Modificări

Jump to navigation Jump to search

Articol/Mioara Avram/XXVIII. Abrevierile

361 de octeți adăugați, 12 decembrie 2018 02:04
fără descrierea modificării
<center>'''Mioara Avram''' - ''Ortografie pentru toți'', 2002</center>
 
:ca * cs
== '''XXVIII.''' Abrevierile ==
'''A.''' Abrevierile pot fi clasificate din diverse puncte de vedere: după natura lor pur grafică sau/și orală; după aria, gradul și restricțiile de folosire (generale și speciale, chiar particulare; uzuale sau curente și rare, chiar ocazionale; libere sau absolute și contextuale); după caracterul lor național sau internațional, de unde și concordanța sau neconcordanța cu cuvîntul reprezentat și folosirea unor litere din alte alfabete; după sensul sau valoarea lor (monovalente și polivalente pe plan lexical și gramatical); după categoriile lingvistice ale bazelor abreviate (cuvinte simple, cuvinte compuse, îmbinări de cuvinte; părți de vorbire și clase sau specii ale acestora, ca substantivele comune și proprii, pronumele de politețe; categorii onomasiologice); după felul abrevierii (pur literale — cu litere din alfabetul limbii române sau/și cu litere din alte alfabete — și mixte, realizate din litere asociate cu cifre sau cu alte semne grafice); după mecanismul de obținere a abrevierii (din litere inițiale, din litere nesuccesive și din fragmente de cuvinte); după accesibilitatea abrevierii (ușor decodabile și ermetice).
:'''1.''' Cele mai multe abrevieri sînt pur grafice, necesitînd întregirea la lectura orală (vezi '''B 4'''). De exemplu: '''cca''' „circa”, '''nr.''' „numărul”. Unele abrevieri pot apărea și în exprimarea orală, în limba comună sau numai în limbaje speciale. În general au (și) aspect oral abrevierile de cuvinte compuse, mai ales ale numelor proprii de întreprinderi și instituții, fie că permit lectura cursivă (de exemplu: '''BIG''' „(magazin de) băcănie, (articole) industriale (și de tip) Gospodina”, '''Plafar''' „(magazin de) plante farmaceutice”), fie că se citesc pe litere ('''C.F.R.''' „Căile Ferate Române”, citit [če-fe-re] sau [ke-fe-re]); vezi '''B 4'''. Abrevierile folosite și în exprimarea orală pot deveni cuvinte de sine stătătoare; este cazul atît al unor nume proprii devenite comune (de tipul ''big-uri'', ''un plafar'' etc.), cît și al unor termeni tehnici ca '''VAR''' „volt-amper reactiv”. La unii vorbitori un fenomen asemănător se produce cu abrevierea '''onor.''' „onoratul, onoratului, onorata, onoratei, onorații, onoraților, onoratele, onoratelor”, care tinde să devină adjectiv invariabil, ceea ce se reflectă grafic în omiterea punctului final, iar gramatical în schimbarea construcției: în locul unor substantive nearticulate (''onor. călători'', ''onor. familii'') apar forme articulate enclitic (''onor călătorii'' sau ''onor călătorilor''; ''onor familiei''). '''2.''' Pe lîngă un inventar de abrevieri generale în limbă, cunoscute tuturor vorbitorilor culți și înregistrate de obicei în lucrări normative de uz curent, există numeroase abrevieri specifice anumitor limbaje sau stiluri funcționale, cunoscute din manuale de cei inițiați în domeniul respectiv, și chiar abrevieri specifice unei anumite persoane sau unei anumite lucrări; abrevierile speciale și cele particulare folosite în texte date publicității sînt explicate în anexe sau note pentru înlesnirea decodării. În cadrul fiecărei categorii se pot distinge, după frecvență, abrevierile uzuale sau curente de cele rare sau ocazionale. În timp ce majoritatea abrevierilor sînt de sine stătătoare, libere sau absolute, independente de o anumită vecinătate, unele abrevieri sînt contextuale, depinzînd de anumite vecinătăți. În această situație sînt abrevierile legate de vecinătatea directă (anterioară sau posterioară) a unor: — cifre: '''p.''' „pagina”, '''r.''' „rîndul”, '''sec.''' „secolul”, '''vol.''' „volumul” și toate abrevierile numelor de unități de măsură ('''l''' „litru”, '''m''' „metru” etc.); — date: '''a.c.''' „anul curent” și '''l.c.''' „luna curentă”, '''e.n.''' „era noastră” și '''î.e.n.''' „înaintea erei noastre”; — nume proprii de persoană (nume de familie): toate abrevierile unor nume de titluri academice și profesionale ('''dr.''' „doctor”, '''ing.''' „inginer”, '''prof.''' „profesor”), precum și abrevierile prenumelor ('''Al.''' „Alexandru”, '''I.''' „Ion”); — nume proprii de persoană (nume de familie ori prenume) sau/ și titluri academice ori profesionale: abrevierile unor termeni sau formule de adresare și de referire ('''d.''' sau '''dl''' „domnul”, '''dna''' „doamna”, '''P.S.S.''' „Preasfinția sa”).
De asemenea sînt contextuale abrevierile unor cuvinte care se folosesc :Unele abrevieri pot apărea și în exprimarea orală, în acest fel limba comună sau numai în abrevieri compuse corespunzătoare unor limbaje speciale. În general au (și) aspect oral abrevierile de cuvinte compuse sau unor îmbinări , mai ales ale numelor proprii de întreprinderi și instituții, fie că permit lectura cursivă (de cuvinte. De exemplu: '''d.BIG''' „de” în '''d.e.''' „de exemplu” „(magazin de) băcănie, (articole) industriale (și „după” în 'de tip) Gospodina”, ''d.a.'Plafar'' „după-amiază”; '„(magazin de) plante farmaceutice”), fie că se citesc pe litere (''c.''' „curent” în '''aC.c.''' „anul curent” și '''lF.cR.''' „luna curent㔄Căile Ferate Române”, dar citit [če-fe-re] sau [ke-fe-re]); vezi '''crt.''' „curent” în '''nr. crt.B 4''' „numărul curent”.
'''3.''' Abrevieri cu specific național sînt cele care pornesc :Abrevierile folosite și în exprimarea orală pot deveni cuvinte de la cuvinte româneștisine stătătoare; este cazul atît al unor nume proprii devenite comune (de exemplu: '''dv.''' și '''dvs.''' „dumneavoastră”, '''intr.''' „intrarea”, ''tipul 'r.'big-uri'' „rîndul”, '''șos.''' „șoseaua”; 'un plafar''îetc.a.''' „înainte de amiază”), cît și al unor termeni tehnici ca '''ș.a.m.d.VAR''' „și așa mai departe”„volt-amper reactiv”.
Numeroase abrevieri au caracter internațional. Dintre acestea cele mai multe sînt raportabile și la cuvinte românești; de exemplu: La unii vorbitori un fenomen asemănător se produce cu abrevierea '''Agonor.''' „argint”„onoratul, onoratului, onorata, onoratei, onorații, onoraților, onoratele, onoratelor”, '''m''' „metru”care tinde să devină adjectiv invariabil, chiar '''p''' „piano”ceea ce se reflectă grafic în omiterea punctului final, iar gramatical în schimbarea construcției: în locul unor substantive nearticulate ('''p.sonor.călători''' „post-scriptum”, '''a.m.''' (< latonor. ''ante meridiemfamilii'') „antemeridian”, '''loc. cit.''' apar forme articulate enclitic (< lat. ''loco citatoonor călătorii'') „(în) locul citat”, sau ''onor călătorilor'ss'; '' (< lat. ''sua subscriptioneonor familiei'') „cu semnătura sa”.
Un caz extrem este reprezentat de raportarea abrevierii '''etc.:''' ( < lat2. ''et caetera'' „și celelalte”) la Pe lîngă un adverb ''etcetera''inventar de abrevieri generale în limbă, cunoscute tuturor vorbitorilor culți și înregistrate de obicei în lucrări normative de uz curent, care nu apare niciodată scris întregexistă numeroase abrevieri specifice anumitor limbaje sau stiluri funcționale, fiind inserat cunoscute din manuale de cei inițiați în dicționare numai domeniul respectiv, și chiar abrevieri specifice unei anumite persoane sau unei anumite lucrări; abrevierile speciale și cele particulare folosite în texte date publicității sînt explicate în anexe sau note pentru existența sa oralăînlesnirea decodării. În cadrul fiecărei categorii se pot distinge, ca lectură a abrevierii grafice menționatedupă frecvență, abrevierile uzuale sau curente de cele rare sau ocazionale.
Altele însă:În timp ce majoritatea abrevierilor sînt de sine stătătoare, fie că pornesc libere sau absolute, independente de la cuvinte străineo anumită vecinătate, fie că unele abrevieri sînt absolut convenționalecontextuale, nelegate depinzînd de anumite vecinătăți. În această situație sînt abrevierile legate de nici o limbă, prezintă discordanțe totale vecinătatea directă (anterioară sau parțiale față de echivalentul românescposterioară) a unor:
a) discordanțe totale::– cifre: '''ep.''' „(nota) mi”„pagina”, '''hr.''' „or㔄rîndul”, '''HPsec.'''„secolul”, '' 'vol.''' „volumul” și toate abrevierile numelor de unități de măsură (< engl. ''horse-power'l''' „litru”, '''m'''„metru” etc.) „cal-putere”;
b) discordanțe parțiale::– date: '''Å''' „angstrom”, ''a.c.'Cm''' „curiu” „anul curent” și '''Tml.c.''' „tuliu”„luna curentă”, '''Dye.n.''' „disprosiu” „era noastră” și '''dyn''' „dină”, î.e.n.'''Fe''' „fier”, '''q''' „chintal”, '''Rh''' „rodiu” și '''Th''' „toriu”.„înaintea erei noastre”;
Abrevierile internaționale corespund uneori numai unuia dintre sinonimele existente în limba noastră pentru aceeași noțiune și nu totdeauna celui mai frecvent; ::– nume proprii de persoană (nume de exemplufamilie): toate abrevierile unor nume de titluri academice și profesionale ('''dr.''' „doctor”, '''ing.''Hg'„inginer”, '' „hidrargir/ mercur”'prof.''' „profesor”), precum și abrevierile prenumelor ('''KAl.''' „kaliu/potasiu”„Alexandru”, '''I.''' „Ion”);
Pentru unele noțiuni există dublete constituite dintr-o abreviere națională și una internațională ::– nume proprii de persoană (pornind nume de la o limbă străinăfamilie ori prenume); sau/ și titluri academice ori profesionale: abrevierile unor termeni sau formule de exemplu: '''CP''' adresare și '''HP''' „cal-putere”; de referire ('''d.a.''' și sau '''p.m.dl''' „după-amiaz㔄domnul”, '''î.a.dna''' și „doamna”, '''aP.m.''' „înainte de amiază”; '''nr.''' și '''n<sup>o</sup>''' sau '''no.''' „numărul”; '''S.U.A.''' și '''U.S.A.''' „Statele Unite ale Americii”„Preasfinția sa”).
Unele abrevieri internaționale nu :De asemenea sînt analizabile pentru orice vorbitor român, contextuale abrevierile unor cuvinte care le poate cunoaște se folosesc în acest fel numai sensul global; în abrevieri compuse corespunzătoare unor cuvinte compuse sau unor îmbinări de cuvinte. De exemplu, : '''d.''' „de” în '''Od.Ke.''' (formulă de aprobare), „de exemplu” și „după” în '''Sd.Oa.S''' „după-amiază”; '''c.''' (semnal de alarmă)„curent” în '''a.c. Necunoașterea caracterului străin al unei abrevieri duce ''' „anul curent” și la greșeli: indicația '''cfl.c.''' < lat„luna curentă”, dar '''crt. ''confer' „curent” în '''nr. crt.''' „compară” este înțeleasă de unii greșit drept „conform”„numărul curent”.
