Lingviști
349 de modificări
Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/XXVIII. Abrevierile”
Sari la navigare
Sari la căutare
Articol/Mioara Avram/XXVIII. Abrevierile (vedeți sursă)
Versiunea de la data 2 decembrie 2018 11:37
, 2 decembrie 2018 11:37→XXVIII. Abrevierile
| Linia 45: | Linia 45: | ||
Pentru unele noțiuni există dublete constituite dintr-o abreviere națională și una internațională (pornind de la o limbă străină); de exemplu: '''CP''' și '''HP''' „cal-putere”; ('''d. a.''' și '''p. m.''' „după-amiază”, '''î. a.''' și '''a. m.''' „înainte de amiază”; '''nr.''' și '''n<sup>o</sup>''' sau '''no.''' „numărul”; '''S. U. A.''' și '''U. S. A.''' „Statele Unite ale Americii”. | Pentru unele noțiuni există dublete constituite dintr-o abreviere națională și una internațională (pornind de la o limbă străină); de exemplu: '''CP''' și '''HP''' „cal-putere”; ('''d. a.''' și '''p. m.''' „după-amiază”, '''î. a.''' și '''a. m.''' „înainte de amiază”; '''nr.''' și '''n<sup>o</sup>''' sau '''no.''' „numărul”; '''S. U. A.''' și '''U. S. A.''' „Statele Unite ale Americii”. | ||
Unele abrevieri internaționale nu sînt analizabile pentru orice vorbitor român, care le poate cunoaște numai sensul global; de exemplu, '''O.K.''' (formulă de aprobare), '''S. O. S.''' (semnal de alarmă). Necunoașterea caracterului străin al unei abrevieri duce și la greșeli: indicația '''cf.''' < lat. ''confer'' „compară” este înțeleasă de unii greșit drept „conform”. | |||
'''4. a.''' Din punct de vedere lexical, cele mai multe dintre abrevierile fixate în normă sînt monovalente (desemnează o singură noțiune): '''Au''' „aur”, '''cca''' „circa”, '''E''' „est”, '''ha''' „hectar”, '''p.''' sau '''pag.''' „pagina”, '''urm.''' „următoarele”. Există însă și numeroase abrevieri polivalente (care desemnează două sau mai multe noțiuni, de obicei din domenii diferite); de exemplu: '''cap.''' „capitolul; caporal”; '''fig.''' „figura; figurat”; '''N''' „nitrogen/azot; neper; newton; nord”; '''S''' „siemens; sud; sulf”. | |||
'''b.''' Din punct de vedere gramatical, puține abrevieri sînt monovalente (corespunzînd unei singure forme flexionare); de exemplu: '''d.''' sau '''dl''' „domnul”, '''dlor''' „domnilor”, '''dlui''' „domnului”; '''dna''' „doamna”, '''dnei''' „doamnei”; '''d-ta''' „dumneata”; '''d-tale''' „dumitale”. De obicei abrevierile sînt polivalente sub acest aspect; de exemplu: '''gr''' „gram, grame”, '''onor.''' „onoratul, onoratului, onorata, onoratei...”, '''sec.''' „secolul, secolului, secolele, secolelor”. | |||
'''5.''' Abrevierile pot corespunde unor categorii lingvistice variate. | |||
'''a.''' Din punctul de vedere al structurii, bazele abreviate pot fi: | |||
a) cuvinte simple, fie nederivate: '''Br''' „brom”, '''dr.''' „doctor”, '''str.''' „strada”, fie derivate (interesează faptul că la derivatele cu prefixe abrevierea poate prelua elemente din ambele componente: prefixul și tema): '''c/val.''' „contravaloarea”, '''I. D. R.''' „intradermoreacție”, '''P. S. S.''' „Preasfinția sa”, '''slt.''' „sublocotenent”; | |||
b) cuvinte compuse (la care, de asemenea, abrevierea poate prelua elemente de la principalii termeni componenți, chiar cînd compusul de bază este sudat și scris într-un singur cuvînt): '''CP''' „cal-putere”, '''d.a.''' „după-amiază”, '''D.D.T.''' „diclordifeniltriclormetilmetan”, '''km''' „kilometru”, '''lt.-col.''' „locotenent-colonel”, '''ms.''' „manuscris”; | |||
c) îmbinări de cuvinte: '''a. c.''' „anul curent”, '''î. a.''' „înainte de amiază”, '''î. e. n.''' „înaintea erei noastre”, '''O. Z. N.''' „obiect zburător neidentificat”, '''P. A. L.''' „placă aglomerată lemnoasă”, '''ș.a.m.d.''' „și așa mai departe”, '''VSH''' „viteza de sedimentare a hematiilor”. | |||
'''b.''' Din punct de vedere morfologic, bazele abreviate reprezintă următoarele părți de vorbire: | |||
— substantive (cu cele mai multe abrevieri), atît comune: '''g''' sau '''gr''' „gram”, '''ing.''' „inginer”, '''nr.''' „numărul”, '''Pb''' „plumb”, cît și proprii: '''Astra''' „Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român”, '''C.F.R.''' „Căile Ferate Române”, '''I.''' „Ion”; | |||
— adjective: '''c.''' „curent” (în '''a.c.''' și '''l.c.'''), '''I.''' „internațional” (în '''A. G. I.''' „Anul Geofizic Internațional”), '''univ.''' „universitar” (în: '''prof. univ.'''); | |||
— adjective pronominale (posesive): '''n.''' „noastră” (în: '''e. n.'''), '''s.''' „sa” (în '''M. S.''' „Maiestatea sa); | |||
— pronume: (de politețe) '''d-ei''' „dumneaei”, '''dv.''' și '''dvs.''' sau '''d-voastră''' „dumneavoastră”; (demonstrative) '''cl.''' „ceilalți, celelalte” (în: '''ș. cl.'''); (nehotărîte) '''a.''' „alții, altele” (în: '''ș. a.'''); | |||
— verbe: '''cf.''' < lat. ''confer'' „compară”, '''v.''' „vezi”; | |||
— adverbe: '''a.''' „așa” (în: '''ș.a.m.d.'''), '''cca''' „circa”, '''d.a.''' „după-amiază”, '''m.d.''' „mai departe” (în: '''ș.a.m.d.'''); | |||
— prepoziții și locuțiuni prepoziționale: d. „de” (în: d.e.) și „după” (în: d.a.), î. „înainte de” (în: î.a., î. e. n.), vs. < lat. ''versus'' „față de”; | — prepoziții și locuțiuni prepoziționale: d. „de” (în: d.e.) și „după” (în: d.a.), î. „înainte de” (în: î.a., î. e. n.), vs. < lat. ''versus'' „față de”; | ||