Lingviști, Birocrați, Administratori
1.455 de modificări
Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/DOOM2/1.1. Literele”
Sari la navigare
Sari la căutare
m
Articol/DOOM2/1.1. Literele (vedeți sursă)
Versiunea de la data 4 septembrie 2012 03:39
, 4 septembrie 2012 03:39fără descrierea modificării
m |
m |
||
| Linia 11: | Linia 11: | ||
Literele de tipar11 sunt prezentate în tabelul care urmează, în ordinea alfabetică pentru limba română. | Literele de tipar11 sunt prezentate în tabelul care urmează, în ordinea alfabetică pentru limba română. | ||
Tabelul 1. Alfabetul limbii române | |||
Nr. de ordine Litere Denumirea/ citirea literei12 | Nr. de ordine Litere Denumirea/ citirea literei12 | ||
| Linia 70: | Linia 67: | ||
25. T ţ !ţe/ţî | 25. T ţ !ţe/ţî | ||
26. U u u | 26. U u u | ||
| Linia 95: | Linia 80: | ||
31. Z z !ze/zet15/zî | 31. Z z !ze/zet15/zî | ||
în scrierea limbii române se folosesc şi combinaţii de litere cu valoarea unui sunet, pentru care | în scrierea limbii române se folosesc şi combinaţii de litere cu valoarea unui sunet, pentru care vezi Tabelul 2. | ||
Patru litere (k, q, w, y) se utilizează în împrumuturi, în nume proprii străine şi în formaţii bazate pe ele, precum şi în unele nume proprii româneşti de persoane, scrise după model străin.16 | Patru litere (k, q, w, y) se utilizează în împrumuturi, în nume proprii străine şi în formaţii bazate pe ele, precum şi în unele nume proprii româneşti de persoane, scrise după model străin.16 | ||
| Linia 110: | Linia 95: | ||
Pe de o parte, în cuvintele româneşti, numai 19 litere sunt monovalente (corespund câte unui singur sunet-tip): a, ă, â, b, d,f, % ], l, m, n, p, r, s, ş, t, ţ, v şi z. | Pe de o parte, în cuvintele româneşti, numai 19 litere sunt monovalente (corespund câte unui singur sunet-tip): a, ă, â, b, d,f, % ], l, m, n, p, r, s, ş, t, ţ, v şi z. | ||
Celelalte 12 litere (c, e, g, h, i, k, q, o, u, w, x şi y) sunt plurivalente (adică au mai multe valori fonetice, în funcţie de poziţia în cuvânt sau în silabă — la început, în interior sau la sfârşit —, de combinaţiile de litere în care apar, de caracterul vechi sau neologic18 al cuvintelor şi de limba lor de origine). | Celelalte 12 litere (c, e, g, h, i, k, q, o, u, w, x şi y) sunt plurivalente (adică au mai multe valori fonetice, în funcţie de poziţia în cuvânt sau în silabă — la început, în interior sau la sfârşit —, de combinaţiile de litere în care apar, de caracterul vechi sau neologic18 al cuvintelor şi de limba lor de origine). | ||
| Linia 125: | Linia 100: | ||
Pe de altă parte, acelaşi sunet sau grup de sunete ([c], [g], [g1], [i], [I], [ie], [î], [k], [k1], [ks], [ku], [kv], [u], [v]) poate fi redat în scris în limba română în mai multe feluri. | Pe de altă parte, acelaşi sunet sau grup de sunete ([c], [g], [g1], [i], [I], [ie], [î], [k], [k1], [ks], [ku], [kv], [u], [v]) poate fi redat în scris în limba română în mai multe feluri. | ||
În Tab. 2 sunt prezentate principalele valori ale literelor şi combinaţiilor de litere19 în limba română literară actuală; nu au fost notate nuanţele fără rol distinctiv, nici valorile unor litere (cu excepţia lui k, q, w, y) sau combinaţii de litere în împrumuturi şi in nume proprii străine pronunţate în limba română după modelul limbilor de origine. | |||
Vezi şi 2. Reguli de scriere şi de pronunţare literară. | |||
Tab. 2. Valorile literelor şi ale combinaţiilor de litere | Tab. 2. Valorile literelor şi ale combinaţiilor de litere | ||
| Linia 160: | Linia 131: | ||
2. [c] + a în aceeaşi silabă ceară [cară] | 2. [c] + a în aceeaşi silabă ceară [cară] | ||
