2.076 de modificări
Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/DOOM2/1.1. Literele”
Articol/DOOM2/1.1. Literele (vedeți sursă)
Versiunea de la data 2 noiembrie 2017 19:16
, 2 noiembrie 2017 19:16Cătălin.Frâncu a redenumit pagina 1.1. Literele în Articol/DOOM2/1.1. Literele fără a lăsa o redirecționare în loc
m (formatare tabel 2 - partea III) |
m (Cătălin.Frâncu a redenumit pagina 1.1. Literele în Articol/DOOM2/1.1. Literele fără a lăsa o redirecționare în loc) |
||
(Nu s-au afișat 15 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori) | |||
Linia 3: | Linia 3: | ||
===1.1.1. Alfabetul limbii române=== | ===1.1.1. Alfabetul limbii române=== | ||
Limba română modernă se scrie cu alfabetul latin.<ref> Până în 1860, limba română s-a scris, de regulă, cu alfabetul chirilic și, în ultima perioadă, cu un alfabet de tranziție; în fosta URSS, ea s-a scris până în 1989 cu alfabetul rusesc modern, adaptat.</ref> Alfabetul actual al limbii române are 31 de litere. Toate literele sunt perechi: literă mare<ref>Numită curent ''majusculă'' sau, mai rar, ''capitală''.</ref> — literă mică<ref>Numită și minusculă (termen mai rar folosit cu acest sens) sau, în domeniul tipografic, de rând.</ref>. | Limba română modernă se scrie cu alfabetul latin.<ref>Până în 1860, limba română s-a scris, de regulă, cu alfabetul chirilic și, în ultima perioadă, cu un alfabet de tranziție; în fosta URSS, ea s-a scris până în 1989 cu alfabetul rusesc modern, adaptat.</ref> Alfabetul actual al limbii române are 31 de litere. Toate literele sunt perechi: literă mare<ref>Numită curent ''majusculă'' sau, mai rar, ''capitală''.</ref> — literă mică<ref>Numită și ''minusculă'' (termen mai rar folosit cu acest sens) sau, în domeniul tipografic, ''de rând''.</ref>. | ||
:Pentru regulile de folosire a lor | :Pentru regulile de folosire a lor vezi '''[[3. Scrierea cu literă mică sau mare]].''' Prin litere (mari sau mici, urmate sau nu de punct ori de spațiu, sau prin combinații de litere) se redau și unele '''abrevieri''' și '''simboluri'''. Câteva litere mari au valoare de '''cifre romane'''. | ||
Cinci litere reiau câte o literă de bază, de care se deosebesc prin prezența, deasupra sau dedesubt, a trei '''semne diacritice'''<ref> | Cinci litere reiau câte o literă de bază, de care se deosebesc prin prezența, deasupra sau dedesubt, a trei '''semne diacritice'''<ref>Și punctul suprapus de la ''i'' și ''j'' este un semn diacritic, dar el nu are rol distinctiv în limba română, unde ''i'' și ''j'' nu se opun literelor cu aceeași formă, dar fără punct.</ref>: '''căciula'''<ref>Circumflexul deschis în sus sau semnul scurtimii din transcrierea fonetică.</ref> '''''˘''''' deasupra lui ''a'': ''ă'', '''circumflexul''' '''''^''''' deasupra lui ''a'' și ''i'': ''â'' și ''î'', !'''virgulița'''<ref>!Și '''nu''' sedila, care se folosește sub ''c'' în alte limbi: ''ç''. În programele de calculator, ''ș'', spre deosebire de ''ț'', apare în mod greșit cu sedilă.</ref> ''''',''''' sub ''s'' și ''t'': ''ș'' și ''ț''. Semnele diacritice se notează în limba română și la literele mari<ref>Această regulă nu este respectată în unele abrevieri, care, din această cauză, se citesc cu unele deosebiri față de numele întreg (''CNC'''SI'''S'' pentru ''Consiliul Național al Cercetării '''Ș'''tiințifice din '''Î'''nvățământul Superior'').</ref>, însă punctul suprapus nu se notează la ''I'' și ''J'' mari, iar în scrierea de mână, frecvent, nici la ''j'' mic. | ||
