Lingviști
349 de modificări
(Nu s-au afișat 3 versiuni intermediare efectuate de același utilizator) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
<center>'''Mioara Avram''' - ''Ortografie pentru toți'', 2002</center> | <center>'''Mioara Avram''' - ''Ortografie pentru toți'', 2002</center> | ||
== XVII. ''q''(''u'') sau ''c'', ''ch'', ''cu'', ''cv'', ''k''? == | == '''XVII'''. ''q''(''u'') sau ''c'', ''ch'', ''cu'', ''cv'', ''k''? == | ||
Litera ''q'', denumită ''kü/chiu'' [ḱu], are cel mai mic randament funcțional dintre toate unitățile alfabetului românesc, fiind folosită în cuvinte puțin numeroase și puțin importante, cu răspîndire și frecvență mică. | |||
Denumirea acestei litere sugerează existența unor valori comune cu literele ''c'', ''k''. | |||
A fost admisă relativ recent (1982) în alfabetul limbii române, deși era utilizată mai de mult — și chiar într-o măsură mai largă decît astăzi — în scrierea românească; avea însă statutul de literă străină (ca ''ä'', ''y ''sau ''w''). | |||
Întrebuințarea literei ''q'' este limitată la neologisme „stridente” și formule integral străine, la abrevieri și simboluri cu caracter internațional, la nume proprii străine și derivate ale acestora, fiind excepțională în cîteva nume proprii românești. Prezența literei ''q'' este o marcă a statutului neologic sau străin al unui cuvînt/nume propriu; cuvintele care o conțin pot prezenta și alte particularități străine în ce privește scrierea și pronunțarea, de exemplu litere duble (''quattrocento'', ''quidditate''), combinații de litere de tipul ''ch='' [č] (''quebracho'', ''quechua'') și ''tz = ''[ț] (''quetzal''), valori fonetice neobișnuite ale unor litere, ca ''a'' = [eĭ] și ''e'' = [ă] (''quaker'' [kŭeĭkăr]). | |||
'''1'''. Litera ''q'' se folosește în următoarele categorii de cuvinte: | |||
'''a'''. Neologisme neadaptate, de obicei cu caracter internațional: ''quadrivium'', ''quaker'' — și ''quakerism'' —, ''quarc'', ''quasag'', ''quasar'', ''quattrocento'' — și ''quattrocentist'' —, ''quebracho'', ''quechua'', ''quetzal'', ''quick'' (''quick-cola'' și ''citro-quick''), ''quidditate'', ''quiproquo'', ''quipu''; ''acqua Tofana'', ''equus'', ''exequatur'', ''filioque'', ''maquis'' și ''maquisard'', ''sequoia'', ''statu-quo''. | |||
'''b'''. Formule integral străine (latinești): ''ad quem'', ''a quo'', ''sine qua non''. | |||
'''c'''. Derivate (prin afixare sau prin conversiune) de la nume proprii străine: ''quisling'', ''blanquism'', ''jacquerie''. | |||
'''d'''. Abrevieri și simboluri internaționale: q (chintal), q. p. (lat. ''quantum placet''), q. s. (lat. ''quantum sufficit''), QSG (''quasag''), QSR (''quasar''). | |||
Dintre acestea simbolul internațional q nu corespunde cu scrierea românească actuală a cuvîntului reprezentat (''chintal''). QSG și QSR sînt sigle ale unor îmbinări terminologice englezești: ''qua''(''si'') ''s''(''tellar'') ''g''(''alaxy''), respectiv ''quas''(''i stell'')''ar'' (''radio source''), din care s-au format ''quasag'' și ''quasar''. | |||
'' | '''e'''. Nume proprii străine: | ||
— toponime: ''Qatar'', ''Quebec/Québec'', ''Queensland'', ''Quezon City'', ''Qingdao'', ''Quito'', ''Arequipa'', ''Guadalquivir'', ''Masqat'', ''Roquefort'' etc.; | |||
— toponime: ''Qatar'', ''Quebec/Québec'', ''Queensland'', ''Quezon City'', | |||
''Qingdao'', ''Quito'', ''Arequipa'', ''Guadalquivir'', ''Masqat'', ''Roquefort ''etc.; | |||
