Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/V. ea sau ia (și: eai sau iai, eau sau iau)?”

Sari la navigare Sari la căutare
Linia 162: Linia 162:
Numele în ''-ian'' ajung asemănătoare cu cele armenești de tipul ''Sarchizian''.
Numele în ''-ian'' ajung asemănătoare cu cele armenești de tipul ''Sarchizian''.


5. După diferite consoane, dar mai ales după [ḱ] [ǵ], scrise ''ch'', ''gh'', scrierea cu ''ea'' sau ''ia'' corespunde în limba literară unor pronunțări diferite: monosilabice (''ea'' = [a], [ḙa]) sau bisilabice (''ia'' = [i-a]); aceste pronunțări reprezintă tipuri flexionare diferite. Variantele, grafice sau/și fonetice, sînt legate și de confuzii morfologice.


La singularul substantivelor feminine comune articulate finala consoană + -''ea'' corespunde formelor nearticulate în consoană + -''e'', iar finala consoană + -''ia'' corespunde formelor nearticulate în consoană + ''-ie''. Sînt corecte formele articulate ''buchea'', ''perechea'', ''ridichea'', ''strechea'', ''urechea ''(aici se încadrează și adjectivul feminin articulat ''vechea''); ''leghea'', ''veghea'', ''zeghea''; ''elicea'', ''falcea'', ''lancea'', ''pogacea''; ''helgea'', ''mingea''; ''butea''; ''nădejdea''; ''cobea'' (nu ''buchia'', ''ridichia'', ''mingia'' etc.), dar ''așchia'', ''fachia'', ''rochia''; ''pîrghia'', ''stinghia'', ''unghia''; ''cuhnia'', ''vecernia''; ''urticaria''; ''pîrtia'', ''prăpastia'', ''răspîntia''; ''dajdia''; ''jirebia'' (nu ''așchea'', ''rochea'', ''cuhnea'' etc.). Sînt admise ambele variante la ''muchia''/''muchea''.


Pentru formele nearticulate vezi '''IV 2 b'''.


La verbele de conjugarea I este corectă finala (monosilabică) ''-chea'', -''ghea'' în ''deochea'', ''despăduchea'', ''împerechea'', ''îngenunchea'', ''înmănunchea'', ''întortochea'', ''urechea'', ''veghea'' (cu ind. și conj. prez., imper. 2 pl. în ''-cheați'', ''-gheați'', imperfectul și perfectul simplu în ''-chea-'', ''-ghea-'' + desinențele personale, mai mult ca perfectul în -''chease-'', ''-ghease''- + desinențele personale, participiul și supinul în ''-cheat'', ''-gheat''), dar finala (bisilabică) ''-chia'', ''-ghia'' în ''calchia'', ''machia'', ''trunchia'', ''înjunghia'' (cu ind. și conj. prez., imper. 2 pl. în ''-chiați'', ''-ghiați'', imperfectul și perfectul simplu în -''chia''-, ''-ghia-'' + desinențele personale, mai mult ca perfectul în -''chiase''-, -''ghiase''- + desinențele personale, participiul și supinul în ''-chiat'', ''-ghiat'').


Variante inverse se întîlnesc la ambele finale: ''-chia'', ''-ghia'' în loc de


''-chea'', ''-ghea'' (de exemplu: ''urechia'', ''veghia''), ca și ''-chea'', ''ghea'', în loc de ''-chia'', ''-ghia ''(de exemplu: ''trunchea'', ''înjunghea''). Pentru confuzii ortografice și ortoepice derivate din încadrarea la tipul flexionar cu finală monosilabică sau bisilabică vezi '''VIII 2 b'''.








5. După diferite consoane, dar mai ales după [ë] [ĺ], scrise ''ch'', ''gh'', scrierea cu ''ea ''sau ''ia ''corespunde în limba literară unor pronunțări diferite: monosilabice (''ea ''= [a], [óa]) sau bisilabice (''ia ''= [i-a]); aceste pronunțări reprezintă tipuri flexionare diferite. Variantele, grafice sau/și fonetice, sînt legate și de confuzii morfologice.


La singularul substantivelor feminine comune articulate finala consoană + -''ea ''corespunde formelor nearticulate în consoană + -


''e'', iar finala consoană + -''ia ''corespunde formelor nearticulate în consoană + ''-ie''. Sînt corecte formele articulate ''buchea'', ''perechea'', ''ridichea'', ''strechea'', ''urechea ''(aici se încadrează și adjectivul


feminin articulat ''vechea''); ''leghea'', ''veghea'', ''zeghea''; ''elicea'', ''falcea'',


''lancea'', ''pogacea''; ''helgea'', ''mingea''; ''butea''; ''nădejdea''; ''cobea ''(nu ''buchia'', ''ridichia'', ''mingia ''etc.), dar ''așchia'', ''fachia'', ''rochia''; ''pîrghia'', ''stinghia'', ''unghia''; ''cuhnia'', ''vecernia''; ''urticaria''; ''pîrtia'', ''prăpastia'', ''răspîntia''; ''dajdia''; ''jirebia ''(nu ''așchea'', ''rochea'', ''cuhnea ''etc.). Sînt admise ambele variante la ''muchia''/''muchea''.Pentru formele nearticulate vezi IV 2 b.


La verbele de conjugarea I este corectă finala (monosilabică)
''-chea'', -''ghea ''în ''deochea'', ''despăduchea'', ''împerechea'', ''îngenunchea'', ''înmănunchea'', ''întortochea'', ''urechea'', ''veghea ''(cu ind. și conj. prez., imper. 2 pl. în ''-cheați'', ''-gheați'', imperfectul și perfectul simplu în
''-chea-'', ''-ghea- ''+ desinențele personale, mai mult ca perfectul în
-''chease-'', ''-ghease''- + desinențele personale, participiul și supinul în ''-cheat'', ''-gheat''), dar finala (bisilabică) ''-chia'', ''-ghia ''în ''calchia'', ''machia'', ''trunchia'', ''înjunghia ''(cu ind. și conj. prez., imper. 2 pl. în
''-chiați'', ''-ghiați'', imperfectul și perfectul simplu în -''chia''-, ''-ghia- ''+ desinențele personale, mai mult ca perfectul în -''chiase''-, -''ghiase''- + desinențele personale, participiul și supinul în ''-chiat'', ''-ghiat'').
Variante inverse se întîlnesc la ambele finale: ''-chia'', ''-ghia ''în loc de
''-chea'', ''-ghea ''(de exemplu: ''urechia'', ''veghia''), ca și ''-chea'', ''ghea'', în loc de
''-chia'', ''-ghia ''(de exemplu: ''trunchea'', ''înjunghea''). Pentru confuzii ortografice
și ortoepice derivate din încadrarea la tipul flexionar cu finală monosilabică
sau bisilabică vezi VIII 2 b.




Lingviști
349 de modificări

Meniu de navigare