Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/XXVI. Cu sau fără cratimă?”

Sari la navigare Sari la căutare
fără descrierea modificării
 
(Nu s-au afișat 4 versiuni intermediare efectuate de același utilizator)
Linia 89: Linia 89:
Cratima nu se folosește în abrevieri corespunzătoare unor cuvinte simple. Nu se scriu deci cu cratimă abrevierile substantivelor ''doamna'' (''dna'', nu ''d-na''), ''domnișoara'' (''dra'', nu ''d-ra''), ''domnul'' (''d''. sau ''dl'', nu ''d-l''); ''d-lui'' se folosește pentru „dumnealui”, nu pentru „domnului”).
Cratima nu se folosește în abrevieri corespunzătoare unor cuvinte simple. Nu se scriu deci cu cratimă abrevierile substantivelor ''doamna'' (''dna'', nu ''d-na''), ''domnișoara'' (''dra'', nu ''d-ra''), ''domnul'' (''d''. sau ''dl'', nu ''d-l''); ''d-lui'' se folosește pentru „dumnealui”, nu pentru „domnului”).


'''6.''' În lucrări de lingvistică cratima se folosește la notarea unor segmente izolate din cuvinte (sunete sau litere, afixe lexicale și gramaticale, elemente de compunere, rădăcini sau teme, articole enclitice) și a unor forme pronominale și verbale exclusiv conjuncte. Locul cratimei indică direcția legăturii cu alt(e) element(e). Astfel, poziția inițială se notează cu cratimă postpusă (la prefixe: ''anti-'', ''ne-'', ''re''-, elemente de compunere ca ''bi-'', ''geo''-), cea finală cu cratimă antepusă (la sufixe: ''-ism'', ''-tor'', desinențe: ''-m'', ''-uri'', articole enclitice: -''l'', ''-le'', elemente de compunere ca -''fob'',''-trofie''), iar cea interioară, mediană, cu cratime la ambele extremități (la interfixe: ''-ăl-'', la consoane intervocalice: -''s''-, la rădăcini ca ''-flor-'' din ''înflori'').
'''6.''' În lucrări de lingvistică cratima se folosește la notarea unor segmente izolate din cuvinte (sunete sau litere, afixe lexicale și gramaticale, elemente de compunere, rădăcini sau teme, articole enclitice) și a unor forme pronominale și verbale exclusiv conjuncte. Locul cratimei indică direcția legăturii cu alt(e) element(e). Astfel, poziția inițială se notează cu cratimă postpusă (la prefixe: ''anti-'', ''ne-'', ''re''-, elemente de compunere ca ''bi-'', ''geo''-), cea finală cu cratimă antepusă (la sufixe: ''-ism'', ''-tor'', desinențe: ''-m'', ''-uri'', articole enclitice: -''l'', ''-le'', elemente de compunere ca -''fob'', ''-trofie''), iar cea interioară, mediană, cu cratime la ambele extremități (la interfixe: ''-ăl-'', la consoane intervocalice: -''s''-, la rădăcini ca ''-flor-'' din ''înflori'').


În texte obișnuite afixele și elementele de compunere se scriu fără cratimă cînd apar de sine stătătoare, transformate în cuvinte; de exemplu, ''atelier moto'', ''el e anti'', ''multe isme''. Cratima se menține la prefixele și la elementele de compunere care sînt izolate fără a-și schimba valoarea, în exprimări eliptice ca ''persoanele hiper- sau hipotensive''; ''înțelegeri bi- și trilaterale''.
În texte obișnuite afixele și elementele de compunere se scriu fără cratimă cînd apar de sine stătătoare, transformate în cuvinte; de exemplu, ''atelier moto'', ''el e anti'', ''multe isme''. Cratima se menține la prefixele și la elementele de compunere care sînt izolate fără a-și schimba valoarea, în exprimări eliptice ca ''persoanele hiper- sau hipotensive''; ''înțelegeri bi- și trilaterale''.
Linia 137: Linia 137:
''primă-balerină'' (art. ''prima-balerină''), dar ''primăvară'' (art. ''primăvara'') și ''primadonă'' (art. ''primadona'').
''primă-balerină'' (art. ''prima-balerină''), dar ''primăvară'' (art. ''primăvara'') și ''primadonă'' (art. ''primadona'').