Unele toponime străine au variante grafice cu ''q'' și cu ''k'': ''Qairwan/ Kairouan'', ''El Ladhiqiya/Latakia'', ''Irak/Iraq ''(derivatul e însă numai ''irakian''). | |||
— antroponime: ''Quasimodo'', ''Queneau'', (''Don'') ''Quijote'', ''Quinet'', ''Quintilian/Quintilianus'', ''Quisling'', ''Braque'', ''Daquin'', ''Jacquard'', ''Márquez'', ''Roques'', ''Siqueiros'', ''Velásquez ''etc. | — antroponime: ''Quasimodo'', ''Queneau'', (''Don'') ''Quijote'', ''Quinet'', ''Quintilian/Quintilianus'', ''Quisling'', ''Braque'', ''Daquin'', ''Jacquard'', ''Márquez'', ''Roques'', ''Siqueiros'', ''Velásquez ''etc. | ||
f. Nume proprii românești, exclusiv antroponime: | '''f'''. Nume proprii românești, exclusiv antroponime: | ||
— prenume de origine străină: ''Quintus'', ''Jacques''; | — prenume de origine străină: ''Quintus'', ''Jacques''; | ||
Linia 49: | Linia 37: | ||
— nume de familie: (Emanoil) ''Quinezu'', (Nicolae) ''Quintescu'', (Constantin) ''Jiquidi''. | — nume de familie: (Emanoil) ''Quinezu'', (Nicolae) ''Quintescu'', (Constantin) ''Jiquidi''. | ||
Numele lui Emanoil ''Quinezu'' apare scris și în varianta ''Kinezu''; el este identic cu ''Chinezu'' < ''chinez'', variantă regională a lui ''cneaz''. | |||
'''2'''. În marea majoritate a aparițiilor — în orice caz, în toate cuvintele comune — litera ''q'' este urmată de ''u'', cu sau fără valoare fonetică. Neînsoțită de ''u'' este numai în unele nume proprii străine: ''Qatar'', ''Qiqihar'', ''Iraq'', ''Masqat''. | |||
Secvența grafică ''qu'' apare numai urmată de o literă care notează vocale; ea se poate întîlni în următoarele poziții: | |||
— la început de cuvînt: ''quadrivium'', ''quasar'' etc.; | |||
— între vocale: ''maquisard'', ''sequoia'', ''statu-quo'' etc.; | |||
— rar, între o consoană și o vocală: ''blanquism''; o combinație specifică este ''cq'', în care litera ''c'' este lipsită de valoare proprie. | |||
Valorile fonetice ale secvenței grafice ''qu'' sînt următoarele: | |||
'''a'''. [kŭ] în ''quaker'', ''quarc'', ''quasar'', ''quattrocento'', ''acqua Tofana''; | |||
[ | '''b'''. [kv] în ''quadrivium'', ''quiproquo'', ''equus'', ''exequatur'', ''filioque'', ''sequoia'', ''statu-quo'' și în formulele latinești de sub '''1 b'''; | ||
'''c'''. [ḱ] în ''quebracho'', ''quechua'', ''quipu'', ''blanquism'', ''jacquerie'', ''maquis'' și ''maquisard'', ''Quinezu'', ''Quintescu'', ''Jiquidi''; | |||
Pentru cuvîntul ''quisling'' sînt admise două feluri de pronunțare a lui ''qu'': [kv], ca în norvegiană, și [ḱ], ca în franceză, deci [kvisling] și [kisling]. | |||
În nume proprii străine ''q''(''u'') poate avea și alte valori, de exemplu [ț] în nume chinezești: ''Qingdao'' [țindaŭ], ''Qiqihar ''[țițihar]. | |||
'' | Pentru pronunțarea corectă a cuvintelor/numelor proprii scrise cu ''q'' este necesară cunoașterea etimologiei/apartenenței lor sau consultarea lucrărilor cu indicații ortoepice. | ||
'''3'''. Uneori litera ''q'' este folosită în cuvinte pentru care normele actuale recomandă altfel de scriere, dovadă a adaptării neologismelor respective. | |||
'''a'''. Nu se scrie ''qu'', ci ''c'', în cuvintele ''cadril'', ''cadrilaj'', ''cadrilat'', ''cartier'', ''ecuator'', ''ecuație'', ''jacard'', ''licoare'', ''recuzită'' „totalitatea obiectelor care servesc la montarea unui spectacol” — și ''recuzitor'', ''recuzitoare'' —, ''ubicuitate'', ''ventriloc''. | |||
