Diferență între revizuiri ale paginii „Discuție:Ghid pentru structurare”

Sari la navigare Sari la căutare
fără descrierea modificării
Linia 46: Linia 46:
Asta ar rezolva (toate!) problemele de mai jos:
Asta ar rezolva (toate!) problemele de mai jos:


* Unde punem mențiunea tranzitiv / intranzitiv / reflexiv pentru verbe?
* Crearea unui câmp separat pentru '''partea de vorbire'''. Există cazuri de adj. fem. (ex. ''vectoare''), care în prezent sunt încadrate eronat (s.f.).
* Crearea unui câmp separat pentru '''partea de vorbire'''. Există cazuri de adj. fem. (ex. ''vectoare''), care în prezent sunt încadrate eronat (s.f.).
* '''[cata]''' Pentru asta ar fi bine să creăm mai multe părți de vorbire, în special pentru adverbe, prepoziții etc. Dacă nicăieri în definiție nu va mai apărea „adverb”, este important ca flexiunea să menționeze asta. '''[Matei]''' Mda.
* '''[cata]''' Pentru asta ar fi bine să creăm mai multe părți de vorbire, în special pentru adverbe, prepoziții etc. Dacă nicăieri în definiție nu va mai apărea „adverb”, este important ca flexiunea să menționeze asta. '''[Matei]''' Mda.
** '''[cata]''' Aceasta nu mai trebuie rezolvată. Tipul I este invariabil, iar din etichetele pe sens vom diferenția prepoziții, conjuncții etc. De fapt, toate modelele I1-I8 pot fi reunite la loc în I1 (după ce etichetăm corespunzător sensurile, desigur).
** '''[cata]''' Aceasta nu mai trebuie rezolvată. Tipul I este invariabil, iar din etichetele pe sens vom diferenția prepoziții, conjuncții etc. De fapt, toate modelele I1-I8 pot fi reunite la loc în I1 (după ce etichetăm corespunzător sensurile, desigur).
* Unde punem mențiunea tranzitiv / intranzitiv / reflexiv pentru verbe?
* Unde punem grupa verbului (I-IV)? Și cred că asta se poate generaliza la pronume nehotărâte, demonstrative etc.
* Unde punem grupa verbului (I-IV)? Și cred că asta se poate generaliza la pronume nehotărâte, demonstrative etc.
* Punem absolut toate sursele la „surse care atestă flexiunea”? Cred că ar fi prea mult zgomot. Poate doar pentru flexiunile mai rare.


=== Separarea între partea de vorbire și modelul de flexiune ===
=== Separarea între partea de vorbire și modelul de flexiune ===
Linia 67: Linia 66:


* Pe primul nivel se pune o definiție cât mai cuprinzătoare, având în vedere atât DEX cât și celelalte surse. Pe nivelul următor se adaugă sensuri restrânse, expresii, exemple etc. etichetate ca atare.
* Pe primul nivel se pune o definiție cât mai cuprinzătoare, având în vedere atât DEX cât și celelalte surse. Pe nivelul următor se adaugă sensuri restrânse, expresii, exemple etc. etichetate ca atare.
** '''[Matei]''' Eu aş merge pe varianta cu definiţie succintă (explicaţiile mai ample se pot consulta în sursele menţionate). Redactarea unei definiţii cuprinzătoare e anevoioasă (şi subiectivă).
** '''[Matei]''' Eu aş merge pe varianta cu definiţie succintă (explicaţiile mai ample se pot consulta în sursele menționate). Redactarea unei definiții cuprinzătoare e anevoioasă (şi subiectivă).
** '''[cata]''' Cred că m-am exprimat prost: definiția se sparge natural în sensuri relativ mici (la romburi, la numerotări etc.). Nu stă toată cârnat în sensul 1. Dar aș vrea să apară toată în arborele de sensuri.
* Lexemele omonime, sensurile (și subsensurile) ar trebui numerotate, altfel trimiterile dintr-o definiție nu mai au sens. V. aalenian. De stabilit modul de numerotare pentru diferitele paliere.
* Lexemele omonime, sensurile (și subsensurile) ar trebui numerotate, altfel trimiterile dintr-o definiție nu mai au sens. V. aalenian. De stabilit modul de numerotare pentru diferitele paliere.
** Asta creează probleme când trimiterea e la un alt lexem.
** Asta creează probleme când trimiterea e la un alt lexem.
Linia 81: Linia 81:
* Pentru variante de accent, ghidul recomandă să unificăm lexemele și să păstrăm varianta secundară doar în rubrica „pronunții”. Chiar vrem asta? Efectul va fi că se pierd formele flexionare care includ varianta secundară de accent.
* Pentru variante de accent, ghidul recomandă să unificăm lexemele și să păstrăm varianta secundară doar în rubrica „pronunții”. Chiar vrem asta? Efectul va fi că se pierd formele flexionare care includ varianta secundară de accent.
* Trebuie să stabilim ce facem cu definițiile vechi, cele din DE etc.
* Trebuie să stabilim ce facem cu definițiile vechi, cele din DE etc.
 
* Punem absolut toate sursele la „surse care atestă flexiunea”?
= Observații Cătălin =
** '''[cata]''' Cred că ar fi prea mult zgomot. Mai bine doar acolo unde nu toate dicționarele sunt de acord.
 
* Ce facem dacă un cuvânt este variantă a altuia, dar unele surse mai vechi îi dau și sensuri? Ex. {{d|ținterim}} este variantă a lui {{d|țintirim}}, dar Șăineanu îi dă și sensuri.
Structurez lexeme „ușoare” (cu definiții puține și scurte). Menționez ce observ.
** '''[cata]''' Propun să mutăm sensurile la forma de bază (modernă).
 
* Ce facem dacă variantele unui cuvânt au registru de folosire? Ex. {{d|ciot}} are variantele (popular) ''cioată'', (rar) ''ciotur''.
* Ce facem dacă un cuvânt este variantă a altuia, dar unele surse mai vechi îi dau și sensuri? Ex. {{d|ținterim}} este variantă a lui {{d|țintirim}}, dar Șăineanu îi dă și sensuri. Propun să mutăm sensurile la forma de bază (modernă).
** '''[cata]''' Deocamdată le listez în sensul unic al variantelor, cel care indică sursa.
* Ce facem dacă variantele unui cuvânt au registru de folosire? Ex. {{d|ciot}} are variantele (popular) ''cioată'', (rar) ''ciotur''. Deocamdată am să le listez în sensul unic al variantelor, cel care indică sursa.

Meniu de navigare