Modificări

Jump to navigation Jump to search
Linia 67: Linia 67:  
Regula despărțirii grupului de două consoane este încălcată de obicei în sensul atragerii mai multor grupuri în categoria excepțiilor. Cele mai frecvente abateri privesc grupurile începătoare cu ''s'', pe care mulți le consideră unitare, făcînd despărțirea înaintea lui ''s'': ''ma-scă'', ''pa-stă'' și, mai ales, ''mă-slin'' (în loc de ''mas-că'', ''pas-tă'', ''măs-lin'').
 
Regula despărțirii grupului de două consoane este încălcată de obicei în sensul atragerii mai multor grupuri în categoria excepțiilor. Cele mai frecvente abateri privesc grupurile începătoare cu ''s'', pe care mulți le consideră unitare, făcînd despărțirea înaintea lui ''s'': ''ma-scă'', ''pa-stă'' și, mai ales, ''mă-slin'' (în loc de ''mas-că'', ''pas-tă'', ''măs-lin'').
    +
'''f.''' În succesiunea vocală + trei consoane + vocală (sau semivocală + vocală) despărțirea se face în cele mai multe situații după prima consoană: ''as-pri'' și ''as-prea'', ''în-treb'' și ''în-trea-bă'', ''ob-ște'' și ''ob-ștea'', ''san-gvin'' etc.
    +
Această regulă are două categorii de excepții, cu subreguli speciale, diferite și între ele:
    +
— Despărțirea se face după a doua consoană la numeroase grupuri consonantice, uneori existente în cîte un singur cuvînt, dintre care cele mai importante sînt ''lpt'' (''sculp-ta''), ''mpt'' (''somp-tu-os'') și ''mpț'' (''re-demp-ți-u-ne''), ''ncș'' (''sfinc-șii''), ''nct'' (''punc-tul'') și ''ncț'' (''punc-ți-e''), ''rct'' (''arc-tic''), ''rtf'' (''jert-fi''); această subregulă acționează în toate situațiile în care grupul începe cu o literă dublă: ''watt-me-tru'' sau în care primele două litere notează o singură consoană, de exemplu ''ch'' = [h]: ''tech-ne-ți-u'' ori ''ck ='' [k]: ''Bruck-ner''.
    +
— Despărțirea se face înaintea întregului grup de litere cînd acesta notează o singură consoană, cum e cazul unor grupuri valori speciale în nume proprii și în neologisme neadaptate ca ''tch ='' [č]: ''ke-tchup''.
   −
 
+
'''g.''' În succesiunea vocală + patru consoane + vocală despărțirea se face în cele mai multe situații după prima consoană. Este cazul grupurilor frecvente ''nscr'', ''nspr'', ''nstr'', ''nzdr'': ''mon-stru'', ''în-zdră-ve-ni''.
 
  −
 
  −
'''f.''' În succesiunea vocală + trei consoane + vocală (sau semivocală + vocală) despărțirea se face în cele mai multe situații după prima consoană: ''as-pri'' și ''as-prea'', ''în-treb'' și ''în-trea-bă'', ''ob-ște'' și ''ob-ștea'', ''san-gvin'' etc.
  −
 
  −
Această regulă are două categorii de excepții, cu subreguli speciale, diferite și între ele:
  −
 
  −
— Despărțirea se face după a doua consoană la numeroase grupuri consonantice, uneori existente în cîte un singur cuvînt, dintre care cele mai importante sînt ''lpt'' (''sculp-ta''), ''mpt'' (''somp-tu-os'') și ''mp''ț (''re-demp-ți-u-ne''), ''nc''ș (''sfinc-șii''), ''nct'' (''punc-tul'') și ''nc''ț (''punc-ți-e''), ''rct'' (''arc-tic''), ''rtf'' (''jert-fi''); această subregulă acționează în toate situațiile în care grupul începe cu o literă dublă: ''watt-me-tru'' sau în care primele două litere notează o singură consoană, de exemplu ''ch'' = [h]: ''tech-ne-ți-u'' ori ''ck = ''[k]: ''Bruck-ner''. — Despărțirea se face înaintea întregului grup de litere cînd acesta notează o singură consoană, cum e cazul unor grupuri valori speciale în nume proprii și în neologisme neadaptate ca ''tch = ''[č]: ''ke-tchup''.g. În succesiunea vocală + patru consoane + vocală despărțirea se face în cele mai multe situații după prima consoană. Este cazul grupurilor frecvente ''nscr'', ''nspr'', ''nstr'', ''nzdr'': ''mon-stru'', ''în-zdră-ve-ni''.
      
