Lingviști
349 de modificări
Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/XXVIII. Abrevierile”
Sari la navigare
Sari la căutare
Articol/Mioara Avram/XXVIII. Abrevierile (vedeți sursă)
Versiunea de la data 7 decembrie 2018 09:34
, 7 decembrie 2018 09:34→XXVIII. Abrevierile
| Linia 119: | Linia 119: | ||
'''a.''' litere — minuscule sau majuscule —: (din alfabetul limbii române) '''mg''' „miligram”, '''V''' „volt”; (din alte alfabete) '''Å''' „angstrom”, '''ɲ''', „micron”, '''ɲΩ''' „microohm”; (litere din alfabete diferite: românești și străine) '''ɲg''' „microgram”, '''ΩW''' „megaohm”; | '''a.''' litere — minuscule sau majuscule —: (din alfabetul limbii române) '''mg''' „miligram”, '''V''' „volt”; (din alte alfabete) '''Å''' „angstrom”, '''ɲ''', „micron”, '''ɲΩ''' „microohm”; (litere din alfabete diferite: românești și străine) '''ɲg''' „microgram”, '''ΩW''' „megaohm”; | ||
'''b.''' litere asociate cu cifre: '''m<sup>2</sup>''' „metru pătrat”, O<inf>3</inf> „ozon”; | '''b.''' litere asociate cu cifre: '''m<sup>2</sup>''' „metru pătrat”, O<inf>3</inf> „ozon”;------------------------- | ||
'''c.''' litere asociate cu alte semne grafice: '''r<sup>o</sup>''' „recto”, '''v<sup>o</sup>''' „verso”. | |||
Deși prezintă asemănări funcționale, scrierea numerelor prin cifre (''2'', ''II'', ''al II-lea'') sau notații de tipul ' „minut”, " „secundă”, <sup>o</sup> „grad” nu sînt abrevieri, întrucît nu pornesc de la cuvinte. | |||
În componența abrevierilor pot intra diverse semne ortografice: punctul, cratima, bara oblică (vezi '''B 3 a, b, c'''). | |||
Folosirea literelor minuscule sau majuscule și a anumitor caractere (drepte sau cursive) ține de structura abrevierii; vezi '''B 3 e'''. | |||
'''7.''' Abrevierile se realizează prin: | |||
'''a.''' litera inițială a cuvîntului în cauză sau literele inițiale ale cuvintelor dintr-o îmbinare sau dintr-o denumire compusă: '''a.c.''' „anul curent”, '''î.e.n.''' „înainte de era noastră”, '''C.F.R.'''; | |||
'''b.''' litere nesuccesive din structura cuvîntului în cauză: (prima și ultima) '''dl''' „domnul”, '''pz''' „piez”, '''Rn''' „radon”; (inițiala prefixului și a bazei sau inițialele termenilor unui compus): '''slt.''' „sublocotenent”, '''cm''' „centimetru”, '''dv.''' „dumneavoastră”, '''ha''' „hectar”, '''kgm''' „kilogrammetru”; (inițiala și altă literă sau alte litere fără o motivație anume) '''Ag''' „argint”, '''At''' „astatiniu”, '''cpt.''' „căpitan”, '''tg''' „tangentă”; | |||
Literele nesuccesive selectate din interiorul bazei sînt de obicei litere care notează consoane; există însă și abrevieri discontinue cu litere care notează vocale: de exemplu. '''Ci''' „curie” sau '''dam''' „decametru”. | |||
Abrevierile discontinue — alcătuite din litere nesuccesive în cuvîntul de bază — pot conține succesiuni grafice nepermise sau rare în alte situații (vezi '''XXIV'''): de exemplu, succesiunea ''sb'' în '''asb''' „apostilb” și '''Sb''' „stibiu”. De remarcat și literele duble care apar în situații neobișnuite: '''cca''' „circa”, '''mm''' „milimetru”. | |||
'''c.''' segmentul inițial al cuvîntului în cauză sau segmente inițiale ale cuvintelor dintr-o îmbinare sau dintr-un compus: '''arh.''' „arhitect”, '''cos''' „cosinus”, '''cosec''' „cosecantă”, '''ian.''' „ianuarie”, '''art. cit.''' „articolul citat”, '''serg.-maj.''' „sergent-major”, '''ASIROM''' „Asigurarea Românească”, '''Astra''' „Asociațiunea Transilvană...”; | |||
'''d.''' combinații de litere și segmente: '''cca''' „circa”, '''dna''' „doamna”, '''dnei''' „doamnei”, '''ADAS''' „Administrația Asigurărilor de Stat”, '''TAROM''' „Transporturile Aeriene Române”; | |||
'''e.''' combinații de litere și cuvinte: '''aragaz''' < ''A.R.A.'' [= Asociația Româno-Americană] + ''gaz'', '''D-sa''' „Domnia sa”, '''D-sale''' „Domniei sale”; | |||
'''f.''' combinații de segmente și cuvinte: '''Eurasia''', '''gostat''', '''Rompetrol'''. | |||
'''8.''' Accesibilitatea unei abrevieri depinde de familiarizarea cu baza abreviată și cu domeniul (limbajul) în care se folosește. | |||