Literele de tipar<ref>Forma literelor de mână nu este fixată printr-o normă și de aceea nu este indicată în tabel. Ea este parțial diferită pentru diversele generații școlare, cu motivații pedagogice mai mult sau mai puțin justificate.</ref> sunt prezentate în tabelul care urmează, în ordinea alfabetică pentru limba română. | Literele de tipar<ref>Forma literelor de mână nu este fixată printr-o normă și de aceea nu este indicată în tabel. Ea este parțial diferită pentru diversele generații școlare, cu motivații pedagogice mai mult sau mai puțin justificate.</ref> sunt prezentate în tabelul care urmează, în ordinea alfabetică pentru limba română. | ||
{| | |||
|+ Tabelul 1. Alfabetul limbii române | {|align="center" | ||
|+ '''Tabelul 1. Alfabetul limbii române'''<br/><br/> | |||
!rowspan="2"| Nr. de ordine | !rowspan="2"| Nr. de ordine | ||
!colspan="2"| Litere | !colspan="2"| Litere | ||
!rowspan="2"| Denumirea/ citirea literei<ref>Denumirile literelor nu coincid (cu excepția, în general, a vocalelor) cu valorile lor fonetice de bază. | !rowspan="2"| Denumirea/citirea literei<ref>Denumirile literelor nu coincid (cu excepția, în general, a vocalelor) cu valorile lor fonetice de bază. În citirea unor abrevieri și simboluri pentru mărimi matematice și fizice, unități de măsură, elemente chimice ș.a. se folosesc cu precădere lecturile (de inspirație străină) ''ef, ge, haș, c<u>a</u>pa, el, em, en, er, es, zet'' ale literelor ''f, g, h, k, l, m, n, r, s, z''. Unele litere din anumite abrevieri se citesc după modelul limbii din care au fost împrumutate abrevierile: ''CV'' [siv<u>i</u>].</ref> | ||
|- | |- | ||
! mari | ! mari | ||
! mici | ! mici | ||
|- | |- | ||
| 1. | | <center>1.</center> | ||
| A | | <center>A</center> | ||
| a | | <center>a</center> | ||
| a | | <center>a</center> | ||
|- | |- | ||
| 2. | | <center>2.</center> | ||
| Ă | | <center>Ă</center> | ||
| ă | | <center>ă</center> | ||
| ă | | <center>ă</center> | ||
|- | |- | ||
| 3. | | <center>3.</center> | ||
| Â | | <center>Â</center> | ||
| â | | <center>â</center> | ||
| î/î din a | | <center>î/î din a</center> | ||
|- | |- | ||
| 4. | | <center>4.</center> | ||
| B | | <center>B</center> | ||
| b | | <center>b</center> | ||
| !be/bî | | <center>!be/bî</center> | ||
|- | |- | ||
| 5. | | <center>5.</center> | ||
| C | | <center>C</center> | ||
| c | | <center>c</center> | ||
| !ce/cî | | <center>!ce/cî</center> | ||
|- | |- | ||
| 6. | | <center>6.</center> | ||
| D | | <center>D</center> | ||
| d | | <center>d</center> | ||
| !de/dî | | <center>!de/dî</center> | ||
|- | |- | ||
| 7. | | <center>7.</center> | ||
| E | | <center>E</center> | ||
| e | | <center>e</center> | ||
| e | | <center>e</center> | ||
|- | |- | ||
| 8. | | <center>8.</center> | ||
| F | | <center>F</center> | ||
| f | | <center>f</center> | ||
| !ef/fe/fî | | <center>!ef/fe/fî</center> | ||
|- | |- | ||