:'''4. a3.''' Din punct Abrevieri cu specific național sînt cele care pornesc de la cuvinte românești; de vedere lexical, cele mai multe dintre abrevierile fixate în normă sînt monovalente (desemnează o singură noțiune)exemplu: '''Audv.''' „aur”, și '''ccadvs.''' „circa”„dumneavoastră”, '''Eintr.''' „est”„intrarea”, '''har.''' „hectar”„rîndul”, '''pșos.''' sau „șoseaua”; '''pagî.a.''' „pagina”„înainte de amiază”, '''urmș.''' „următoarele”a. Există însă și numeroase abrevieri polivalente (care desemnează două sau mai multe noțiuni, de obicei din domenii diferite); de exemplu: '''capm.''' „capitolul; caporal”; '''figd.''' „figura; figurat”; '''N''' „nitrogen/azot; neper; newton; nord”; '''S''' „siemens; sud; sulf”„și așa mai departe”.
'''b:Numeroase abrevieri au caracter internațional.''' Din punct de vedere gramatical, puține abrevieri Dintre acestea cele mai multe sînt monovalente (corespunzînd unei singure forme flexionare)raportabile și la cuvinte românești; de exemplu: '''d.Ag''' sau „argint”, '''dlm''' „domnul”„metru”, chiar '''dlorp''' „domnilor”„piano”, '''dluip.s.''' „domnului”; '''dna''' „doamna”„post-scriptum”, '''dneia.m.''' „doamnei”; (< lat. ''ante meridiem'd-ta') „antemeridian”, '' „dumneata”; 'loc. cit.''d-tale''' „dumitale”(< lat. De obicei abrevierile sînt polivalente sub acest aspect; de exemplu: ''loco citato'gr''' „gram, grame”) „(în) locul citat”, '''onor.ss''' „onoratul, onoratului, onorata, onoratei..(< lat.”, '''sec.sua subscriptione''' „secolul, secolului, secolele, secolelor”) „cu semnătura sa”.
:Un caz extrem este reprezentat de raportarea abrevierii '''5etc.''' Abrevierile pot corespunde unor categorii lingvistice variate( < lat. ''et caetera'' „și celelalte”) la un adverb ''etcetera'', care nu apare niciodată scris întreg, fiind inserat în dicționare numai pentru existența sa orală, ca lectură a abrevierii grafice menționate.
:Altele însă, fie că pornesc de la cuvinte străine, fie că sînt absolut convenționale, nelegate de nici o limbă, prezintă discordanțe totale sau parțiale față de echivalentul românesc:::a) discordanțe totale: '''e''' „(nota) mi”, '''h''' „oră”, '''HP'''a(< engl.''horse-power'') „cal-putere”;::b) discordanțe parțiale: '''Å''' „angstrom”, '''Cm''' „curiu” și '''Tm''' „tuliu”, '''Dy''' „disprosiu” și '''dyn''' „dină”, '''Fe''' „fier”, '''q''' Din punctul de vedere al structurii„chintal”, bazele abreviate pot fi:'''Rh''' „rodiu” și '''Th''' „toriu”.
a) cuvinte simple, fie nederivate: '''Br''' „brom”, '''dr.''' „doctor”, '''str.''' „strada”, fie derivate (interesează faptul că la derivatele cu prefixe abrevierea poate prelua elemente din ambele componente: prefixul Abrevierile internaționale corespund uneori numai unuia dintre sinonimele existente în limba noastră pentru aceeași noțiune și tema)nu totdeauna celui mai frecvent; de exemplu: '''c/val.Hg''' „contravaloarea”„hidrargir/ mercur”, '''I.D.R.K''' „intradermoreacție”, '''P„kaliu/potasiu”.S.S.''' „Preasfinția sa”, '''slt.''' „sublocotenent”;
b) cuvinte compuse :Pentru unele noțiuni există dublete constituite dintr-o abreviere națională și una internațională (la care, de asemenea, abrevierea poate prelua elemente pornind de la principalii termeni componenți, chiar cînd compusul o limbă străină); de bază este sudat și scris într-un singur cuvînt)exemplu: '''CP''' și '''HP''' „cal-putere”, ; ('''d.a.''' și '''p.m.''' „după-amiază”, '''Dî.Da.T''' și '''a.m.''' „înainte de amiază”; '''nr.''' „diclordifeniltriclormetilmetan”, și '''n<sup>o</sup>''' sau '''kmno.''' „kilometru”, „numărul”; '''ltS.U.-colA.''' „locotenent-colonel”, și '''msU.S.A.''' „manuscris”;„Statele Unite ale Americii”.
c) îmbinări :Unele abrevieri internaționale nu sînt analizabile pentru orice vorbitor român, care le poate cunoaște numai sensul global; de cuvinte: '''a.c.''' „anul curent”exemplu, '''îO.aK.''' „înainte (formulă de amiază”aprobare), '''îS.eO.nS.''' „înaintea erei noastre”, '''O(semnal de alarmă).Z.N.'Necunoașterea caracterului străin al unei abrevieri duce și la greșeli: indicația '' „obiect zburător neidentificat”, '''Pcf.A.L.''' „placă aglomerată lemnoasă”, '''ș.a.m< lat.d.''' „și așa mai departe”, '''VSH'confer'' „viteza „compară” este înțeleasă de sedimentare a hematiilor”unii greșit drept „conform”.
:'''b4. a.''' Din punct de vedere morfologiclexical, cele mai multe dintre abrevierile fixate în normă sînt monovalente (desemnează o singură noțiune): '''Au''' „aur”, '''cca''' „circa”, '''E''' „est”, '''ha''' „hectar”, '''p.''' sau '''pag.''' „pagina”, '''urm.''' „următoarele”. Există însă și numeroase abrevieri polivalente (care desemnează două sau mai multe noțiuni, bazele abreviate reprezintă următoarele părți de vorbireobicei din domenii diferite); de exemplu:'''cap.''' „capitolul; caporal”; '''fig.''' „figura; figurat”; '''N''' „nitrogen/azot; neper; newton; nord”; '''S''' „siemens; sud; sulf”.
— substantive :'''b.''' Din punct de vedere gramatical, puține abrevieri sînt monovalente (cu cele mai multe abreviericorespunzînd unei singure forme flexionare), atît comune; de exemplu: '''gd.''' sau '''grdl''' „gram”„domnul”, '''ing.dlor''' „inginer”„domnilor”, '''nr.dlui''' „domnului”; '''dna''' „numărul”„doamna”, '''Pbdnei''' „doamnei”; '''d-ta''' „dumneata”; '''d-tale''' „plumb”, cît și proprii„dumitale”. De obicei abrevierile sînt polivalente sub acest aspect; de exemplu: '''Astragr''' „Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român”„gram, grame”, '''C.F.Ronor.''' „Căile Ferate Române”„onoratul, onoratului, onorata, onoratei...”, '''Isec.''' „Ion”;„secolul, secolului, secolele, secolelor”.
— adjective: '''c5.''' „curent” (în '''a.c.''' și '''l.c.'''), '''IAbrevierile pot corespunde unor categorii lingvistice variate.''' „internațional” (în '''A.G.I.''' „Anul Geofizic Internațional”), '''univ.''' „universitar” (în: '''prof. univ.''');
— adjective pronominale ::'''a.''' Din punctul de vedere al structurii, bazele abreviate pot fi::::a) cuvinte simple, fie nederivate: '''Br''' „brom”, '''dr.''' „doctor”, '''str.''' „strada”, fie derivate (posesiveinteresează faptul că la derivatele cu prefixe abrevierea poate prelua elemente din ambele componente: prefixul și tema): '''nc/val.''' „contravaloarea”, '''I.D.R.''' „intradermoreacție”, '''P.S.S.''' „Preasfinția sa”, '''slt.''' „noastră” „sublocotenent”;:::b) cuvinte compuse (înla care, de asemenea, abrevierea poate prelua elemente de la principalii termeni componenți, chiar cînd compusul de bază este sudat și scris într-un singur cuvînt): '''CP''' „cal-putere”, '''d.a.''' „după-amiază”, '''D.D.T.''' „diclordifeniltriclormetilmetan”, '''km''' „kilometru”, '''lt.-col.''' „locotenent-colonel”, '''ms.''' „manuscris”;:::c) îmbinări de cuvinte: '''a.c.''' „anul curent”, '''î.a.''' „înainte de amiază”, '''î.e.n.''')„înaintea erei noastre”, '''O.Z.N.''' „obiect zburător neidentificat”, '''sP.A.L.''' „sa” (în „placă aglomerată lemnoasă”, '''Mș.a.m.Sd.''' „Maiestatea sa);„și așa mai departe”, '''VSH''' „viteza de sedimentare a hematiilor”.
::'''b.''' Din punct de vedere morfologic, bazele abreviate reprezintă următoarele părți de vorbire::::– substantive (cu cele mai multe abrevieri), atît comune: '''g''' sau '''gr''' „gram”, '''ing.''' „inginer”, '''nr.''' „numărul”, '''Pb''' „plumb”, cît și proprii: '''Astra''' „Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român”, '''C.F.R.''' „Căile Ferate Române”, '''I.''' „Ion”;:::– adjective: '''c.''' „curent” (în '''a.c.''' și '''l.c.'''), '''I.''' „internațional” (în '''A.G.I.''' „Anul Geofizic Internațional”), '''univ.''' „universitar” (în: '''prof. univ.''');:::– adjective pronominale (posesive): '''n.''' „noastră” (în: '''e.n.'''), '''s.''' „sa” (în '''M.S.''' „Maiestatea sa);:::– pronume: (de politețe) '''d-ei''' „dumneaei”, '''dv.''' și '''dvs.''' sau '''d-voastră''' „dumneavoastră”; (demonstrative) '''cl.''' „ceilalți, celelalte” (în: '''ș.cl.'''); (nehotărîte) '''a.''' „alții, altele” (în: '''ș.a.''');:::– verbe: '''cf.''' < lat. ''confer'' „compară”, '''v.''' „vezi”;:::– adverbe: '''a.''' „așa” (în: '''ș.a.m.d.'''), '''cca''' „circa”, '''d.a.''' „după-amiază”, '''m.d.''' „mai departe” (în: '''ș.a.m.d.''');:::– prepoziții și locuțiuni prepoziționale: '''d.''' „de” (în: '''d.e.''') și „după” (în: '''d.a.'''), î. „înainte de” (în: '''î.a.''', '''î.e.n.'''), '''vs.''' < lat. ''versus'' „față de”;:::– conjuncții: '''ș.''' „și” (în: '''ș.a.''', '''ș.a.m.d.''', '''ș.cl.''').