Pentru unele compuse din cuvinte întregi există reguli orientate după primul termen al compusului; astfel, se scriu cu cratimă compusele cu prepoziția ''după'' (sinonimele ''după-amiază'', ''după-masă'', ''după-prînz''), dar fără cratimă, într-un cuvînt, cele cu prepozițiile ''de'' și ''fără de' '(''deochi'', ''descăzut'', ''fărădelege'') sau cu prepoziția ''a'' + ''tot'', ''toate'' (''atotștiutor'', ''atoateștiutor'').
Pentru unele compuse din cuvinte întregi există reguli orientate după primul termen al compusului; astfel, se scriu cu cratimă compusele cu prepoziția ''după'' (sinonimele ''după-amiază'', ''după-masă'', ''după-prînz''), dar fără cratimă, într-un cuvînt, cele cu prepozițiile ''de'' și ''fără de'' (''deochi'', ''descăzut'', ''fărădelege'') sau cu prepoziția ''a'' + ''tot'', ''toate'' (''atotștiutor'', ''atoateștiutor'').


Compusele cu ''de'' pot fi scrise cu cratimă din motive de ordin fonetic: substantivele ''deîmpărțit'', ''deînmulțit'' pronunțate cu eliziunea lui -''î''- se scriu ''de-mpărțit'', respectiv ''de-nmulțit''.
Compusele cu ''de'' pot fi scrise cu cratimă din motive de ordin fonetic: substantivele ''deîmpărțit'', ''deînmulțit'' pronunțate cu eliziunea lui -''î''- se scriu ''de-mpărțit'', respectiv ''de-nmulțit''.
Linia 333: Linia 333:
''n-ați'' (negație + verb: ''n-ați vrut'') și ''na-ți'' (interjecție + pronume: ''na-ți banii'').
''n-ați'' (negație + verb: ''n-ați vrut'') și ''na-ți'' (interjecție + pronume: ''na-ți banii'').


Pentru ''n-ai'' și ''na-i''vezi '''2 b'''. Pentru numărul de cratime vezi, tot acolo, ''de-al'' și ''de-a-l''.
Pentru ''n-ai'' și ''na-i'' vezi '''2 b'''. Pentru numărul de cratime vezi, tot acolo, ''de-al'' și ''de-a-l''.


Rostirea într-o singură silabă a prepoziției ''cu'' și a articolului sau a numeralului ''un'' se notează corect cu cratimă după ''c'': ''c-un'', nu ''cu-n'' (cf. ''c-o'' < ''cu o'').
Rostirea într-o singură silabă a prepoziției ''cu'' și a articolului sau a numeralului ''un'' se notează corect cu cratimă după ''c'': ''c-un'', nu ''cu-n'' (cf. ''c-o'' < ''cu o'').
Linia 364: Linia 364:


De reținut însă că economia de cratime poate afecta numai situațiile cu norme grafice mai mult sau mai puțin convenționale, nu și pe cele în care scrierea este dependentă de pronunțare. De aceea se scrie totuși ''de-a-ndăratelea'', ''de-a-ndoaselea'' sau ''de-a-n boulea'', ''de-a-n picioarelea'', ''de-a v-ați ascunselea''.
De reținut însă că economia de cratime poate afecta numai situațiile cu norme grafice mai mult sau mai puțin convenționale, nu și pe cele în care scrierea este dependentă de pronunțare. De aceea se scrie totuși ''de-a-ndăratelea'', ''de-a-ndoaselea'' sau ''de-a-n boulea'', ''de-a-n picioarelea'', ''de-a v-ați ascunselea''.
{{CuvinteCheie|zgârie-brânză, prim-plan, ex, recrea, cratimă}}
Lingviști
331 de modificări

Meniu de navigare