Această regulă are trei categorii de excepții, cu subreguli speciale, diferite și între ele:
 
Această regulă are trei categorii de excepții, cu subreguli speciale, diferite și între ele:
Linia 88: Linia 85:  
— Despărțirea se face înaintea întregului grup de litere cînd acesta notează o singură consoană, în neologisme neadaptate, cum e cazul grupului ''tsch''.
 
— Despărțirea se face înaintea întregului grup de litere cînd acesta notează o singură consoană, în neologisme neadaptate, cum e cazul grupului ''tsch''.
   −
h. În succesiunea — extrem de rară — vocală + cinci consoane + vocală despărțirea se face după a doua consoană: ''ang-strom'', ''opt-spre-ze-ce''.
+
'''h.''' În succesiunea — extrem de rară — vocală + cinci consoane + vocală despărțirea se face după a doua consoană: ''ang-strom'', ''opt-spre-ze-ce''.
    
Regulile fonetice expuse pot fi prezentate schematic în formulele următoare, în care bara dublă marchează locul despărțirii:
 
Regulile fonetice expuse pot fi prezentate schematic în formulele următoare, în care bara dublă marchează locul despărțirii:
Linia 96: Linia 93:  
(b) vocală//semiconsoană vocală
 
(b) vocală//semiconsoană vocală
   −
vocală//semiconsoană1 semiconsoană2 vocală
+
vocală//semiconsoană <sub>1</sub> semiconsoană <sub>2</sub> vocală
    
(c) vocală semiconsoană//consoană vocală
 
(c) vocală semiconsoană//consoană vocală
   −
vocală semiconsoană consoanăl//consoană2 vocală
+
vocală semiconsoană consoană <sub>1</sub>//consoană <sub>2</sub> vocală
 +
 
 +
vocală semiconsoană consoană <sub>1</sub>//consoană <sub>2</sub> consoană <sub>3</sub> vocală
   −
vocală semiconsoană consoanăl//consoană2 consoană3 vocală(d) vocală//consoană vocală
+
(d) vocală//consoană vocală
   −
(semivocală +vocală)
+
(semivocală + vocală)
   −
(e) vocală consoanăl//consoană2 vocală
+
(e) vocală consoană <sub>1</sub>//consoană <sub>2</sub> vocală
    
(semivocală + vocală)
 
(semivocală + vocală)
   −
Excepții: vocală//consoanăl consoană2 vocală
+
Excepții: vocală//consoană <sub>1</sub> consoană <sub>2</sub> vocală
    
Atenție la ''//bl'', ''//br'', ''//cl'', ''//cr'', ''//dl'', ''//dr'', ''//fl'', ''//fr'', ''//gl'', ''//gr'', ''//hl'', ''//hr'', ''//pl'', ''//pr'', ''//tl'', ''//tr'', ''//vl'', ''//vr''!
 
Atenție la ''//bl'', ''//br'', ''//cl'', ''//cr'', ''//dl'', ''//dr'', ''//fl'', ''//fr'', ''//gl'', ''//gr'', ''//hl'', ''//hr'', ''//pl'', ''//pr'', ''//tl'', ''//tr'', ''//vl'', ''//vr''!
   −
 
+
(f) vocală consoană <sub>1</sub>//consoană <sub>2</sub> consoană <sub>3</sub> vocală
(f) vocală consoanăl//consoană2 consoană3 vocală
      
(semivocală + vocală)
 
(semivocală + vocală)
   −
Excepții: vocală consoană1 consoană2//consoană3 vocală
+
Excepții: vocală consoană <sub>1</sub> consoană <sub>2</sub>//consoană <sub>3</sub> vocală
    
''Atenție la lp//t, mp//t, mp//ț, nc//ș, nc//t, nc//ț, rc//t, rt//f!''
 
''Atenție la lp//t, mp//t, mp//ț, nc//ș, nc//t, nc//ț, rc//t, rt//f!''
   −
vocală//consoanăl consoană2 consoană3 vocală
+
vocală//consoană <sub>1</sub> consoană <sub>2</sub> consoană <sub>3</sub> vocală
   −
(g) vocală consoană1//consoană2 consoană3 consoană4 vocală
+
(g) vocală consoană <sub>1</sub>//consoană <sub>2</sub> consoană <sub>3</sub> consoană <sub>4</sub> vocală
   −
Excepții: vocală consoană1 consoană2//consoană3 consoană4 vocală
+
Excepții: vocală consoană <sub>1</sub> consoană <sub>2</sub>//consoană <sub>3</sub> consoană <sub>4</sub> vocală
   −
vocală consoană1 consoană2 consoană3//consoană4 vocală
+
vocală consoană <sub>1</sub> consoană <sub>2</sub> consoană <sub>3</sub>//consoană <sub>4</sub> vocală
   −
vocală//consoană1 consoană2 consoană3 consoană4 vocală
+
vocală//consoană <sub>1</sub> consoană <sub>2</sub> consoană <sub>3</sub> consoană <sub>4</sub> vocală
   −
(h)vocală consoană1 consoană2//consoană3 consoană4 consoană5 vocală. Abaterile de la aceste reguli și subreguli constituie de cele mai multe ori greșeli exclusiv de scriere; de exemplu, despărțiri ca ''ful-gi'', ''ma-sc''ă sau ''tab-l''ă. Uneori însă ele reflectă și pronunțarea greșită a celui care scrie; este cazul în special al confuziilor dintre vocale și semiconsoane sau semivocale în exemple ca ''a-cu-a-re-lă'', ''co-ni-ac'', ''se-if'' (în loc de ''a-cua-re-lă'', ''co-niac'', ''seif'').
+
(h)vocală consoană <sub>1</sub> consoană <sub>2</sub>//consoană <sub>3</sub> consoană <sub>4</sub> consoană <sub>5</sub> vocală.  
 +
 