— verbe: :'''c.''' Din punct de vedere onomasiologic, bazele abreviate în mod curent și abrevierile respective reprezintă::::– numele unităților de măsură: '''g''' și '''gr''' „gram”, '''l''' „litru”, '''m''' „metru”, '''V''' „volt” etc.;:::– numele punctelor cardinale: '''N''' „nord”, '''S''' „sud”, '''E''' „est”, '''V''' „vest”;:::– numele lunilor anului: '''ian.''' „ianuarie”, '''febr.''' „februarie”, '''mart.''' „martie”, '''apr.''' „aprilie”, '''iun.''' „iunie”, '''iul.''' „iulie”, '''aug.''' „august”, '''sept.''' „septembrie”, '''oct.''' „octombrie”, '''n.''' „noiembrie”, '''dec.''' „decembrie”;:::Numele lunii ''mai'' nu se abreviază. Vezi și '''XXIX'''.::– numele altor noțiuni temporale: '''d.a.''' „după-amiază”, '''e.n.''' „era noastră”, '''sec.''' „secolul”;::– titluri academice, nume de profesii, grade militare: '''acad.''' „academician”, '''agr.''' „agronom”, '''arh.''' „arhitect”, '''conf. univ.''' „conferențiar universitar”, '''cpt.''' „căpitan”, '''dr.''' „doctor”, '''ing.''' „inginer”, '''lt.''' „locotenent”, '''prof.''' „profesor”, '''serg.''' „sergent” etc.;::– termeni și formule de adresare și referire: '''d.''' sau '''dl''' „domnul”, '''M.S.''' „Maiestatea sa” etc.;::– pronume și formule de politețe: '''d-ta''' „dumneata”; '''dv.''', '''dvs.''', '''d-voastră''' „dumneavoastră”; '''D-sa''' „Domnia sa”; '''Dv.''', '''Dvs.''' „Domnia voastră”;::– termeni și formule din limbajul administrativ: '''a.c.''' „anul curent”, '''com.''' „comuna”, '''exp.''' „expeditor”, '''jud.''' „județul”, '''L.S.''' „locul sigiliului (ștampilei)”, '''mun.''' „municipiul”, '''nr.''' „numărul”, '''S.C.''' „societate comercială”, '''SRL''' „societate cu răspundere limitată”, '''ss''' „cu semnătura sa” etc.;::– indicații bibliografice: '''art.''' „articolul”, '''cap.''' „capitolul”, '''fig.''' „figura”, '''obs.''' „observația”, '''p.''' sau '''pag.''' „pagina”, '''tab.''' „tabelul”, '''v.'''„vezi”, 'cf''vol.''' „volumul, volume(le)”;::– (cel puțin unele) simboluri din chimie, fizică și matematică: '''C''' „carbon”, '''Cl''' „clor”, '''H''' „hidrogen”, '''O''' „oxigen”, '''S''' „sulf”; '''c''' „viteza luminii”, '''F''' „forță”, '''m''' „masa”, '''v''' „viteză”; '''L''' „lungime”, '''l''' „lățime”, '''log.''' „logaritm”, '''sin''' „sinus”;::– formule de legătură și de enumerare: '''d.e.''' sau '''de ex.''' „de exemplu”, '''etc.''' „etcetera”, '''ș.a.''' „și alții”, '''ș.a.m.d.''' „și așa mai departe”;::– formule diverse, mai ales epistolare: '''N.B.''' < lat. ''confernota bene!'' „compar㔄ia seama bine, fii atent”, '''P.S.'''v„post-scriptum”;::– nume proprii de persoane: (prenume) '''Al.''' „Alexandru”, '''Gh.''' „Gheorghe”, '''I.''' „Ion”; (nume complete în pseudonime sau în sigle) '''Nigrim''' „Nicolae Grigore Mihăilescu”, '''Tradem''' „Traian Demetrescu”, '''M.R.P.''' „Miron Radu Paraschivescu”;::– nume proprii de întreprinderi, instituții, asociații: '''C.E.C.''' „Casa de Economii și Consemnațiuni”, '''TAROM''' „Transporturile Aeriene Române”, '''ONU''' „Organizația Națiunilor Unite”;::– nume proprii geografice și teritorial-administrative (denumiri compuse ale unor state): '''R.F.G.''' sau '''R.F. Germania''' „Republica Federală Germania”, '''SUA''' „Statele Unite ale Americii”, '''R.M.''' „Republica Moldova;, '''R.P.Chineză''' „vezi””Republica Populară Chineză”;::– simboluri (indicative) de state, județe sau orașe: '''B''' „București”, '''RO''' „România”, '''TL''' „Tulcea”.
— adverbe: '''a6.''' „așa” (înAbrevierile pot consta din: '''ș.a.m.d.'''), '''cca''' „circa”, '''d.a.''' „după-amiază”, '''m.d.''' „mai departe” (în: '''ș.a.m.d.''');
— prepoziții și locuțiuni prepoziționale:: '''da.''' „de” litere — minuscule sau majuscule —: (în: din alfabetul limbii române) '''mg''' „miligram”, '''d.e.V'''„volt”; (din alte alfabete) și „după” (în: '''d.a.Å''')„angstrom”, î. „înainte de” (în: '''î.a.µ''', „micron”, '''î.e.n.µΩ'''„microohm”; (litere din alfabete diferite: românești și străine), '''vs.µg''' „microgram”, '' < lat. ''versus'' „față de”„megaohm”;
— conjuncții:: '''șb.''' „și” (înlitere asociate cu cifre: '''ș.a.''', '''ș.a.m.d.<sup>2</sup>'''„metru pătrat”, '''ș.cl.O<sub>3</sub>''').„ozon”;
::'''c.''' Din punct de vedere onomasiologiclitere asociate cu alte semne grafice: '''r<sup>o</sup>''' „recto”, bazele abreviate în mod curent și abrevierile respective reprezintă:'''v<sup>o</sup>''' „verso”.
— numele unităților de măsură: Deși prezintă asemănări funcționale, scrierea numerelor prin cifre ('''g''' și 2'', 'gr'II'' „gram”, ''al II-lea'l') sau notații de tipul '' „litru”„minut”, " „secundă”, '''m''' „metru”<sup>o</sup> „grad” nu sînt abrevieri, '''V''' „volt” etcîntrucît nu pornesc de la cuvinte.;
— numele punctelor cardinale: '''N''' „nord”În componența abrevierilor pot intra diverse semne ortografice: punctul, cratima, bara oblică (vezi '''S''' „sud”B 3 a, '''E''' „est”b, c'''V''' „vest”;).
— numele lunilor anului: Folosirea literelor minuscule sau majuscule și a anumitor caractere (drepte sau cursive) ține de structura abrevierii; vezi '''ian.''' „ianuarie”, '''febr.''' „februarie”, '''mart.''' „martie”, '''apr.''' „aprilie”, '''iun.''' „iunie”, '''iul.''' „iulie”, '''aug.''' „august”, '''sept.''' „septembrie”, '''oct.''' „octombrie”, '''n.B 3 e''' „noiembrie”, '''dec.''' „decembrie”;
Numele lunii :''mai'' nu se abreviază7. Vezi și '''XXIX'''.Abrevierile se realizează prin:
— numele altor noțiuni temporale:: '''da.''' litera inițială acuvîntului în cauză sau literele inițiale ale cuvintelor dintr-o îmbinare sau dintr-o denumire compusă: '''a.c.''' „după-amiaz㔄anul curent”, '''î.e.n.''' „era „înainte de era noastră”, '''secC.F.R.''' „secolul”;
— titluri academice::'''b.''' litere nesuccesive din structura cuvîntului în cauză: (prima și ultima) '''dl''' „domnul”, nume de profesii'''pz''' „piez”, grade militare'''Rn''' „radon”; (inițiala prefixului și a bazei sau inițialele termenilor unui compus): '''acadslt.''' „academician”„sublocotenent”, '''cm''' „centimetru”, '''agrdv.''' „agronom”„dumneavoastră”, '''ha''' „hectar”, '''arh.kgm''' „kilogrammetru”; (inițiala și altă literă sau alte litere fără o motivație anume) '''Ag''' „arhitect”„argint”, '''conf. univ.At''' „conferențiar universitar”„astatiniu”, '''cpt.''' „căpitan”, '''drtg''' „tangentă”;::Literele nesuccesive selectate din interiorul bazei sînt de obicei litere care notează consoane; există însă și abrevieri discontinue cu litere care notează vocale: de exemplu.''' „doctor”, Ci''' „curie” sau '''dam'''ing„decametru”.::Abrevierile discontinue — alcătuite din litere nesuccesive în cuvîntul de bază — pot conține succesiuni grafice nepermise sau rare în alte situații (vezi '''XXIV''' „inginer”): de exemplu, succesiunea ''sb'' în '''asb'''lt.„apostilb” și ''' „locotenent”, Sb'''prof„stibiu”.De remarcat și literele duble care apar în situații neobișnuite: '''cca''' „profesor”„circa”, '''serg.mm''' „sergent” etc„milimetru”.;
— termeni și formule de adresare și referire:: '''dc.''' segmentul inițial al cuvîntului în cauză sau segmente inițiale ale cuvintelor dintr-o îmbinare sau dintr-un compus: '''arh.''' „arhitect”, '''cos'''„cosinus”, ''dl'cosec'' „domnul”' „cosecantă”, '''Mian.S''' „ianuarie”, '''art. cit.''' „Maiestatea sa” etc„articolul citat”, '''serg.-maj.''' „sergent-major”, '''ASIROM''' „Asigurarea Românească”, '''Astra''' „Asociațiunea Transilvană...;
— pronume și formule de politețe:: '''d-ta.''' „dumneata”; combinații de litere și segmente: '''dv.cca'''„circa”, '''dvs.dna'''„doamna”, '''d-voastră'dnei'' „dumneavoastră”; '„doamnei”, ''D-sa''' „Domnia sa”; '''Dv.ADAS'''„Administrația Asigurărilor de Stat”, '''Dvs.TAROM''' „Domnia voastr㔄Transporturile Aeriene Române”;
— termeni și formule din limbajul administrativ:: '''a.ce.''' „anul curent”, combinații de litere și cuvinte: '''com.aragaz''' „comuna”, < '''expA.''' „expeditor”, '''jud.''' „județul”, '''LR.SA.''[= Asociația Româno-Americană] + ' „locul sigiliului (ștampilei)”, 'gaz''mun.''' „municipiul”, '''nr.D-sa''' „numărul”, '''S.C.''' „societate comercială”, '''SRL''' „societate cu răspundere limitat㔄Domnia sa”, '''ssD-sale''' „cu semnătura sa” etc.„Domniei sale”;
— indicații bibliografice:: '''artf.''' „articolul”, combinații de segmente și cuvinte: '''cap.Eurasia''' „capitolul”, '''fig.gostat''' „figura”, '''obs.''' „observația”, Rompetrol'''p.''' sau '''pag.''' „pagina”, '''tab.''' „tabelul”, '''v.''' „vezi”, '''vol.''' „volumul, volume(le)”;
— (cel puțin unele) simboluri din chimie, fizică și matematică: '''C8.''' „carbon”, '''Cl''' „clor”, '''H''' „hidrogen”, '''O''' „oxigen”, '''S''' „sulf”; '''c''' „viteza luminii”, '''F''' „forță”, '''m''' „masa”, '''v''' „viteză”; '''L''' „lungime”, '''l''' „lățime”, '''logAccesibilitatea unei abrevieri depinde de familiarizarea cu baza abreviată și cu domeniul (limbajul) în care se folosește.''' „logaritm”, '''sin''' „sinus”;
— formule de legătură :În general, sînt mai ușor decodabile abrevierile mai lungi, care rețin mai multe elemente din bază și care sînt realizate din sau și din segmente continue, nu numai din litere inițiale (de enumerare: exemplu, într-un dicționar sau o gramatică '''d.esubst.''' sau față de '''de exs.''' „de exemplu”„substantiv”); abrevierile de acest fel sînt însă mai puțin economice. De asemenea sînt ușor decodabile abrevierile folosite într-un text după folosirea bazei neabreviate (de exemplu, '''etcM.''' „etcetera”, ''Ionescu''ș.după ce s-a.menționat integral prenumele ''Marin' „și alții”, '''ș).a.m.d.''' „și așa mai departe”;
