Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/XXV. Un cuvînt sau mai multe?”

 

 

 

 

 

 

 

''numaidecît'' adv. „imediat”, dar ''numai de cît ''grup liber, adverb + prepoziție + ''cît'' (''Își amintește numai de cît a cîștigat'');

'''''c î t e''''': Se scriu în cuvinte separate numeralele distributive ''cîte unu'', ''cîte doi'', ''cîte trei ''etc., dar într-un cuvînt numeralele colective populare ''cîtetrei'' sau ''cîteșitrei'';

Pentru ''cîteodat''ă, ''cîte o dată'' și ''cîte odată'' vezi ''d a t ''ă.

 

 

 

'''''d a t ă''''': ''altădată'' și ''altă dat''ă: vezi '''''a l t''''';''cîteodată'' adv. „uneori”, dar ''cîte o dată'' „cîte o singură dată” și ''cîte odată'' „cîte odinioară” (grupare rară și liberă: cf. ''cît'', ''cîți'', ''cîtă odat''ă; de exemplu, ''Cîte odată'' ''nu erau altfel''!);

''dintr-o dat''ă;

''niciodată'' adv. „nicicînd”, dar ''nici o dată'' (anumită), cf. ''nici două'' ''date'', și ''nici odată'' „nici odinioară” (~, ''nici acum''); ''odată'' adv. „odinioară; cîndva; brusc; împreună”, dar ''o dată'' numeral adverbial (în opoziție cu ''de două'' ''ori'') sau ''o'' articol ori numeral + substantivul ''dată'' (pl. ''date'') „datare, element dat”; locuțiunea adverbială ''o dată'' + participiu și locuțiunea conjuncțională ''o dată'' ''ce'' „după ce” și locuțiunea prepozițională ''o dată'' ''cu'' „în același timp cu”;

''totodată'' (și ''totdeodat''ă) adv. „în același timp”, dar ''tot o dată'' = adverbul ''tot + o dată'' (cu toate valorile lui ''o dat''ă) și ''tot odată'' = adverbul ''tot + odată'' „odinioară”;

'''''d e''''': ''de abia ''sau'' de-abia'';

''de aceea ''sau'' de-aceea'';

''de acum ''sau'' de-acum'';

''de aici ''sau'' de-aici'';

''de ajuns ''sau'' de-ajuns'', dar ''îndeajuns'';

''de altfel ''și'' de alt fel'': vezi ''a l t'';

''de altminteri ''(''de altminterea'', ''de altmintrelea'');

''de aproape ''sau'' de-aproape'', dar ''îndeaproape'';''de asemenea ''(''de asemeni'') sau ''de-asemenea'' (''de-asemeni'');

''de cîte ori ''(cf.'' de atîtea ori'');

''de cu ''(''de cu sear''ă, ''de cu noapte'', ''de cu vreme'', ''de cu ziu''ă);

''defel'' adv. „nicidecum, deloc”, dar ''de fel ''„de origine” (cf. ''De felul'');

''degrabă'' adv. „curînd, repede”, dar ''de grabă'' prepoziție + substantiv „despre grabă, din grabă”;''de la'';

''de lîng''ă;

''deloc'' adv. „nicidecum, defel”, dar ''de loc ''„de origine” sau grup liber = prepoziție + substantiv (de exemplu: ''complement circumstanțial de loc ''„referitor la loc”, ''vorbim de loc ''„despre loc”);

''demîncare'' și ''demîncat'', substantive compuse populare, „mîncare” (''cu'' ~; art. ''demîncarea'', ''demîncatul''), dar ''de mîncare'', ''de mîncat'', grupuri libere curente alcătuite din prepoziție + substantiv (de exemplu: ''a vorbi de mîncare'', ''fel de mîncare'', ''n-a spus nimic de mîncat'') sau, numai ultimul, formă verbală (''de mîncat a''ș'' mînca'');

''demult'' și ''demultișor'' adv. „odinioară, cîndva” (răspund la întrebarea ''cînd?''; cf. ''de demult ''„de odinioară”), dar ''de mult ''și'' de multișor ''„de mult timp” (întrebarea ''de cînd?'') și grupuri libere cu ''de'' prepoziție + ''mult'' adjectiv sau adverb (de exemplu: ''așa de mult'', ''de mult ce ai lucrat'');''deoarece'';

''deocamdat''ă;

''deodată'' și ''de o dat''ă, ''de odat''ă: vezi ''d a t ''ă,

''deoparte'' adv. „izolat, la o parte”, dar ''de o ''(și'' de-o'')'' parte ''='' de ''prepoziție + ''o'' articol sau numeral + ''parte'' (cf. ''de altă'' ''parte'', ''de mai multe părți'');

''de pe ''( ~ ''la'', ~ ''lîng''ă);

''deplin'' adj., adv. „complet, perfect”, dar ''de plin ''='' de ''prepoziție + ''plin'' adj., adv. și s. (de exemplu: ''atît de plin'', ''vorbesc de plin''); ''deseară'' (''disear''ă) adv. „în seara aceasta”, dar ''de sear''ă

prepoziție + substantiv (de exemplu: ''haine de sear''ă);

''desigur'' adv. „firește, negreșit”, dar ''de sigur ''prepoziție +

adj. (de exemplu: ''așa de sigur''); ''de sine stătător''; ''despre'';

''devale'' adv. „(în) jos”, dar ''de vale ''„din vale, de jos”;