7. che 1. [k'e] cu excepţia de sub 2. chem [k'em] | 7. che 1. [k'e] cu excepţia de sub 2. chem [k'em] | ||
| Linia 198: | Linia 161: | ||
2. [ie] la început de cuvânt, în pronume personale şi formele verbului a fi eu [îeu] eşti [îeşt1] eram [îeram] | 2. [ie] la început de cuvânt, în pronume personale şi formele verbului a fi eu [îeu] eşti [îeşt1] eram [îeram] | ||
3. [e] + a, o după C deal [deal] pleosc [pleosk] | 3. [e] + a, o după C deal [deal] pleosc [pleosk] | ||
| Linia 236: | Linia 195: | ||
2.2. la sfârşit de cuvânt, când i nu este accentuat unghi [ung1] | 2.2. la sfârşit de cuvânt, când i nu este accentuat unghi [ung1] | ||
17. gi 1- [gi] 1.1. + C gin [gin] | 17. gi 1- [gi] 1.1. + C gin [gin] | ||
| Linia 274: | Linia 227: | ||
Pronunţare specificată în Dicţionar. | Pronunţare specificată în Dicţionar. | ||
2.[î] 2.1. în diftongi ascendenţi (+ «, e, o, u) iar [îar] ied [îed] iod [îod] iute [iute] | 2.[î] 2.1. în diftongi ascendenţi (+ «, e, o, u) iar [îar] ied [îed] iod [îod] iute [iute] | ||
| Linia 294: | Linia 243: | ||
2. la sfârşit de cuvânt urî | 2. la sfârşit de cuvânt urî | ||
3. în interiorul compuselor în care al doilea element începe cu î- bineînţeles | 3. în interiorul compuselor în care al doilea element începe cu î- bineînţeles | ||
| Linia 306: | Linia 249: | ||
5. în interiorul unor nume de persoane22 Rîpeanu | 5. în interiorul unor nume de persoane22 Rîpeanu | ||
1.2. + a, o, u kaliu [calîu] kosovar [cosovar] kurd [curd] | 1.2. + a, o, u kaliu [calîu] kosovar [cosovar] kurd [curd] | ||
| Linia 334: | Linia 273: | ||
22 Mai ales nume de familie, scrise după tradiţia familiei şi dorinţa purtătorilor şi, în epoca modernă, în conformitate cu actele de stare civilă. | 22 Mai ales nume de familie, scrise după tradiţia familiei şi dorinţa purtătorilor şi, în epoca modernă, în conformitate cu actele de stare civilă. | ||
28. q în împrumuturi şi M + a numai în Qatar [katar] şi derivatele lui | 28. q în împrumuturi şi M + a numai în Qatar [katar] şi derivatele lui | ||
| Linia 378: | Linia 311: | ||
Pronunţare specificată în Dicţionar. | Pronunţare specificată în Dicţionar. | ||
37. w în împrumuturi şi în nume proprii străine si româneşti scrise după model străin 1. [v]24 cu excepţia unor anglicisme înainte de V wattmetru [vatmetru] weber [vebăr] Wachmann [vahman] | 37. w în împrumuturi şi în nume proprii străine si româneşti scrise după model străin 1. [v]24 cu excepţia unor anglicisme înainte de V wattmetru [vatmetru] weber [vebăr] Wachmann [vahman] | ||
| Linia 416: | Linia 343: | ||
40. z zac | 40. z zac | ||
în scrierea unor împrumuturi neadaptate sau parţial adaptate, a unor nume proprii străine şi a unor nume proprii româneşti ortografiate după modelul altor limbi, unele litere şi combinaţii de litere sunt folosite sau pronunţate după reguli ale altor limbi sau se întâlnesc combinaţii de litere neutilizate în limba română. Astfel, în afară de valorile din tabelul de mai sus, întâlnim, printre altele, şi che [ce] (cherry (angl.) [ceri]) sau [ş] (chemin defer (fr.) [şme do fer]), chi [ci] (chilian [cilian]), ci [si] (cine-verite (fr.) [sineverite]), ge [ghe] (gestaltism (germ.) [gheştaltism]), gi [ji] (gigolo (fr.) [jigolo]),j [i] (Java [iava], Sarajevo [Saraievo]) etc Pentru aceste situaţii nu se pot da reguli; în cazul necunoaşterii limbii de origine, pentru scrierea şi pronunţarea unor astfel de cuvinte trebuie consultat Dicţionarul. | |||
V. şi 2.5. Scrierea şi pronunţarea numelor proprii străine. | |||
'''Note:''' | |||