 +
Abaterile de la aceste reguli și subreguli constituie de cele mai multe ori greșeli exclusiv de scriere; de exemplu, despărțiri ca ''ful-gi'', ''ma-scă'' sau ''tab-''. Uneori însă ele reflectă și pronunțarea greșită a celui care scrie; este cazul în special al confuziilor dintre vocale și semiconsoane sau semivocale în exemple ca ''a-cu-a-re-lă'', ''co-ni-ac'', ''se-if'' (în loc de ''a-cua-re-lă'', ''co-niac'', ''seif'').
    
O situație care pune probleme din pricina neconcordanței perfecte dintre scriere și pronunțare este despărțirea cuvintelor de tipul ''copiii''; despărțirea corectă este ''co-pi-ii'', nu ''co-pii-i'' (cf. ''e-ro-ii'', ''le-ii'', ''pu-ii'').
 
O situație care pune probleme din pricina neconcordanței perfecte dintre scriere și pronunțare este despărțirea cuvintelor de tipul ''copiii''; despărțirea corectă este ''co-pi-ii'', nu ''co-pii-i'' (cf. ''e-ro-ii'', ''le-ii'', ''pu-ii'').
   −
Despărțirea în silabe se notează în scris nu numai la capăt de rînd, ci și în situațiile în care se reproduce — în texte artistice — pronunțarea sacadată, motivată de împrejurări afective sau obiective (asigurarea audiției exacte, dictare etc.); această despărțire — a unui cuvînt sau a unui enunț scurt — se notează integral, cu cratime între toate silabele: ''Sînt dis-pe-ra-tă! Se numește Na-bu-co-do-no-sor''.Notarea despărțirii în toate silabele unui cuvînt poate evidenția greșeli de pronunțare care nu rezultă neapărat din despărțirea la capăt de rînd. De exemplu: ''Pe-ci-ca'' în loc de ''Peci-ca'' (vezi VIII).
+
Despărțirea în silabe se notează în scris nu numai la capăt de rînd, ci și în situațiile în care se reproduce — în texte artistice — pronunțarea sacadată, motivată de împrejurări afective sau obiective (asigurarea audiției exacte, dictare etc.); această despărțire — a unui cuvînt sau a unui enunț scurt — se notează integral, cu cratime între toate silabele: ''Sînt dis-pe-ra-tă! Se numește Na-bu-co-do-no-sor''.
 +
 
 +
Notarea despărțirii în toate silabele unui cuvînt poate evidenția greșeli de pronunțare care nu rezultă neapărat din despărțirea la capăt de rînd. De exemplu: ''Pe-ci-ca'' în loc de ''Peci-ca'' (vezi '''VIII''').
 +
 
 +
 
 +
 
 +
 
 +
 
 +
 
 +
 
 +
 
 +
 
 +
 
 +
 
    
3. Regulile morfologice, bazate pe structura formativă, se pot aplica numai la grupurile de cuvinte legate prin cratimă și la cuvinte analizabile sau măcar semianalizabile: la toate cele compuse și la toate derivatele cu prefixe, iar, dintre derivatele cu sufixe, numai la unele, anume la derivatele de la teme terminate în grupuri consonantice cu sufixe care încep cu o consoană (''-lîc'', ''-nic'', ''-șor'').
 
3. Regulile morfologice, bazate pe structura formativă, se pot aplica numai la grupurile de cuvinte legate prin cratimă și la cuvinte analizabile sau măcar semianalizabile: la toate cele compuse și la toate derivatele cu prefixe, iar, dintre derivatele cu sufixe, numai la unele, anume la derivatele de la teme terminate în grupuri consonantice cu sufixe care încep cu o consoană (''-lîc'', ''-nic'', ''-șor'').
Lingviști
331 de modificări

Meniu de navigare