'''b'''. Nu se scrie ''qu'', ci ''ch'', înainte de ''e'', ''i'' în cuvintele ''achiesa'', ''achita'', ''achiziție'', ''chestor'', ''chinină'', ''chintal'', ''chintesență'', ''chitanță'', ''conchistador'', ''donchihotism'', ''echer'', ''echilibra'', ''echitabil'', ''echitate'', ''echitație'', ''inchietudine'', ''jachetă'', ''inchizitor'' și ''inchiziție'', ''lichefia'', ''lichid'' — și ''lichida'' —, ''lichior'', ''percheziție'', ''rechizite'' „totalitatea materialelor necesare pentru scris”, ''rechizitoriu'', ''rechiziție'', ''sechestru'' și în elementul de compunere ''echi''- (''echidistant'', ''echilateral'', ''echivalent'' etc.). | |||
Prin hipercorectitudine apar variante grafice cu ''q'' și pentru ''manichiură'' și derivatele sale. | |||
c. Nu se scrie ''qu'', ci ''cu ''în cuvintele '' | '''c'''. Nu se scrie ''qu'', ci ''cu'' în cuvintele ''acuarelă'', ''cuaga'', ''cuantă'' — și ''cuantic'', ''cuantifica'', ''cuantor'' —, ''cuantum'', ''cuarț'' — și ''cuarțit'', ''cuarțos'' —, ''cuaternar''. | ||
d. Nu se scrie ''qu'', ci ''cv ''în cuvintele ''acvaforte'', ''acvamarin'', ''acvanaut'', ''acvaplan'', ''acvariu'', ''acvatic'', '' | '''d'''. Nu se scrie ''qu'', ci ''cv'' în cuvintele ''acvaforte'', ''acvamarin'', ''acvanaut'', ''acvaplan'', ''acvariu'', ''acvatic'', ''acvatintă'', ''acvatipie'', ''acvatubular'', ''acvifer'', ''acvilă'' — și ''acvilidă'', ''acvilin'', ''acvilon'' —, ''adecvat'', ''colocviu'' — și ''colocvial'' —, ''consecvent'', ''cvadragenar'', ''cvadrant'', ''cvadrat'' — și ''cvadratură'' —, ''cvadricolor'', ''cvadrienal'', ''cvadrică'', ''cvadrigă'', ''cvadrigemeni'', ''cvadrilateral'', ''cvadrilion'', ''cvadripartit'', ''cvadripetal'', ''cvadriremă'', ''cvadruman'', ''cvadruplu''— și ''cvadrupla'', ''cvadrupli'' —, ''cvartal'', ''cvartir'', ''cver'', ''cvintadecimă'', ''cvintet'', ''cvintilion'', ''cvintolet'', ''cvintuplu'' — și ''cvintupli'' —, ''cvorum'', ''ecvestru'', ''ecvidee'', ''ecvin'', ''ecvisetacee'', ''elocvent'', ''frecvent'', ''locvace'', ''relicvă'' — și ''relicvariu'' —, ''recviem'', ''secvență'', ''ubicvist'' și în elementul de compunere ''cvasi''- (''cvasitotalitate'', ''cvasiunanim'' etc.). | ||
'''e'''. Pentru cîteva cuvinte sînt admise în normă cîte două variante: ''chietism/cvietism'', ''cuartet/cvartet'', ''cvadrimotor/cuadrimotor'', ''cvartadecimă/cuartadecimă''. | |||
De remarcat și tratamentul diferit al unor cuvinte cu bază comună; de exemplu: '' | De remarcat și tratamentul diferit al unor cuvinte cu bază comună; de exemplu: ''acuarelă'' — și ''acuarelist'' —, dar ''acqua Tofana'' și ''acvaforte'', ''acvamarin'', ''acvanaut'', ''acvariu'', ''acvatic'', ''acvatintă'', ''acvatipie'', ''acvatubular'', ''acvifer''; ''cvartir'', dar ''încartirui''; ''echitație'', dar ''ecvestru'' și ''equus''; ''ubicuitate'', dar ''ubicvist''. Cf. și ''donchihotism'' față de ''Don Quijote''. | ||
Alteori variantele sînt specializate pe sensuri sau/și pe domenii: ''chintă'' în sport (poziție la scrimă), dar ''cvintă'' în muzică; ''cuartă'' în sport și în telecomunicații, dar ''cvartă'' în alte domenii tehnice și ''cvartă/cuartă'' în muzică; ''lichior'', dar ''licoare''; ''rechizite ''(de scris), dar ''recuzită'' (în teatru și cinematografie). | |||
'''4'''. Nu este permisă succesiunea ''qv''. Grupul de consoane [kv] se scrie sau ''cv'', sau ''qu''. | |||
{{CuvinteCheie|sequoia, statu-quo, sine qua non}} |