— formule diverse, mai ales epistolare: '''N.B.''' < lat. ''nota bene!'' „ia seama bine, fii atent”, '''P.S.''' „post-scriptum”; — nume proprii de persoane: (prenume) '''Al.''' „Alexandru”, '''Gh.''' „Gheorghe”, '''I.''' „Ion”; (nume complete în pseudonime sau în sigle) '''Nigrim''' „Nicolae Grigore Mihăilescu”, '''Tradem''' „Traian Demetrescu”, '''M.R.P.''' „Miron Radu Paraschivescu”; — nume proprii de întreprinderi, instituții, asociații: '''C.E.C.''' „Casa de Economii și Consemnațiuni”, '''TAROM''' „Transporturile Aeriene Române”, '''ONU''' „Organizația Națiunilor Unite”; — nume proprii geografice și teritorial-administrative (denumiri compuse ale unor state): '''R.F.G.''' sau '''R.F. Germania''' „Republica Federală Germania”, '''SUA''' „Statele Unite ale Americii”, '''R.M.''' „Republica Moldova;, '''R.P. Chineză''' ”Republica Populară Chineză”; — simboluri (indicative) de state, județe sau orașe: '''B''' „București”, '''RO''' „România”, '''TL''' „Tulcea”. '''6.''' Abrevierile pot consta din: '''a.''' litere — minuscule sau majuscule —: (din alfabetul limbii române) '''mg''' „miligram”, '''V''' „volt”; (din alte alfabete) '''Å''' „angstrom”, '''µ''', „micron”, '''µΩ''' „microohm”; (litere din alfabete diferite: românești și străine) '''µg''' „microgram”, '''MΩ''' „megaohm”; '''b.''' litere asociate cu cifre: '''m<sup>2</sup>''' „metru pătrat”, '''O<sub>3</sub>''' „ozon”; '''c.''' litere asociate cu alte semne grafice: '''r<sup>o</sup>''' „recto”, '''v<sup>o</sup>''' „verso”. Deși prezintă asemănări funcționale, scrierea numerelor prin cifre (''2'', ''II'', ''al II-lea'') sau notații de tipul ' „minut”, " „secundă”, <sup>o</sup> „grad” nu sînt abrevieri, întrucît nu pornesc de la cuvinte. În componența abrevierilor pot intra diverse semne ortografice: punctul, cratima, bara oblică (vezi '''B 3 a, b, c'''). Folosirea literelor minuscule sau majuscule și a anumitor caractere (drepte sau cursive) ține de structura abrevierii; vezi '''B 3 e'''. '''7.''' Abrevierile se realizează prin: '''a.''' litera inițială a cuvîntului în cauză sau literele inițiale ale cuvintelor dintr-o îmbinare sau dintr-o denumire compusă: '''a.c.''' „anul curent”, '''î.e.n.''' „înainte de era noastră”, '''C.F.R.'''; '''b.''' litere nesuccesive din structura cuvîntului în cauză: (prima și ultima) '''dl''' „domnul”, '''pz''' „piez”, '''Rn''' „radon”; (inițiala prefixului și a bazei sau inițialele termenilor unui compus): '''slt.''' „sublocotenent”, '''cm''' „centimetru”, '''dv.''' „dumneavoastră”, '''ha''' „hectar”, '''kgm''' „kilogrammetru”; (inițiala și altă literă sau alte litere fără o motivație anume) '''Ag''' „argint”, '''At''' „astatiniu”, '''cpt.''' „căpitan”, '''tg''' „tangentă”; Literele nesuccesive selectate din interiorul bazei sînt de obicei litere care notează consoane; există însă și abrevieri discontinue cu litere care notează vocale: de exemplu. '''Ci''' „curie” sau '''dam''' „decametru”. Abrevierile discontinue — alcătuite din litere nesuccesive în cuvîntul de bază — pot conține succesiuni grafice nepermise sau rare în alte situații (vezi '''XXIV'''): de exemplu, succesiunea ''sb'' în '''asb''' „apostilb” și '''Sb''' „stibiu”. De remarcat și literele duble care apar în situații neobișnuite: '''cca''' „circa”, '''mm''' „milimetru”. '''c.''' segmentul inițial al cuvîntului în cauză sau segmente inițiale ale cuvintelor dintr-o îmbinare sau dintr-un compus: '''arh.''' „arhitect”, '''cos''' „cosinus”, '''cosec''' „cosecantă”, '''ian.''' „ianuarie”, '''art. cit.''' „articolul citat”, '''serg.-maj.''' „sergent-major”, '''ASIROM''' „Asigurarea Românească”, '''Astra''' „Asociațiunea Transilvană...”; '''d.''' combinații de litere și segmente: '''cca''' „circa”, '''dna''' „doamna”, '''dnei''' „doamnei”, '''ADAS''' „Administrația Asigurărilor de Stat”, '''TAROM''' „Transporturile Aeriene Române”; '''e.''' combinații de litere și cuvinte: '''aragaz''' < ''A.R.A.'' [= Asociația Româno-Americană] + ''gaz'', '''D-sa''' „Domnia sa”, '''D-sale''' „Domniei sale”; '''f.''' combinații de segmente și cuvinte: '''Eurasia''', '''gostat''', '''Rompetrol'''. '''8.''' Accesibilitatea unei abrevieri depinde de familiarizarea cu baza abreviată și cu domeniul (limbajul) în care se folosește. În general, sînt mai ușor decodabile abrevierile mai lungi, care rețin mai multe elemente din bază și care sînt realizate din sau și din segmente continue, nu numai din litere inițiale (de exemplu, într-un dicționar sau o gramatică '''subst.''' față de '''s.''' „substantiv”); abrevierile de acest fel sînt însă mai puțin economice. De asemenea sînt ușor decodabile abrevierile folosite într-un text după folosirea bazei neabreviate (de exemplu, '''M.''' ''Ionescu'' după ce s-a menționat integral prenumele ''Marin''). Sînt greu decodabile și chiar ermetice abrevierile lipsite de un indiciu semnificativ, mai ales cînd nu apar într-un context ajutător; este cazul abrevierilor unor nume de instituții în adrese sau enumerări (de exemplu: '''F.C.E.''', '''I.P.R.S.''' etc.).
'''B.''' Problemele de corectitudine pe care le pun abrevierile privesc: modul lor de realizare; existența unor variante de structură; scrierea; pronunțarea; condițiile de întrebuințare.
Numeroase abrevieri sînt fixate prin norme. Abrevierile generale și uzuale, precum și principalele abrevieri speciale sînt înregistrate în lucrările ortografice normative, în primul rînd în DOOM; ele pot fi cunoscute deci prin consultarea acestor lucrări. Pe lîngă normele care privesc aspectul diverselor abrevieri în parte, există unele norme generale ale abrevierii ca procedeu; cunoașterea lor servește atît la înțelegerea unor abrevieri existente, cît și la formarea unor eventuale abrevieri noi.
:'''1.''' În ce privește modul de realizare a abrevierilor (pentru care vezi '''A 7'''): '''a.''' Nu sînt recomandabile abrevierile prin care nu se realizează o economie reală de spațiu grafic, mai ales cînd spațiul unei litere omise este preluat de punct sau de cratimă (de aceea din principiu este nerecomandabilă abrevierea cuvintelor alcătuite din două litere: de exemplu, a prepozițiilor ''cu'', ''de'', ''în'', ''la''); abrevieri ca '''î.l.d.''' „în loc de”, '''p-ța''' „piața” sînt inutile, pentru că economisesc în fapt cîte un singur semn grafic. Se face excepție totuși pentru unele abrevieri din componența altora: de exemplu, '''d.''' „de” în '''d.e.''' „de exemplu” (dar '''de ex.''', nu '''d.ex.'''); '''S.''' „sa” în '''M.S.''' „Maiestatea sa” sau '''P.S.S.''' „Preasfinția sa”; '''ș.''' „și” în '''ș.a.''' „și alții, și altele” sau '''ș.a.m.d.''' „și așa mai departe”. '''b.''' Nu sînt recomandabile abrevierile hibride sau semiabrevierile, în speță abrevierea parțială a unui compus sau a unei îmbinări terminologice: ''metru pătrat'' se abreviază corect '''m<sup>2</sup>''', nu '''m pătrat''', nici '''metru<sup>2</sup>'''. '''c.''' Cu excepția abrevierilor internaționale, iar, dintre cele naționale, cu excepția abrevierilor reduse la litera inițială a bazei ('''a.''' din '''a.c.''' sau '''e.''' din '''d.e.''', '''A.''' „Ana, Andrei, Aurel etc.”) și a celor care mențin finala bazei ('''cca''' „circa”, '''dna''' „doamna”, '''drei''' „domnișoarei”), nu se admit abrevieri terminate în litere cu valoare de vocală sau semivocală/semiconsoană. ''Gheorghe'' se abreviază corect '''G.''' sau '''Gh.''' (nu '''Ghe.'''!), ''noiembrie'' se abreviază '''n.''' (nu '''noi.''' sau '''noe.'''!), iar raionul '''r.''' sau '''rn.''' (nu '''rai.'''!).  '''2.''' Unele abrevieri au variante admise în normă. Ele pot diferi prin: — lungime: '''cot''' și '''cotg''' „cotangentă”; '''d.''' și '''dl''' „domnul”; '''dv.''', '''dvs.''' și '''d-voastră''' „dumneavoastră”; '''g''' și '''gr''' „gram” (dar numai '''cg''', '''dag''', '''dg''', '''hg''', '''kg''', '''mg'''); '''ib.''' și '''ibid.''' (< (lat.) ''ibidem'') „în același loc, tot acolo”; '''p.''' și '''pag.''' „pagina”; — prezența (sau absența) și locul unor semne ortografice (vezi '''B 3 a'''); — folosirea literei majuscule sau minuscule (vezi '''3 e'''); — scrierea mai sus (la umăr) a abrevierii sau însoțirea ei de semnul <sup>o</sup> : <sup>r</sup> sau '''r<sup>o</sup>''' „recto”, <sup>v</sup> sau '''v<sup>o</sup>''' „verso”. La acestea se adaugă: — existența dubletelor sinonime de tipul '''a.m.''' și '''î.a.''' „înainte de amiază”, '''etc.''' și '''ș.cl.''' „și ceilalți, și celelalte” (vezi '''A 3'''); — existența unor abrevieri sinonime cu notații grafice de alt tip (neliterale), de exemplu: '''min.''' și ' „minut”, '''sec.''' și " „secundă”. '''3.''' Scrierea corectă a abrevierilor are aspecte legate de prezența unor semne ortografice (punctul, cratima, bara oblică); caracterele drepte sau cursive; majuscule sau minuscule; așezarea în rînd; dublarea unor litere. La acestea se adaugă folosirea unor litere din alfabete străine și a unor semne grafice neliterale (vezi '''A 6'''). '''a.''' Dintre semnele ortografice care pot apărea în abrevieri cel mai important este punctul. Deși este considerat specific pentru abrevieri, punctul nu se folosește la orice abreviere: pe lîngă abrevieri la care punctul final sau interior este obligatoriu, există unele la care el este interzis și altele la care el este facultativ. În general, abrevierile care pornesc de la cuvinte unice au un punct la sfîrșit. Nu se scriu însă cu punct final următoarele abrevieri: — abrevierile care mențin ultima literă a bazei: '''cca''' „circa”, '''dl''' „domnul”, '''dnei''' „doamnei”, '''d-ta''' „dumneata”, '''jr''' „junior”; Această regulă are unele excepții reale ('''dr.''' „doctor”, '''mr.''' „maior”) și altele aparente (întrucît corespund numai formelor articulate, nu celor nearticulate; de exemplu, '''nr.''' „numărul”, nu „număr”; de aceea ''bulevardul'' se abreviază corect '''bd.''', nu '''bd'''). — numele unităților de măsură: '''cm''', '''dl''', '''kg''', '''m''' etc.; — numele punctelor cardinale: '''E''', '''S''', '''N''', '''V'''; — simbolurile din chimie, fizică și matematică: '''C''', '''Hg''', '''l''', '''m''' etc.; — indicativele statelor și ale județelor la autovehicule: '''R''', '''GB''', '''I'''; '''GJ''', '''TL'''. Perechi de abrevieri/simboluri constînd din aceleași litere se pot deosebi între ele prin scrierea cu sau fără punct final; de exemplu: '''Co.''' < engl. ''company'', lat. ''compania'', dar '''Co''' „cobalt”; '''n.''' „nota”, dar '''n''' „număr (întreg)”; '''r.''' „rîndul”, dar '''r''' „röntgen”; '''Rh.''' factor în medicină, dar '''Rh''' „rodiu”; '''sec.''' „secolul” și „secundă”, dar '''sec''' „secantă”; '''str.''' „strada”, dar '''str''' „steradian”. În mod excepțional unele abrevieri au în normă variante cu sau fără punct final: '''f.''' sau '''f''' < (lat.) ''folio''. Variantele din uz sînt mai numeroase; unele dintre ele se explică prin vechi deprinderi ortografice: de exemplu, scrierea cu punct a abrevierilor pentru numele unităților de măsură ('''m.''' sau '''kg.''') și pentru numele punctelor cardinale ('''N.'''). Tendința actuală este de renunțare la punct și în alte situații. La abrevierile care pornesc de la îmbinări de cuvinte și denumiri compuse se pune și problema punctelor interioare, dintre termenii abrevierii. Se pune punct după fiecare termen al abrevierii unor îmbinări libere de cuvinte: de exemplu, '''a.c.''', '''art. cit.''' „articolul citat”, '''e.n.''' „era noastră”, '''ș.a.m.d.''' „și așa mai departe”. În mod excepțional, se pune punct după fiecare termen constitutiv sau numai după unii dintre ei și la abrevierea unor cuvinte compuse: '''d.a.''' „după-amiază”; '''kgf.m''' „kilogram-forță-metru”. Abrevierea formulelor ''și ceilalți, și celelalte'' cunoaște trei variante rezultate din folosirea punctului: '''ș.cl.''', '''ș.c.l.''' și '''șcl.''' Dintre acestea cea care are numai punct final ('''șcl.''') este total greșită. Celelalte două sînt ambele acceptabile, dar preferabilă este prima ('''ș.cl.'''), care urmează o regulă generală, în timp ce a doua (cu punct interior la abrevierea unui compus: '''c.l.''' „ceilalți, celelalte”) se orientează după excepții. Nu se pun puncte la următoarele abrevieri: — puține abrevieri literale ale unor îmbinări terminologice, caracterizate prin sudură, datorată posibilității de lectură cursivă: '''laser''', '''radar''', '''VAR'''; — abrevierile unor nume proprii compuse în a căror structură intră (și) segmente sau cuvinte întregi: '''ADAS''' (nu '''A.D.A.S.'''