| 9. | | <center>9.</center> | ||
| G | | <center>G</center> | ||
| g | | <center>g</center> | ||
| !ge/ghe/gî | | <center>!ge/ghe/gî</center> | ||
|- | |- | ||
| 10. | | <center>10.</center> | ||
| H | | <center>H</center> | ||
| h | | <center>h</center> | ||
| !haș/hî<ref>!Denumirea ha este rar folosită.</ref> | | <center>!haș/hî<ref>!Denumirea ''ha'' este rar folosită.</ref></center> | ||
|- | |- | ||
| 11. | | <center>11.</center> | ||
| I | | <center>I</center> | ||
| i | | <center>i</center> | ||
| i | | <center>i</center> | ||
|- | |- | ||
| 12. | | <center>12.</center> | ||
| | | <center>Î</center> | ||
| î | | <center>î</center> | ||
| !î/î din i | | <center>!î/î din i</center> | ||
|- | |- | ||
| 13. | | <center>13.</center> | ||
| J | | <center>J</center> | ||
| j | | <center>j</center> | ||
| !je/jî | | <center>!je/jî</center> | ||
|- | |- | ||
| 14. | | <center>14.</center> | ||
| K | | <center>K</center> | ||
| k | | <center>k</center> | ||
| !ca/ | | <center>!ca/c<u>a</u>pa</center> | ||
|- | |- | ||
| 15. | | <center>15.</center> | ||
| L | | <center>L</center> | ||
| | | <center>l</center> | ||
| !el/le/lî | | <center>!el/le/lî</center> | ||
|- | |- | ||
| 16. | | <center>16.</center> | ||
| M | | <center>M</center> | ||
| m | | <center>m</center> | ||
| !em/me/mî | | <center>!em/me/mî</center> | ||
|- | |- | ||
| 17. | | <center>17.</center> | ||
| N | | <center>N</center> | ||
| n | | <center>n</center> | ||
| !en/ne/nî | | <center>!en/ne/nî</center> | ||
|- | |- | ||
| 18. | | <center>18.</center> | ||
| O | | <center>O</center> | ||
| o | | <center>o</center> | ||
| o | | <center>o</center> | ||
|- | |- | ||
| 19. | | <center>19.</center> | ||
| P | | <center>P</center> | ||
| | | <center>p</center> | ||
| !pe/pî | | <center>!pe/pî</center> | ||
|- | |- | ||
| 20. | | <center>20.</center> | ||
| Q | | <center>Q</center> | ||
| q | | <center>q</center> | ||
| !kü<ref>!Pronunțarea chiu, indicată în | | <center>!kü<ref>!Pronunțarea ''chiu'', indicată în DOOM<sup>1</sup>, este nerecomandabilă.</ref></center> | ||
|- | |- | ||
| 21. | | <center>21.</center> | ||
| R | | <center>R</center> | ||
| r | | <center>r</center> | ||
| !er/re/rî | | <center>!er/re/rî</center> | ||
|- | |- | ||
| 22. | | <center>22.</center> | ||
| S | | <center>S</center> | ||
| s | | <center>s</center> | ||
| !es/se/sî | | <center>!es/se/sî</center> | ||
|- | |- | ||
| 23. | | <center>23.</center> | ||
| | | <center>Ș</center> | ||
| ș | | <center>ș</center> | ||
| !șe/șî | | <center>!șe/șî</center> | ||
|- | |- | ||
| 24. | | <center>24.</center> | ||
| T | | <center>T</center> | ||
| t | | <center>t</center> | ||
| !te/tî | | <center>!te/tî</center> | ||
|- | |- | ||
| 25. | | <center>25.</center> | ||
| | | <center>Ț</center> | ||
| ț | | <center>ț</center> | ||
| !țe/țî | | <center>!țe/țî</center> | ||
|- | |- | ||
| 26. | | <center>26.</center> | ||
| U | | <center>U</center> | ||
| u | | <center>u</center> | ||
| u | | <center>u</center> | ||
|- | |- | ||
| 27. | | <center>27.</center> | ||
| V | | <center>V</center> | ||
| v | | <center>v</center> | ||
| !ve/vî | | <center>!ve/vî</center> | ||
|- | |- | ||
| 28. | | <center>28.</center> | ||
