''' „ianuarie”, '''febr.''' „februarie”, '''mart.''' „martie”, '''apr.''' „aprilie”, '''iun.''' „iunie”, '''iul.''' „iulie”, '''aug.''' „august”, '''sept.''' „septembrie”, '''oct.''' „octombrie”, '''n.''' „noiembrie”, '''dec.''' „decembrie”; | |||
Numele lunii ''mai'' nu se abreviază. Vezi și '''XXIX'''. | |||
— numele altor noțiuni temporale: '''d.a.''' „după-amiază”, '''e.n.''' „era noastră”, '''sec.''' „secolul”; | |||
— titluri academice, nume de profesii, grade militare: '''acad.''' „academician”, '''agr.''' „agronom”, '''arh.''' „arhitect”, '''conf. univ.''' „conferențiar universitar”, '''cpt.''' „căpitan”, '''dr.''' „doctor”, '''ing.''' „inginer”, '''lt.''' „locotenent”, '''prof.''' „profesor”, '''serg.''' „sergent” etc.; | |||
— termeni și formule de adresare și referire: '''d.''' sau '''dl''' „domnul”, '''M.S.''' „Maiestatea sa” etc.; | |||
— pronume și formule de politețe: '''d-ta''' „dumneata”; '''dv.''', '''dvs.''', '''d-voastră''' „dumneavoastră”; '''D-sa''' „Domnia sa”; '''Dv.''', '''Dvs.''' „Domnia voastră”; | |||
— termeni și formule din limbajul administrativ: '''a.c.''' „anul curent”, '''com.''' „comuna”, '''exp.''' „expeditor”, '''jud.''' „județul”, '''L.S.''' „locul sigiliului (ștampilei)”, '''mun.''' „municipiul”, '''nr.''' „numărul”, '''S.C.''' „societate comercială”, '''SRL''' „societate cu răspundere limitată”, '''ss''' „cu semnătura sa” etc.; | |||
— indicații bibliografice: '''art.''' „articolul”, '''cap.''' „capitolul”, '''fig.''' „figura”, '''obs.''' „observația”, '''p.''' sau '''pag.''' „pagina”, '''tab.''' „tabelul”, '''v.''' „vezi”, '''vol.''' „volumul, volume(le)”; | |||
— | — (cel puțin unele) simboluri din chimie, fizică și matematică: '''C''' „carbon”, '''Cl''' „clor”, '''H''' „hidrogen”, '''O''' „oxigen”, '''S''' „sulf”; '''c''' „viteza luminii”, '''F''' „forță”, '''m''' „masa”, '''v''' „viteză”; '''L''' „lungime”, '''l''' „lățime”, '''log.''' „logaritm”, '''sin''' „sinus”; | ||
— | — formule de legătură și de enumerare: '''d.e.''' sau '''de ex.''' „de exemplu”, '''etc.''' „etcetera”, '''ș.a.''' „și alții”, '''ș.a.m.d.''' „și așa mai departe”; | ||
— formule diverse, mai ales epistolare: '''N.B.''' < lat. ''nota bene!'' „ia seama bine, fii atent”, '''P.S.''' „post-scriptum”; | |||
— nume proprii de persoane: (prenume) '''Al.''' „Alexandru”, '''Gh.''' „Gheorghe”, '''I.''' „Ion”; (nume complete în pseudonime sau în sigle) '''Nigrim''' „Nicolae Grigore Mihăilescu”, '''Tradem''' „Traian Demetrescu”, '''M.R.P.''' „Miron Radu Paraschivescu”; | |||
— | — nume proprii de întreprinderi, instituții, asociații: '''C.E.C.''' „Casa de Economii și Consemnațiuni”, '''TAROM''' „Transporturile Aeriene Române”, '''ONU''' „Organizația Națiunilor Unite”; | ||
— | — nume proprii geografice și teritorial-administrative (denumiri compuse ale unor state): '''R.F.G.''' sau '''R.F. Germania''' „Republica Federală Germania”, '''SUA''' „Statele Unite ale Americii”, '''R.M.''' „Republica Moldova;, '''R.P. Chineză''' ”Republica Populară Chineză”; | ||
— | — simboluri (indicative) de state, județe sau orașe: '''B''' „București”, '''RO''' „România”, '''TL''' „Tulcea”. | ||
'''6.''' Abrevierile pot consta din: | |||
— | '''a.''' litere — minuscule sau majuscule —: (din alfabetul limbii române) '''mg''' „miligram”, '''V''' „volt”; (din alte alfabete) '''Å''' „angstrom”, '''ɲ''', „micron”, '''ɲΩ''' „microohm”; (litere din alfabete diferite: românești și străine) '''ɲg''' „microgram”, '''ΩW''' „megaohm”; | ||
'''b.''' litere asociate cu cifre: '''m<sup>2</sup>''' „metru pătrat”, O<inf>3</inf> „ozon”; | |||
c. litere asociate cu alte semne grafice: ro „recto”, vo „verso”. | c. litere asociate cu alte semne grafice: ro „recto”, vo „verso”. | ||