!), '''TAROM''' sau '''Tarom''' (nu '''T.A.R.O.M.'''), la fel '''AGERPRES''' sau '''Agerpres''', '''ROMPRES''' sau '''Rompres''', '''ECOSOC''', '''ICECHIM''', '''SANEPID''' etc. Punctele sînt facultative la abrevierile compuse din litere inițiale ale: — unor cuvinte compuse (analizate în termenii constitutivi) și îmbinări terminologice: '''A.C.T.H.''' sau '''ACTH''' „adrenocorti-cotrophormon”; — numelor proprii compuse de instituții, organisme, state: '''C.F.R.''' sau '''CFR'''; '''O.N.U.''' sau '''ONU'''; '''S.U.A.''' sau '''SUA'''. Scrierea fără puncte interioare este recomandabilă în situațiile în care abrevierea nu este analizabilă în elemente cunoscute, deci există riscul disocierii unor segmente în litere fără corespondent. Pentru a nu greși în exemple ca '''ADAS''' sau '''ECOSOC''' e preferabil să se scrie fără puncte interioare toate abrevierile (deci și '''CFR''' sau '''ONU'''). Abrevierile compuse fără puncte interioare nu se scriu cu punct nici la sfîrșit (nu se scrie deci '''ADAS.''', '''ACTH.''' sau '''CFR.''').  '''b.''' Cratima se folosește în cuprinsul cîtorva abrevieri în două situații: — fiind preluată din bază în cazul abrevierii unor cuvinte compuse nesudate: '''ec.-cont.''' „economist-contabil”, '''lt.-col.''' „locotenent-colonel”, '''serg.-maj.''' „sergent-major”, '''N-V''' „nord-vest”; — marcînd discontinuitatea elementelor din structura abrevierii în cazul unor compuse sudate (de exemplu, '''d-ta''' „dumneata”, '''d-tale''' „dumitale”) și în cazul unor formule echivalente cu pronumele de politețe ('''D-sa''' „Domnia sa”). Nu este corectă folosirea cratimei în abrevieri discontinue ale unor cuvinte simple, de exemplu în '''d-na''' în loc de '''dna''', în '''p-ța''' „piața” sau în prenumele '''C-tin''' < ''Constantin'', '''D-tru''' < ''Dumitru'' (de altfel, recomandabile sînt abrevierile '''C.''' sau '''Const.''', respectiv '''D.'''). Perechi de abrevieri constînd din aceleași litere se pot deosebi între ele prin prezența sau absența cratimei: '''d-lui''' „dumnealui”, dar '''dlui''' „domnului”; '''d-lor''' „dumnealor”, dar '''dlor''' „domnilor”. '''c.''' Bara se folosește în cuprinsul următoarelor abrevieri: — abrevierea prefixului ''contra-'' în '''c/val.''' „contravaloarea”; — cu valoarea „pe” în abrevierea unor formule distributive de tipul '''km/h''' „kilometru pe oră”. '''d.''' Cele mai multe abrevieri nu au restricții în privința caracterelor grafice folosite: ele se scriu de obicei cu caractere tipografice drepte, dar pot fi scrise, după caz, și cu caractere cursive. Există însă unele simboluri din matematică, fizică și muzică la care este obligatorie folosirea caracterelor cursive în textele tipărite, respectiv sublinierea în textele manuscrise sau dactilografiate. Perechi de simboluri constînd din aceeași literă se pot deosebi între ele prin scrierea cu caractere drepte sau cursive. De exemplu: '''A''' „amper” și „amper-spiră”, dar ''A'' „arie”;
::'''Fa.''' „farad” și „fluor”Nu sînt recomandabile abrevierile prin care nu se realizează o economie reală de spațiu grafic, mai ales cînd spațiul unei litere omise este preluat de punct sau de cratimă (de aceea din principiu este nerecomandabilă abrevierea cuvintelor alcătuite din două litere: de exemplu, a prepozițiilor ''cu'', ''de'', ''în'', ''la''); abrevieri ca '''î.l.d.''' „în loc de”, '''p-ța''' „piața” sînt inutile, pentru că economisesc în fapt cîte un singur semn grafic. Se face excepție totuși pentru unele abrevieri din componența altora: de exemplu, '''d.''' „de” în '''d.e.''' „de exemplu” (dar ''F'de ex.''', nu '''d.ex.'''); '''S.''' „sa” în '''M.S.''' („Maiestatea sa” sau ''f'P.S.S.''') „forte”„Preasfinția sa”; '''ș.''' „și” în '''ș.a.''' „și alții, și altele” sau '''ș.a.m.d.''' „și așa mai departe”.
::'''hb.''' „ora” și „(nota) mi”Nu sînt recomandabile abrevierile hibride sau semiabrevierile, dar în speță abrevierea parțială a unui compus sau a unei îmbinări terminologice: ''hmetru pătrat'' „înălțime”;se abreviază corect '''m<sup>2</sup>''', nu '''m pătrat''', nici '''metru<sup>2</sup>'''.
::'''mc.''' „metru”Cu excepția abrevierilor internaționale, dar iar, dintre cele naționale, cu excepția abrevierilor reduse la litera inițială a bazei ('''a.''' din '''a.c.''' sau '''e.''' din '''d.e.''', '''A.''' „Ana, Andrei, Aurel etc.”) și a celor care mențin finala bazei ('''cca''' „circa”, '''dna''' „doamna”, '''drei''' „domnișoarei”), nu se admit abrevieri terminate în litere cu valoare de vocală sau semivocală/semiconsoană. ''Gheorghe'' se abreviază corect '''G.''' sau '''Gh.''' (nu '''Ghe.'''!), ''noiembrie'' se abreviază '''n.''' (nu '''noi.''' sau '''noe.'''!), iar raionul '''r.''' sau '''rn.''' (nu '''rai.'m'' „masă”!).
Dat fiind rolul distinctiv al caracterelor cursive la :'''2.''' Unele abrevieri, au variante admise în acest capitol nu s-au folosit asemenea caractere la toate abrevierile discutate, după tehnica obișnuită la citarea unor litere, sunete, cuvinte etc., ci numai la cele care se scriu astfelnormă.Ele pot diferi prin:
::– lungime: '''ecot''' și '''cotg''' „cotangentă”; '''d.''' și '''dl''' „domnul”; '''dv.''', '''dvs.''' și '''d-voastră''' „dumneavoastră”; '''g''' și '''gr''' „gram” (dar numai '''cg''', '''dag''', '''dg''', '''hg''', '''kg''', '''mg'''); '''ib.''' și '''ibid.''' (< (lat.) ''ibidem'') „în același loc, tot acolo”; '''p.''' și '''pag.''' Scrierea cu litere minuscule „pagina”;::– prezența (sau absența) și locul unor semne ortografice (vezi '''B 3 a''');::– folosirea literei majuscule sau minuscule (vezi '''3 e''');::– scrierea mai sus (la umăr) a abrevierilor face parte din structura lor și nu urmează regulile ortografice obișnuiteabrevierii sau însoțirea ei de semnul <sup>o</sup> : <sup>r</sup> sau '''r<sup>o</sup>''' „recto”, <sup>v</sup> sau '''v<sup>o</sup>''' „verso”.
Astfel:La acestea se adaugă:::– existența dubletelor sinonime de tipul '''a.m.''' și '''î.a.''' „înainte de amiază”, inițiala majusculă se folosește la numeroase '''etc.''' și '''ș.cl.''' „și ceilalți, și celelalte” (vezi '''A 3''');::– existența unor abrevieri care nu sînt nume proprii; sinonime cu notații grafice de alt tip (neliterale), de exemplu: toate simbolurile elementelor chimice'''min.''' și ' „minut”, numele punctelor cardinale'''sec.''' și " „secundă”.
Literă majuscula poate apărea în corpul unei abrevieri scrise cu inițiala minusculă: de exemplu, '''eV3.''' „electron-volt”Scrierea corectă a abrevierilor are aspecte legate de prezența unor semne ortografice (punctul, '''kW''' „kilowatt”cratima, '''pF''' „picofarad”, '''pH''' „puterea hidrogenului”bara oblică); caracterele drepte sau cursive; majuscule sau minuscule; așezarea în rînd; dublarea unor litere.
Perechi de abrevieri/simboluri constînd :La acestea se adaugă folosirea unor litere din aceeași literă sau aceleași litere se pot deosebi între ele prin scrierea cu majuscule sau minusculealfabete străine și a unor semne grafice neliterale (vezi '''A 6'''). De exemplu:
::'''cla.''' „centilitru”Dintre semnele ortografice care pot apărea în abrevieri cel mai important este punctul. Deși este considerat specific pentru abrevieri, dar '''Cl''' „clor”;punctul nu se folosește la orice abreviere: pe lîngă abrevieri la care punctul final sau interior este obligatoriu, există unele la care el este interzis și altele la care el este facultativ.
::În general, abrevierile care pornesc de la cuvinte unice au un punct la sfîrșit. Nu se scriu însă cu punct final următoarele abrevieri::::– abrevierile care mențin ultima literă a bazei: '''cca''' „circa”, '''dl''' „domnul”, '''dnei''' „doamnei”, '''d-ta''' „dumneata”, dar '''D-tajr''' „junior”;:::Această regulă are unele excepții reale ('''dr.''' „doctor”, '''mr.''' „maior”) și altele aparente (întrucît corespund numai formelor articulate, nu celor nearticulate; de exemplu, '''nr.''' „numărul”, nu „număr”; de aceea ''bulevardul'' se abreviază corect '''bd.''', nu '''bd''').:::– numele unităților de măsură: '''cm''', '''dl''', '''kg''', '''m''' etc.;:::– numele punctelor cardinale: '''E''', '''S''', '''N''', '''V''';:::– simbolurile din chimie, fizică și matematică: '''C''', '''Hg''', '''l''', '''m''' etc.;:::– indicativele statelor și ale județelor la autovehicule: '''R''', '''GB''', '''I''' „Domnia ta”;'''GJ''', '''TL'''.
::Perechi de abrevieri/simboluri constînd din aceleași litere se pot deosebi între ele prin scrierea cu sau fără punct final; de exemplu:::: '''Co.''' < engl. ''company'', lat. ''compania'', dar '''Co''' „cobalt”;::: '''n.''' „nota”, dar '''n''' „număr (întreg)”;::: '''r.''' „rîndul”, dar '''r''' „röntgen”;::: '''Rh.''' factor în medicină, dar '''Rh'''„rodiu”;::: 'm''sec.' „metru”'' „secolul” și „secundă”, dar '''Msec''' „mach”„secantă”;::: '''str.''' „strada”, dar '''str''' „steradian”.
:În mod excepțional unele abrevieri au în normă variante cu sau fără punct final: '''nf.''' „număr sau '''f''' < (întreglat.)”, dar '''N'folio'' „azot”, „neper”, „newton”, „nord”;.
:Variantele din uz sînt mai numeroase; unele dintre ele se explică prin vechi deprinderi ortografice: de exemplu, scrierea cu punct a abrevierilor pentru numele unităților de măsură ('''tm.''' „tonă”, dar sau '''kg.''') și pentru numele punctelor cardinale ('''TN.''' „tesla” ). Tendința actuală este de renunțare la punct și „tritiu”în alte situații.
În mod excepțional unele simboluri constituite dintr-o singură literă au variante cu majusculă sau minusculă: ''F'' sau ''f'' „forte” (în muzică). Asemenea variante sînt mai numeroase La abrevierile care pornesc de la abrevierile alcătuite din mai multe litere; îmbinări de exemplu: '''O.Z.N.''' și '''o.z.n.''' „obiect zburător neidentificat”; '''TBC''', '''Tbc''' cuvinte și '''tbc''' „tuberculoză”; '''TV''' denumiri compuse se pune și '''tv''' „televizorproblema punctelor interioare, televiziune”dintre termenii abrevierii.