În general, sînt mai ușor decodabile abrevierile mai lungi, care rețin mai multe elemente din bază și care sînt realizate din sau și din segmente continue, nu numai din litere inițiale (de exemplu, într-un dicționar sau o gramatică '''subst.''' față de '''s.''' „substantiv”); abrevierile de acest fel sînt însă mai puțin economice. De asemenea sînt ușor decodabile abrevierile folosite într-un text după folosirea bazei neabreviate (de exemplu, '''M.''' ''Ionescu'' după ce s-a menționat integral prenumele ''Marin''). | |||
Sînt greu decodabile și chiar ermetice abrevierile lipsite de un indiciu semnificativ, mai ales cînd nu apar într-un context ajutător; este cazul abrevierilor unor nume de instituții în adrese sau enumerări (de exemplu: '''F.C.E.''', '''I.P.R.S.''' etc.). | |||
'''B.''' Problemele de corectitudine pe care le pun abrevierile privesc: modul lor de realizare; existența unor variante de structură; scrierea; pronunțarea; condițiile de întrebuințare. | |||
Numeroase abrevieri sînt fixate prin norme. Abrevierile generale și uzuale, precum și principalele abrevieri speciale sînt înregistrate în lucrările ortografice normative, în primul rînd în DOOM; ele pot fi cunoscute deci prin consultarea acestor lucrări. Pe lîngă normele care privesc aspectul diverselor abrevieri în parte, există unele norme generale ale abrevierii ca procedeu; cunoașterea lor servește atît la înțelegerea unor abrevieri existente, cît și la formarea unor eventuale abrevieri noi. | |||
'''1.''' În ce privește modul de realizare a abrevierilor (pentru care vezi '''A 7'''): | |||
a. | '''a.''' Nu sînt recomandabile abrevierile prin care nu se realizează o economie reală de spațiu grafic, mai ales cînd spațiul unei litere omise este preluat de punct sau de cratimă (de aceea din principiu este nerecomandabilă abrevierea cuvintelor alcătuite din două litere: de exemplu, a prepozițiilor ''cu'', ''de'', ''în'', ''la''); abrevieri ca '''î.l.d.''' „în loc de”, '''p-ța''' „piața” sînt inutile, pentru că economisesc în fapt cîte un singur semn grafic. Se face excepție totuși pentru unele abrevieri din componența altora: de exemplu, '''d.''' „de” în '''d.e.''' „de exemplu” (dar '''de ex.''', nu '''d.ex.'''); '''S.''' „sa” în '''M.S.''' „Maiestatea sa” sau '''P.S.S.''' „Preasfinția sa”; '''ș.''' „și” în '''ș.a.''' „și alții, și altele” sau '''ș.a.m.d.''' „și așa mai departe”. | ||
b. | b. Nu sînt recomandabile abrevierile hibride sau semiabrevierile, în speță abrevierea parțială a unui compus sau a unei îmbinări terminologice: ''metru pătrat'' se abreviază corect '''m<sup>2</sup>''', nu '''m pătrat''', nici '''metru<sup>2</sup>'''. | ||
'''c.''' Cu excepția abrevierilor internaționale, iar, dintre cele naționale, cu excepția abrevierilor reduse la litera inițială a bazei ('''a.''' din '''a.c.''' sau '''e.''' din '''d.e.''', '''A.''' „Ana, Andrei, Aurel etc.”) și a celor care mențin finala bazei ('''cca''' „circa”, '''dna''' „doamna”, '''drei''' „domnișoarei”), nu se admit abrevieri terminate în litere cu valoare de vocală sau semivocală/semiconsoană. ''Gheorghe'' se abreviază corect '''G.''' sau '''Gh.''' (nu '''Ghe.'''!), ''noiembrie'' se abreviază '''n.''' (nu '''noi.''' sau '''noe.'''!), iar raionul '''r.''' sau '''rn.''' (nu '''rai.'''!). | |||
2. Unele abrevieri au variante admise în normă. Ele pot diferi prin: | '''2.''' Unele abrevieri au variante admise în normă. Ele pot diferi prin: | ||
— lungime: cot și cotg „cotangentă”; d. și dl „domnul”; dv., dvs. și d-voastră „dumneavoastră”; g și gr „gram” (dar numai cg, dag, dg, hg, kg, mg); ib. și ibid. (< (lat.) ''ibidem'') „în același loc, tot acolo”; p. și pag. „pagina”; | — lungime: cot și cotg „cotangentă”; d. și dl „domnul”; dv., dvs. și d-voastră „dumneavoastră”; g și gr „gram” (dar numai cg, dag, dg, hg, kg, mg); ib. și ibid. (< (lat.) ''ibidem'') „în același loc, tot acolo”; p. și pag. „pagina”; | ||