| | | <center>W</center> | ||
| w | | <center>w</center> | ||
| !dublu ve/dublu vî | | <center>!dublu ve/dublu vî</center> | ||
|- | |- | ||
| 29. | | <center>29.</center> | ||
| X | | <center>X</center> | ||
| x | | <center>x</center> | ||
| | | <center>ics</center> | ||
|- | |- | ||
| 30. | | <center>30.</center> | ||
| Y | | <center>Y</center> | ||
| y | | <center>y</center> | ||
| [ | | <center>[<u>i</u>grec]</center> | ||
|- | |- | ||
| 31. | | <center>31.</center> | ||
| Z | | <center>Z</center> | ||
| z | | <center>z</center> | ||
| !ze/zet<ref>Citit și [zed].</ref>/zî | | <center>!ze/zet<ref>Citit și [zed].</ref>/zî</center> | ||
|} | |} | ||
În scrierea limbii române se folosesc și '''combinații de litere''' cu valoarea unui sunet, pentru care vezi '''Tabelul 2'''. | În scrierea limbii române se folosesc și '''combinații de litere''' cu valoarea unui sunet, pentru care vezi '''Tabelul 2'''. | ||
Patru litere (''k, q, w, y'') se utilizează în împrumuturi, în nume proprii străine și în formații bazate pe ele, precum și în unele nume proprii românești de persoane, scrise după model străin.<ref>De aceea aceste litere nu erau incluse, mai de mult, în alfabetul limbii române. Ele sunt folosite uneori și pentru a marca cuvinte sau sensuri prezentate ca străine (''nomenklatură'' „pătura dominantă, prin funcțiile în partidul comunist, în U.R.S.S. și în celelalte țări foste socialiste”, față de ''nomenclatură' „terminologie etc.”). ''w'' și ''y'' în poziție finală de cuvânt sunt încă simțite ca străine limbii române, de aceea la cuvintele cu aceste finale, articolul și desinențele se leagă prin cratimă ( | Patru litere (''k, q, w, y'') se utilizează în împrumuturi, în nume proprii străine și în formații bazate pe ele, precum și în unele nume proprii românești de persoane, scrise după model străin.<ref>De aceea aceste litere nu erau incluse, mai de mult, în alfabetul limbii române. Ele sunt folosite uneori și pentru a marca cuvinte sau sensuri prezentate ca străine (''nomenklatură'' „pătura dominantă, prin funcțiile în partidul comunist, în U.R.S.S. și în celelalte țări foste socialiste”, față de ''nomenclatură'' „terminologie etc.”). ''w'' și ''y'' în poziție finală de cuvânt sunt încă simțite ca străine limbii române, de aceea la cuvintele cu aceste finale, articolul și desinențele se leagă prin cratimă (vezi '''[[1.2. Semnele ortografice|1.2.4. Cratima]]''').</ref> | ||
În scrierea unor nume proprii străine, a derivatelor de la ele și a unor împrumuturi neadaptate, unele semne au (și) alte valori sau se folosesc și alte semne diacritice, cu valori care pot diferi de la limbă la limbă<ref>Deoarece nu se pot da reguli generale — situațiile fiind mult prea numeroase și prea diferite —, scrierea acestor cuvinte — când nu se cunoaște limba de origine — trebuie învățată, iar pronunțarea lor este indicată în ''Dicționar''.</ref>: ''Istv'''á'''n, omert'''à'''; S'''ã'''o Tom'''é'''; Ivi'''ć''', r'''ö'''ntgenoscopie, Dvo'''ř'''ak, Ko'''š'''ice'' etc. | În scrierea unor nume proprii străine, a derivatelor de la ele și a unor împrumuturi neadaptate, unele semne au (și) alte valori sau se folosesc și alte semne diacritice, cu valori care pot diferi de la limbă la limbă<ref>Deoarece nu se pot da reguli generale — situațiile fiind mult prea numeroase și prea diferite —, scrierea acestor cuvinte — când nu se cunoaște limba de origine — trebuie învățată, iar pronunțarea lor este indicată în ''Dicționar''.</ref>: ''Istv'''á'''n, omert'''à'''; S'''ã'''o Tom'''é'''; Ivi'''ć''', r'''ö'''ntgenoscopie, Dvo'''ř'''ak, Ko'''š'''ice'' etc. | ||