Abrevierile numelor proprii compuse se scriu cu toate literele majuscule: Se pune punct după fiecare termen al abrevierii unor îmbinări libere de cuvinte: de exemplu, '''Ca.F.Rc.''', '''Rart.D.Gcit.''' Unele dintre cele care pot fi citite legat se scriu atît integral cu majuscule, cît și numai cu inițiala majusculă: de exemplu„articolul citat”, '''AGERPRES''' și '''Agerprese.n.'''„era noastră”, '''ROMPETROL''' și '''Rompetrol''', '''TAROM''' și '''Taromș.a.m.d.'''„și așa mai departe”.
Abrevierile scrise cu litere majuscule pun și problema semnelor diacritice la literele care comportă asemenea semne. Deși normele prevăd scrierea cu semnele diacritice de rigoare:În mod excepțional, în uz se constată omiterea lor: mai rar la ''Ș'' (vezi totuși frecvent '''S.S.F.''' în loc de '''S.Ș.F.''' „Societatea de Științe Filologice” și pune punct după fiecare termen constitutiv sau numai '''A.S.S.P.''' „Academia de Științe Sociale după unii dintre ei și Politice”, dar '''C.N.Ș.T.''' „Consiliul Național pentru Știință și Tehnologie”) și ''Ț'' (vezi '''F.Ț.B.''' „Fabrica de Țigarete București”, dar indicativul '''NT''' „Neamț”), dar aproape regulat la abrevierea unor cuvinte compuse: ''Î'' (vezi '''M.E.Id.''' „Ministerul Educației și Învățămîntului” și toate denumirile în care abrevierea '''Ia.''' — scrisă și citită ca atare — corespunde cuvîntului ''Întreprinderea'', de exemplu: „după-amiază”; '''I.T.Bkgf.m''' „Întreprinderea de Transport București”)„kilogram-forță-metru”.
Vezi :Abrevierea formulelor ''și ceilalți, și celelalte'' cunoaște trei variante rezultate din folosirea punctului: '''ș.cl.''', '''ș.c.l.''' și '''IX 10șcl.''' Dintre acestea cea care are numai punct final ('''șcl.''') este total greșită. Celelalte două sînt ambele acceptabile, dar preferabilă este prima ('''ș.cl.'''), care urmează o regulă generală, în timp ce a doua (cu punct interior la abrevierea unui compus: '''c.l.'''„ceilalți, celelalte”) se orientează după excepții.
:Nu se pun puncte la următoarele abrevieri:::– puține abrevieri literale ale unor îmbinări terminologice, caracterizate prin sudură, datorată posibilității de lectură cursivă: '''f.laser''', '''radar''', '''VAR''' La scrierea ;::– abrevierile unor abrevieri are rol distinctiv nume proprii compuse în a căror structură intră (și așezarea în rînd) segmente sau cuvinte întregi: '''ADAS''' (nu '''A.D.A.S.'''!), '''TAROM''' sau '''Tarom''' (nu '''T.A.R.O.M.'''), la fel '''AGERPRES''' sau '''Agerpres''', '''ROMPRES''' sau '''Rompres''', '''ECOSOC''', '''ICECHIM''', '''SANEPID''' etc.
Astfel, :Punctele sînt facultative la abrevierile <sup>r</sup> compuse din litere inițiale ale:::– unor cuvinte compuse (analizate în termenii constitutivi) și <sup>v</sup> înseamnă „recto”îmbinări terminologice: '''A.C.T.H.''' sau '''ACTH''' „adrenocorti-cotrophormon”;::– numelor proprii compuse de instituții, respectiv „verso” cînd sînt scrise mai sus decît rîndulorganisme, la umărul drept al cifrei însoțitestate: de exemplu, '''11<sup>v</sup>C.F.R.''' sau '''12<sup>r</sup>CFR''' (variantele ; '''r<sup>o</sup>O.N.U.''' și sau '''v<sup>o</sup>ONU''' se scriu în rînd: ; '''11 v<sup>o</sup>S.U.A.'''sau '''12 r<sup>o</sup>SUA''').
Numeroase simboluri conțin cifre plasate :Scrierea fără puncte interioare este recomandabilă în situațiile în care abrevierea nu este analizabilă în elemente cunoscute, deci există riscul disocierii unor segmente în litere fără corespondent. Pentru a nu greși în exemple ca exponent '''ADAS''' sau '''ECOSOC''' e preferabil să se scrie fără puncte interioare toate abrevierile (deci și '''m<sup>3</sup>CFR''' „metru cub”) sau ca indice ('''O<sub>3</sub>ONU''' „ozon”).
:Abrevierile compuse fără puncte interioare nu se scriu cu punct nici la sfîrșit (nu se scrie deci '''gADAS.''', '''ACTH.''' Literele duble care apar în abrevieri pot fi legate sau nu de grafia bazei'''CFR.''').
Sînt legate ::'''b.''' Cratima se folosește în cuprinsul cîtorva abrevieri în două situații::::– fiind preluată din bază în cazul abrevierii unor cuvinte compuse nesudate: '''ec.-cont.''' „economist-contabil”, '''lt.-col.''' „locotenent-colonel”, '''serg.-maj.''' „sergent-major”, '''N-V''' „nord-vest”;:::– marcînd discontinuitatea elementelor din structura abrevierii în cazul unor compuse sudate (de grafia bazei:exemplu, '''d-ta''' „dumneata”, '''d-tale''' „dumitale”) și în cazul unor formule echivalente cu pronumele de politețe ('''D-sa''' „Domnia sa”).
— abrevierile care reprezintă segmente ::Nu este corectă folosirea cratimei în abrevieri discontinue ale unor cuvinte cu ortografie străină: simple, de exemplu în '''d-na''' în loc de '''dna''', în '''p-ța''' „piața” sau în prenumele '''pass.C-tin''' < (lat.) ''passimConstantin'', '''pizz.D-tru''' < (it.) ''pizzicatoDumitru''(de altfel, recomandabile sînt abrevierile '''rallC.''' < (itsau '''Const.) ''rallentando', respectiv '''D.''';).
— abrevierile alcătuite ::Perechi de abrevieri constînd din aceleași litere nesuccesive ale bazeise pot deosebi între ele prin prezența sau absența cratimei:::: '''ccad-lui''' „circa”„dumnealui”, dar '''mmdlui''' „milimetru”„domnului”;:::'''d-lor''' „dumnealor”, dar '''dlor''' „domnilor”.
— abrevierile alcătuite din inițialele a două cuvinte:: '''ssc.''' „(latBara se folosește în cuprinsul următoarelor abrevieri::::– abrevierea prefixului ''contra-'' în '''c/val.) ''sua subscriptione' „contravaloarea”;:::– cu valoarea „pe” în abrevierea unor formule distributive de tipul '''km/h'''” sau „semnătura sa”„kilometru pe oră”.
Nu sînt legate de grafia bazei literele duble folosite cu valoare de superlativ:: ''ff'd.' „fortissimo” (față de ''f'' „forte”)Cele mai multe abrevieri nu au restricții în privința caracterelor grafice folosite: ele se scriu de obicei cu caractere tipografice drepte, dar pot fi scrise, după caz, ''pp'' „pianissimo” (față de ''p'' „piano”)și cu caractere cursive.
În aceeași categorie intră și literele duble folosite de unii cu valoare de plural, după modelul altor limbi, în abrevierile '''mss.''' „manuscrise” (față de '''ms.''' „manuscris”)::Există însă unele simboluri din matematică, '''pp.''' „paginile” (față de '''p.''' „pagina”), eventual fizică și '''sqq.''' < lat. ''sequentes'' „(și) următoarele” (față de '''sq.'''< lat. ''sequens'' „(și) următoarea”). Procedeul nu muzică la care este recomandabilobligatorie folosirea caracterelor cursive în textele tipărite, întrucît la toate celelalte abrevieri nu se face deosebire între singular și plural. (Vezi, din același domeniu al indicațiilor bibliografice, abrevierile '''cap.''' „capitolul, capitolele”, '''fasc.''' „fascicula, fasciculele”, '''r.''' „rîndul, rîndurile”, '''vol.''' „volumul, volumele” etcrespectiv sublinierea în textele manuscrise sau dactilografiate.)
::Perechi de simboluri constînd din aceeași literă se pot deosebi între ele prin scrierea cu caractere drepte sau cursive. De exemplu::::'''A''' „amper” și „amper-spiră”, dar ''A'' „arie”; :::'''F''' „farad” și „fluor”, dar ''F'' (sau ''f'') „forte”; :::'''4.h''' Lectura orală „ora” și „(pronunțareanota) corectă a abrevierilor pune probleme legatemi”, pe de o partedar ''h'' „înălțime”;:::'''m''' „metru”, de întregirea lor, iar, pe de alta, de redarea abrevierilor respectate ca atare (neîntregite)dar ''m'' „masă”.
Ori de cîte ori se cunoaște corespondentul unei ::Dat fiind rolul distinctiv al caracterelor cursive la abrevieri se recomandă întregirea ei , în acest capitol nu s-au folosit asemenea caractere la lectura orală. Nu este corectă deci pronunțarea ca atare a abrevierilor '''d.a.''' sau '''p.m.'''toate abrevierile discutate, '''etc.''' sau '''ș.a.'''după tehnica obișnuită la citarea unor litere, '''ș.a.m.d.'''sunete, '''șcuvinte etc.cl.''' În situația termenilor de adresare și de referire, a titlurilor academice și profesionale folosirea orală a abrevierilor (de exemplu, '''acad.''', '''ing.''' în trecut '''tov.''') este și nepoliticoasăci numai la cele care se scriu astfel.
În vorbirea neîngrijită ::'''tove.''' ajunsese să capete Scrierea cu litere minuscule sau majuscule a abrevierilor face parte din structura lor și forme flexionare: ''tovul'', ''tovii'' etcnu urmează regulile ortografice obișnuite.
Prenumele abreviate în scris ::Astfel, inițiala majusculă se întregesc folosește la numeroase abrevieri care nu sînt nume proprii; de asemenea la lectura oralăexemplu: toate simbolurile elementelor chimice, deci (dl) ''I. Popescu ''se citește (domnul) ''Ion Popescu''numele punctelor cardinale.
Fac excepție unele nume, fixate oarecum ::Literă majuscula poate apărea în forma abreviatăcorpul unei abrevieri scrise cu inițiala minusculă: de exemplu, '''D.R.''' ''IoanițescueV'' și '''D.R.''' ''Popescu'' (citit [de„electron-re])volt”, '''Gh. Dem.kW''' ''Teodorescu'' (citit [ǵe-dem])„kilowatt”, '''I.L.'pF'' ''Caragiale'' (citit [i-le])„picofarad”, '''Șt. O.''' 'pH'Iosif'' (citit [ște-o] )„puterea hidrogenului”.
Lectura ca atare a abrevierilor nu pune probleme la cele — simple ::Perechi de abrevieri/simboluri constînd din aceeași literă sau compuse — alcătuite din segmenteaceleași litere se pot deosebi între ele prin scrierea cu majuscule sau minuscule. De exemplu::::'''cl''' „centilitru”, dar '''Cl''' „clor”;:::'''d-ta''' „dumneata”, dar '''D-ta''' „Domnia ta”; de exemplu::: '''cosm''' „cosinus”„metru”, dar '''M''' „mach”;:::'''Astran''' „Asociațiunea Transilvană...„număr (întreg), dar '''N''' „azot”, „neper”, „newton”, „nord”;:::'''t''' „tonă”, dar '''T''' „tesla” și „tritiu”.
Abrevierile alcătuite din cîte ::În mod excepțional unele simboluri constituite dintr-o singură literă au variante cu majusculă sau minusculă: ''F'' sau ''f'' „forte” (inițialăîn muzică) pun, în unele situații, problema lecturii acesteia după modelul general românesc sau după un model străin. Astfel, următoarele Asemenea variante sînt mai numeroase la abrevierile alcătuite din mai multe litere care notează consoane au variante de citire consacrate în uz care diferă ; de lectura obișnuită pentru denumirea lorexemplu: ''f'O.Z.N.''' și '''o.z.n.''' „obiect zburător neidentificat”; '' [ef], 'TBC'g'' [ǧe], ''h'Tbc' [haș], ''lși '' [el], 'tbc'm'' [em], „tuberculoză”; ''n'TV' [en], ''rși '' [er], 'tv's'' [es]„televizor, televiziune”.