4 Până în 1860, limba română s-a scris, de regulă, cu alfabetul chirilic şi, în ultima perioadă, cu un alfabet de tranziţie; în fosta URSS, ea s-a scris până în 1989 cu alfabetul rusesc modern, adaptat. | |||
5 Numită curent majusculă sau, mai rar, capitală. | |||
6 Numită şi minusculă (termen mai rar folosit cu acest sens) sau, în domeniul tipografic, de rând. | |||
7 Şi punctul suprapus de la i şi j este un semn diacritic, dar el nu are rol distinctiv în limba română, unde i şi; nu se opun literelor cu aceeaşi formă, dar fără punct. | |||
8 Circumflexul deschis în sus sau semnul scurtimii din transcrierea fonetică. | |||
9 !Şi nu sedila, care se foloseşte sub c în alte limbi: f. în programele de calculator, ş, spre deosebire de ţ, apare în mod greşit cu sedilă. | |||
10 Această regulă nu este respectată în unele abrevieri, care, din această cauză, se citesc cu unele deosebiri faţă de numele întreg (CNCSIS pentru Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din învăţământul Superior). | |||
11 Forma literelor de mână nu este fixată printr-o normă şi de aceea nu este indicată în tabel. Ea este parţial diferită pentru diversele generaţii şcolare, cu motivaţii pedagogice mai mult sau mai puţin justificate. | |||
12 Denumirile literelor nu coincid (cu excepţia, în general, a vocalelor) cu valorile lor fonetice de bază. în citirea unor abrevieri şi simboluri pentru mărimi matematice şi fizice, unităţi de măsură, elemente chimice ş.a. se folosesc cu precădere lecturile (de inspiraţie străină) e/, ge, haş, capa, el, em, en, er, es, zet ale literelor /, g, h, k, l, m, n, r, s, z. Unele litere din anumite abrevieri se citesc după modelul limbii din care au fost împrumutate abrevierile: CV [sivi]. | |||
13 IDenumirea ha este rar folosită. | |||
14 [Pronunţarea chiu, indicată în DOOM1, este nerecomandabilă. | |||
15 Citit şi [zed]. | |||
16 De aceea aceste litere nu erau incluse, mai de mult, în alfabetul limbii române. Ele sunt folosite uneori şi pentru a marca cuvinte sau sensuri prezentate ca străine (nomenklatură „pătura dominantă, prin funcţiile în partidul comunist, în U.R.S.S. şi în celelalte ţări foste socialiste", faţă de nomenclatură „terminologie etc"). w şi y în poziţie finală de cuvânt sunt încă simţite ca străine limbii române, de aceea la cuvintele cu aceste finale, articolul şi desinenţele se leagă prin cratimă (v. 1.2.4. Cratima). | |||
17 Deoarece nu se pot da reguli generale — situaţiile fiind mult prea numeroase şi prea diferite —, scrierea acestor cuvinte — când nu se cunoaşte limba de origine — trebuie învăţată, iar pronunţarea lor este indicată în Dicţionar. | |||
18 De ex., rostirea [îe] în loc de [e] în aceste cuvinte este incultă. | |||
19 Ele au importanţă şi pentru despăţirea în silabe sau la capăt de rând, pentru care v. 5. Despărţirea în silabe şi la capăt de rând. | |||
20 Folosită ca literă ajutătoare, cu valoare diacritică (îndeplinită în alte limbi de semne diacritice: | |||
21. j []] jar | |||
22. k în împrumuturi şi în nume proprii străine şi româneşti scrise după model străin 1. [k] 1.1. + C kripton [cripton] Kretzulescu [creţulescu] | |||
24 Pronunţare nespecificată în Dicţionar. | 24 Pronunţare nespecificată în Dicţionar. | ||
| Linia 427: | Linia 401: | ||
28 Pronunţare specificată în Dicţionar. Rostirea [ks] în loc de [gz] a lui x — practicată în special în învăţământ, pentru a fixa la elevi deprinderea de scriere — este greşită. | 28 Pronunţare specificată în Dicţionar. Rostirea [ks] în loc de [gz] a lui x — practicată în special în învăţământ, pentru a fixa la elevi deprinderea de scriere — este greşită. | ||
<references /> | |||
[[Categorie:DOOM2]] | [[Categorie:DOOM2]] | ||