La abrevierile ::Abrevierile numelor proprii compuse din litere inițiale se pune în primul rînd problema lecturii pe litere (în scriu cu toate literele majuscule: '''C.F.R.''', '''R.D.G.''' Unele dintre cele care situație la literele menționate anterior pot fi citite legat se pune aceeași problemă a lecturii după model românesc sau străin) sau a lecturii legatescriu atît integral cu majuscule, cît și numai cu inițiala majusculă: de exemplu, '''AGERPRES''' și '''Agerpres''', '''ROMPETROL''' și '''Rompetrol''', '''TAROM''' și '''Tarom'''.
Numeroase abrevieri nu permit decît lectura pe ::Abrevierile scrise cu literemajuscule pun și problema semnelor diacritice la literele care comportă asemenea semne. Deși normele prevăd scrierea cu semnele diacritice de rigoare, în uz se constată omiterea lor: mai rar la ''Ș'' (vezi totuși frecvent '''S.S.F.''' în loc de '''S.Ș.F.'''B„Societatea de Științe Filologice” și numai '''A.S.TS.TP.''' [be-te-te]„Academia de Științe Sociale și Politice”, dar '''C.N.Ș.T.C.''' [če-te-če], „Consiliul Național pentru Știință și Tehnologie”) și ''Ț'' (vezi '''F.MȚ.IB.''' [fe-me-i]„Fabrica de Țigarete București”, dar indicativul '''NT''' „Neamț”), dar aproape regulat la ''Î''(vezi ''O'M.ZE.I.N''' „Ministerul Educației și Învățămîntului” și toate denumirile în care abrevierea '''I.''' [o-ze-ne]— scrisă și citită ca atare — corespunde cuvîntului ''Întreprinderea'', de exemplu: '''VSHI.T.B.''' [ve-se-haș]„Întreprinderea de Transport București”).
Unele abrevieri de acest tip au cîte două variante orale: '''C.F.R.''' [če-fe-re] :Vezi și, învechit, [ke-fe-re]; '''R.D.G.IX 10''' [re-de-ǧe] și [re-de-ǵe]; '''S.O.S.''' [se-o-se] și [es-o-es].
Altele permit ambele lecturi, dar uzul a fixat de obicei una dintre ele::'''f.''' La scrierea unor abrevieri are rol distinctiv și așezarea în rînd.
::Astfel, abrevierile <sup>r</sup> și <sup>v</sup> înseamnă „recto”, respectiv „verso” cînd sînt scrise mai sus decît rîndul, la umărul drept al cifrei însoțite: de exemplu, '''11<sup>v</sup>''' lectura pe litere: '''B.O.B.12<sup>r</sup>''' (variantele ''' [be-r<sup>o-be], </sup>'''C.O.M.și ''' [če-v<sup>o-me], </sup>'''M.A.I.se scriu în rînd: ''' [me-a-i], 11 v<sup>o</sup>'''O.N.T.''' [12 r<sup>o-ne-te];</sup>''').
— lectura cursivă: :Numeroase simboluri conțin cifre plasate ca exponent ('''A.F.A.''', ''m<sup>3</sup>'A.R.I.A.''', '''C.E.C.''', '''C.N.E.F.S.''', '''I.C.R.A.L.''', „metru cub”) sau ca indice ('''O.N.U.''', '''UNESCO''', '''VAR<sub>3</sub>'''„ozon”).
Unele abrevieri au variante orale corespunzînd celor două tipuri de lectură:: '''C.A.Pg.''' [če-a-pe] și [kap], '''C.A.R.''' [če-a-re] și [kar]; recomandabilă este prima variantăLiterele duble care apar în abrevieri pot fi legate sau nu de grafia bazei.
Aspectul oral al abrevierilor alcătuite dintr-o singura literă sau din mai multe litere citite ca atare nu trebuie confundat ::Sînt legate de grafia bazei::::– abrevierile care reprezintă segmente ale unor cuvinte cu cel grafic prin transpunerea în scris a fonetismuluiortografie străină: nu trebuie să se scrie ''Am „en” probleme'pass.''' < (lat.) ''passim'', ci '''npizz.'''; nu < (it.) ''Cefere(ulpizzicato''), ci '''Crall.F.R''' < (it.) ''rallentando'';:::– abrevierile alcătuite din litere nesuccesive ale bazei: '''cca''' „circa”, '''mm''' „milimetru”;:::– abrevierile alcătuite din inițialele a două cuvinte: '''ss'''(lat.) ''-ulsua subscriptione'')” sau „semnătura sa”.
Abrevierile citite pe litere se accentuează corect pe ultima silabă. Cele citite cursiv cunosc, ca și cuvintele obișnuite, mai multe tipuri ::Nu sînt legate de accentuare, legate grafia bazei literele duble folosite cu valoare de structura lor fonetică; în linii mari, abrevierile terminate în consoană sau în vocala ''e'' au accentul pe ultima silabăsuperlativ: '''A.G.I.R.ff''„fortissimo” (față de ', '''A.S.I.T.'f''„forte”), ''pp'A.S.E.''', iar abrevierile terminate în orice vocală cu excepția lui '„pianissimo” (față de 'e'p' au accentul pe silaba penultimă: '''UEFA''', '''UNESCO''', '''E.L„piano”).U.'''
Unele abrevieri au variante ::În aceeași categorie intră și literele duble folosite de unii cu valoare de plural, după modelul altor limbi, în abrevierile '''mss.''' „manuscrise” (față de '''ms.''' „manuscris”), '''pp.''' „paginile” (față de accentuare: '''ÓDUSp.''' „pagina”), eventual și '''ODÚSsqq.'''; < lat. ''sequentes'ÓNU' „(și) următoarele” (față de ''' sq.'''< lat. ''sequens'' „(și) următoarea”). Procedeul nu este recomandabil, întrucît la toate celelalte abrevieri nu se face deosebire între singular și plural. (Vezi, din același domeniu al indicațiilor bibliografice, abrevierile '''ONÚcap.'''„capitolul, capitolele”, '''fasc. Recomandabilă este prima variantă''' „fascicula, fasciculele”, '''r.''' „rîndul, rîndurile”, '''vol.''' „volumul, volumele” etc.)
:'''54.''' Folosirea Lectura orală (pronunțarea) corectă a abrevierilor implică respectarea anumitor reguli și restricții referitoare la bazele abreviabilepune probleme legate, la natura textelor în care se introduc abrevieri și la asigurarea posibilităților pe de înțelegereo parte, de întregirea lor, iar, pe de alta, de redarea abrevierilor respectate ca atare (neîntregite).
:Ori de cîte ori se cunoaște corespondentul unei abrevieri se recomandă întregirea ei la lectura orală. Nu este corectă deci pronunțarea ca atare a abrevierilor '''d.a.''' sau '''p.m.''', '''etc.''' sau '''ș.a.''' Cele mai importante criterii care trebuie avute în vedere în decizia , '''ș.a.m.d.''', '''ș.cl.''' În situația termenilor de adresare și de referire, a recurge la abrevierea unui cuvînt sau titlurilor academice și profesionale folosirea orală a unei îmbinări abrevierilor (de cuvinte sînt frecvența bazei exemplu, '''acad.''', '''ing.''' în textul sau limbajul dat și lungimea ei (vezi și trecut '''1 atov.''')este și nepoliticoasă.
Restricțiile referitoare la baze vizează mai ales unele categorii de nume proprii :În vorbirea neîngrijită '''tov.''' ajunsese să capete și unele formuleforme flexionare:''tovul'', ''tovii'' etc.
— La numele proprii :Prenumele abreviate în scris se întregesc de persoane se poate abrevia în mod obișnuit numai prenumeleasemenea la lectura orală, nu numele de familie deci (sînt incorecte deci abrevierile de tipul dl) ''I. Popescu 'C-tinescu''' pentru ''Constantinescu'', '''D-trescu''' pentru ''Dumitrescu'se citește (domnul) ' sau 'Ion Popescu''D-triu''' pentru ''Dumitriu'').
Numele :Fac excepție unele nume, fixate oarecum în forma abreviată: '''D.R.''' ''Ioanițescu'' și '''D.R.''' ''Popescu'' (citit [de familie pot fi abreviate ca element constitutiv al unei abrevieri compuse-re]), devenite pseudonim sau siglă '''Gh. Dem.''' ''Teodorescu'' (citit [ǵe-dem]), '''I.L.''' ''Caragiale'' (fixă sau ocazionalăcitit [i-le]); vezi , '''A 5Șt. O.'''''Iosif'' (citit [ște-o] ).
În mod excepțional numele de familie se abreviază :Lectura ca atare a abrevierilor nu pune probleme la cele numai prin inițială simple sau compuse atunci cînd se urmărește camuflarea parțială a identității cuiva (alcătuite din segmente; de exemplu, : '''I.C.cos''' sau „cosinus”, '''Ioana C.Astra''')„Asociațiunea Transilvană...”.
Cu excepția propriei semnături:Abrevierile alcătuite din cîte o singură literă (inițială) pun, în unele situații, problema lecturii acesteia după modelul general românesc sau după un model străin. Astfel, următoarele litere care notează consoane au variante de citire consacrate în uz care diferă de lectura obișnuită pentru denumirea lor: ''f'' [ef], ''g'' [ǧe], ''h'' [haș], ''l'' [el], nu este recomandabilă abrevierea prenumelor feminine (se scrie deci ''Maria Ionescum''[em], nu ''n'' [en], 'M.'r'' [er], ''Ionescus'')[es].
— Numele proprii de localități nu :La abrevierile compuse din litere inițiale se abreviază pune în primul rînd problema lecturii pe litere (nu în care situație la literele menționate anterior se scrie deci '''G-ți''' pentru ''Galați'' pune aceeași problemă a lecturii după model românesc sau '''T-ra''' pentru ''Timișoara''străin)sau a lecturii legate.
În situația omonimiei cu nume de județe (de exemplu:Numeroase abrevieri nu permit decît lectura pe litere: '''BCB.T.T.'''[be-te-te], '''ISC.T.C.'''[če-te-če], '''TLF.M.I.''')[fe-me-i], indicativul acestora nu se poate folosi pentru desemnarea orașului; vezi și '''bO.Z.N.'''[o-ze-ne], '''VSH''' [ve-se-haș].
La numele compuse se admite abrevierea primului termen numai în cazul numelor de localități care reproduc un nume :Unele abrevieri de persoană (de exempluacest tip au cîte două variante orale: ''N'C.F.R. Bălcescu'') ' [če-fe-re] și în cazul cuvintelor: ''Sfîntul'' sau ''Sfînta'', abreviate învechit, [ke-fe-re]; '''SfR.D.G.'''[re-de-ǧe] și [re-de-ǵe]; ''Tîrgu''(''l''), abreviat '''TgS.O.S.'''; ''Turnu''(''l''), abreviat '''Tr[se-o-se] și [es-o-es].'''
Nu e corect să se scrie :Altele permit ambele lecturi, dar uzul a fixat de obicei una dintre ele:::– lectura pe litere: '''B.O.B''.'' Mare'[be-o-be], ' în loc de ''Baia MareC.O.M.''; '[če-o-me], 'C''M.A.I. ''de Argeș' [me-a-i], '' în loc de 'O.N.T.'Curtea de Argeș''[o-ne-te]; ::– lectura cursivă: ''M'A.F.A.''. ', 'Ciuc'' în loc de A.R.I.A.''Miercurea', '-''CiucC.E.C.''; ', 'P''C.N.E.F.S. ''Neamț', ' în loc de ''Piatra-NeamțI.C.R.A.L.''; ', 'R''O.N.U. ''Sărat', ' în loc de ''Rîmnicul SăratUNESCO''; ''S. Nou, '' în loc de 'VAR'Satul Nou''.
— Din motive complexe (dificultăți de decodare și lipsă de politețe) nu este recomandabilă abrevierea unor formule cu valoare de enunțuri sau mesaje, :Unele abrevieri au variante orale corespunzînd celor două tipuri de tipullectură: '''MC.pA.fP.''' „Mulțumiri pentru felicitări” sau [če-a-pe] și [kap], '''SC.A.fR.''' „Sărbători fericite!”[če-a-re] și [kar]; recomandabilă este prima variantă.
:Aspectul oral al abrevierilor alcătuite dintr-o singura literă sau din mai multe litere citite ca atare nu trebuie confundat cu cel grafic prin transpunerea în scris a fonetismului: nu trebuie să se scrie ''Am „en” probleme'', ci '''n'''; nu ''Cefere(ul''), ci '''bC.F.R.''' Admiterea abrevierilor depinde în cea mai mare măsură de natura textelor în care sînt folosite(''-ul''). În acest sens sînt esențiale deosebirile între:
— textele scrise pentru uz personal :Abrevierile citite pe litere se accentuează corect pe ultima silabă. Cele citite cursiv cunosc, ca și cele destinate să fie citite cuvintele obișnuite, mai multe tipuri de accentuare, legate de altcinevastructura lor fonetică;în linii mari, abrevierile terminate în consoană sau în vocala ''e'' au accentul pe ultima silabă: '''A.G.I.R.''', '''A.S.I.T.''', '''A.S.E.''', iar abrevierile terminate în orice vocală cu excepția lui ''e'' au accentul pe silaba penultimă: '''UEFA''', '''UNESCO''', '''E.L.U.'''
— textele cu circulație limitată la un anumit grup :Unele abrevieri au variante de cititori accentuare: '''ÓDUS''' și textele destinate publicului larg'''ODÚS''';'''ÓNU''' și '''ONÚ'''. Recomandabilă este prima variantă.
— textele (sau pasajele) codificate, schematice::'''5.''' Folosirea corectă a abrevierilor implică respectarea anumitor reguli și restricții referitoare la bazele abreviabile, la natura textelor în care se introduc abrevieri și textele cursivela asigurarea posibilităților de înțelegere.
În general, textele din prima parte :::'''a fiecăreia dintre opozițiile menționate permit sau chiar impun folosirea .''' Cele mai multor abrevieri decît cele opuse lor, importante criterii care trebuie avute în vedere în decizia de a recurge la care se recomandă discernămînt și prudență. La scrierea abrevierea unui text destinat să fie citit cuvînt sau a unei îmbinări de altă persoană cuvinte sînt frecvența bazei în textul sau alte persoane, mai cu seamă atunci cînd pregătirea acestora diferă, nu trebuie folosite abrevieri care ar face lectura dificilă limbajul dat și lungimea ei (vezi și '''c1 a''').
Există abrevieri care :::Restricțiile referitoare la baze vizează mai ales unele categorii de nume proprii și unele formule:::::– La numele proprii de persoane se poate abrevia în mod obișnuit numai prenumele, nu numele de familie (sînt incorecte deci abrevierile de tipul '''C-tinescu''' pentru ''Constantinescu'', '''D-trescu''' pentru ''Dumitrescu'' sau '''D-triu''' pentru ''Dumitriu'').::::Numele de familie pot fi folosite abreviate ca element constitutiv al unei abrevieri compuse, devenite pseudonim sau siglă (fixă sau ocazională); vezi '''A 5'''.::::În mod excepțional numele de familie se abreviază — numai în texte prin inițială — atunci cînd se urmărește camuflarea parțială a identității cuiva (de exemplu, '''I.C.''' sau '''Ioana C.''').::::Cu excepția propriei semnături, nu este recomandabilă abrevierea prenumelor feminine (se scrie deci ''Maria Ionescu'', nu '''M.''' ''Ionescu'').::::– Numele proprii de uz personal localități nu se abreviază (notițe la cursuri nu se scrie deci '''G-ți''' pentru ''Galați'' sau la ședințe'''T-ra''' pentru ''Timișoara'').::::În situația omonimiei cu nume de județe (de exemplu: '''BC''', însemnări în agendă'''IS''', ciorne ale unei lucrări'''TL'''), indicativul acestora nu se poate folosi pentru desemnarea orașului; vezi și '''b.'''::::La numele compuse se admite abrevierea primului termen numai în cazul numelor de localități care reproduc un nume de persoană (de exemplu: ''N. Bălcescu'') și în cazul cuvintelor: ''Sfîntul'' sau ''Sfînta'', abrevierile unor instrumente gramaticale: abreviate '''asSf.''' „asupra”; ''Tîrgu''(''l''), abreviat '''fTg.''' „foarte”; ''Turnu''(''l''), abreviat '''fcăTr.''' „fiindcă”, ::::Nu e corect să se scrie ''B''m.''Mare'' în loc de ''Baia Mare''; ' „mai”, 'C''p.''de Argeș'' în loc de ''Curtea de Argeș'', ; ''M''pt.''Ciuc'' în loc de ''Miercurea''-''Ciuc''; ' sau 'P''ptr.''Neamț'' în loc de ''Piatra-Neamț''; ' „pentru” și ale altor cuvinte frecvente, ca 'R''ac.''Sărat'' „acesta”, în loc de ''Rîmnicul Sărat''ns; ''S.Nou'' în loc de ''Satul Nou'' „nostru”.::::– Din motive complexe (dificultăți de decodare și lipsă de politețe) nu este recomandabilă abrevierea unor formule cu valoare de enunțuri sau mesaje, de tipul: '''tpM.p.f.''' „Mulțumiri pentru felicitări” sau ''' „timp” etcS.f.''' „Sărbători fericite!”
Există de asemenea abrevieri care se folosesc numai între membrii aceluiași colectiv sau între specialiștii din același domeniu. De exemplu, editorii, redactorii și tipografii folosesc abrevieri pentru numele caracterelor tipografice::: '''crsb.''' „cursive”, '''dr.''' „drepte”, '''sn.''' „seminegre”, '''v.''' sau '''vz.''' „verzale”; lingviștii au și ei abrevieri specifice, dintre care unele au o răspîndire Admiterea abrevierilor depinde în cea mai largă prin dicționare și gramatici: mare măsură de exemplu, '''adjnatura textelor în care sînt folosite.''' „adjectiv”, '''pl.''' „plural”, '''prep.''' „prepoziție”. Uneori abrevierea aceluiași termen diferă În acest sens sînt esențiale deosebirile între:::::– textele scrise pentru uz personal și cele destinate să fie citite de altcineva;::::– textele cu circulație limitată la un colectiv la altul sau anumit grup de la un specialist la altul. Pentru „birou executiv” în unele instituții se folosea abrevierea '''Birex''', iar în altele '''BEX'''. Terminologia lingvistică are numeroase variante de abrevieri, de exemplucititori și textele destinate publicului larg;:::: '''A''', '''ac.''' și '''acuz.''' „acuzativ”– textele (sau pasajele) codificate, '''f.''' și '''fem.''' „feminin”schematice, '''sing.''' și '''sg.''' „singular”textele cursive.
:::În texte cu caracter specialgeneral, textele din prima parte a fiecăreia dintre opozițiile menționate permit sau chiar impun folosirea mai multor abrevieri decît cele opuse lor, la care se pune în mod acut problema economiei recomandă discernămînt și prudență. La scrierea unui text destinat să fie citit de spațiu prin codificarealtă persoană sau alte persoane, cum sînt indicațiile din dicționare, notațiile de pe hărți, inscripțiile de pe plăcile de înmatricularemai cu seamă atunci cînd pregătirea acestora diferă, se pot folosi nu trebuie folosite abrevieri inacceptabile în texte cursive; de exemplu: care ar face lectura dificilă (în dicționare) ''vezi și 'p. ext.''c' „prin extensiune”, '''livr.''' „livresc”; (pe hărți) '''L.''' „lacul”, '''Vf.''' „vîrful”; (la autoturisme) '''MM''' „Maramureș”.
Folosirea abrevierilor depinde și :::Există abrevieri care pot fi folosite numai în texte de registrul stilistic uz personal (notițe la cursuri sau la ședințe, însemnări în care sînt scrise textele respectiveagendă, ciorne ale unei lucrări); de exemplu, abrevierile unor instrumente gramaticale: '''as.''' „asupra”, '''f.''' „foarte”, '''fcă''' „fiindcă”, '''m.''' „mai”, '''p.''', '''pt.''' sau '''ptr.''' „pentru” și ale altor cuvinte frecvente, ca '''ac.''' „acesta”, '''ns. Puține abrevieri sînt neutre din acest punct de vedere''' „nostru”, cele mai multe fiind marcate de apartenența (măcar inițială) la un anumit limbaj'''tp.''' „timp” etc.
Unele :::Există de asemenea abrevieri care se folosesc numai între membrii aceluiași colectiv sau între specialiștii din același domeniu. De exemplu, editorii, redactorii și tipografii folosesc abrevieri sînt create cu intenții glumețepentru numele caracterelor tipografice: '''crs.''' „cursive”, parodice'''dr.''' „drepte”, '''sn.''' „seminegre”, '''v.''' sau '''vz.''' „verzale”; lingviștii au și ei abrevieri specifice, dintre care unele au o răspîndire mai largă prin dicționare și gramatici: de exemplu, '''padj.''' „adjectiv”, '''pl.''' „plural”, '''prep.n''' „prepoziție”.vUneori abrevierea aceluiași termen diferă de la un colectiv la altul sau de la un specialist la altul.Pentru „birou executiv” în unele instituții se folosea abrevierea '''Birex''' „pe nevăzute”, iar în altele '''BEX'''P.PTerminologia lingvistică are numeroase variante de abrevieri, de exemplu: '''A''', '''ac.C''' și '''acuz.''' < „acuzativ”, '''poate pică cevaf.'' „sacoșă” sau abrevierile din argoul militar (' și '''Afem.M''' „feminin”, '''sing.R''' și '''sg.''' + cifră „au mai rămas [atîtea zile]”)„singular”.
:::În texte cu caracter special, la care se pune în mod acut problema economiei de spațiu prin codificare, cum sînt indicațiile din dicționare, notațiile de pe hărți, inscripțiile de pe plăcile de înmatriculare, se pot folosi abrevieri inacceptabile în texte cursive; de exemplu: (în dicționare) '''p. ext.''' „prin extensiune”, '''clivr.''' Oricine redactează un text destinat să devină public este interesat ca el să fie înțeles exact„livresc”; (pe hărți) '''L. Pentru aceasta''' „lacul”, în privința abrevierilor se recomandă:'''Vf.''' „vîrful”; (la autoturisme) '''MM''' „Maramureș”.
— folosirea lor cu măsură:::Folosirea abrevierilor depinde și de registrul stilistic în care sînt scrise textele respective. Puține abrevieri sînt neutre din acest punct de vedere, în limitele strictei necesități;cele mai multe fiind marcate de apartenența (măcar inițială) la un anumit limbaj.
— folosirea abrevierilor consacrate :::Unele abrevieri sînt create cu intenții glumețe, parodice; de exemplu, '''p.n.v.''' „pe nevăzute”, '''P.P.C.''' < ''poate pică ceva'' „sacoșă” sau abrevierile din argoul militar (prin normă și uz'''A.M.R.''' + cifră „au mai rămas [atîtea zile]”);.
:::'''c.''' Oricine redactează un text destinat să devină public este interesat ca el să fie înțeles exact. Pentru aceasta, în privința abrevierilor se recomandă:::::– folosirea lor cu măsură, în limitele strictei necesități;::::– folosirea abrevierilor consacrate (prin normă și uz);::::– explicarea tuturor abrevierilor terminologice și bibliografice (siglele sub care apar citate diverse lucrări) folosite în text.
:::Îndeosebi în lucrările adresate unui public larg e bine să se evite abrevierile cu mai multe valori din același domeniu (de exemplu, în lucrări cu obiect lingvistic, abrevierea '''conj.''' pentru „conjugare”, „conjunctiv” și „conjuncție” sau '''imp.''' pentru „imperativ”, „imperfect”, și „impersonal”), încercîndu-se dezambiguizarea lor prin selectarea unor litere specifice (de exemplu, '''impf.''' „imperfect”), și să se prefere abrevierile cît mai explicite, chiar dacă ele ocupă mai mult spațiu (de exemplu, '''Sadoveanu, B.''' sau, măcar, '''Sad., B.''' față de '''SB''' pentru „M. Sadoveanu, ''Baltagul”'').
858 de modificări

Meniu de navigare