Linia 190: | Linia 191: | ||
Corespondența literă — sunet nu este în toate cazurile biunivocă. | Corespondența literă — sunet nu este în toate cazurile biunivocă. | ||
Pe de o parte, în cuvintele românești, numai 19 litere sunt '''monovalente''' (corespund câte unui singur sunet-tip): ''a, ă, â, b, d, f, î, j, l, m, n, p, r, s, ș, t, ț, v'' și ''z''. | Pe de o parte, în cuvintele românești, numai 19 litere sunt '''monovalente''' (corespund câte unui singur sunet-tip): ''a, ă, â, b, d, f, î, j, l, m, n, p, r, s, ș, t, ț, v'' și ''z''. Celelalte 12 litere (''c, e, g, h, i, k, q, o, u, w, x'' și ''y'') sunt '''plurivalente''' (adică au '''mai multe valori''' fonetice, în funcție de '''poziția în cuvânt''' sau în '''silabă''' — la început, în interior sau la sfârșit —, de '''combinațiile''' de litere în care apar, de caracterul '''vechi''' sau '''neologic'''<ref>De exemplu, rostirea [ĭe] în loc de [e] în aceste cuvinte este incultă.</ref> al cuvintelor și de '''limba''' lor '''de origine'''). | ||
Pe de altă parte, același sunet sau grup de sunete ([č], [ǧ], [g'], [i], [ĭ], [ĭe], [î], [k], [k'], [ks], [kŭ], [kv], [ŭ], [v]) poate fi redat în scris în limba română în mai multe feluri. | |||
În Tabelul 2 sunt prezentate principalele valori ale literelor și combinațiilor de litere<ref>Ele au importanță și pentru despărțirea în silabe sau la capăt de rând, pentru care vezi '''5. Despărțirea în silabe și la capăt de rând'''.</ref> în limba română '''literară actuală'''; nu au fost notate nuanțele fără rol distinctiv, nici valorile unor litere (cu excepția lui ''k, q, w, y'') sau combinații de litere în împrumuturi și în nume proprii străine pronunțate în limba română după modelul limbilor de origine. | |||
::Vezi și '''[[2. Reguli de scriere și de pronunțare literară]]'''. | |||
{| | {| | ||
|+ | |+ '''Tabelul 2. Valorile literelor și ale combinațiilor de litere'''<br/><br/> | ||
! Nr. | ! Nr. | ||
! Litera/ combinația de litere | ! width=15%|Litera/combinația de litere | ||
! Pronunțarea | ! Pronunțarea | ||
! Condiții | ! Condiții | ||
Linia 212: | Linia 212: | ||
| [a] | | [a] | ||
| | | | ||
| ''apă'' | | ''apă'' [<u>a</u>pă] | ||
|- | |- | ||
| 2. | | 2. | ||
Linia 218: | Linia 218: | ||
| [ă] | | [ă] | ||
| | | | ||
| ''apă'' | | ''apă'' [<u>a</u>pă] | ||
|- | |- | ||
| 3. | | 3. | ||
| â | | â | ||
| [î] | | [î] | ||
| în interiorul cuvintelor, cu excepțiile de sub î | | în interiorul cuvintelor, cu excepțiile de sub ''î'' | ||
| ''lână'' | | ''lână'' [l<u>î</u>nă] | ||
|- | |- | ||
| 4. | | 4. | ||
Linia 230: | Linia 230: | ||
| [b] | | [b] | ||
| | | | ||
| ''bob'' | | ''bob'' [bob] | ||
|- | |- | ||
|rowspan="4"|5. | |rowspan="4"|5. | ||
|rowspan="4"|c | |rowspan="4"|c | ||
|rowspan="3"|[k] | |rowspan="3"|[k] | ||
| 1. + C în afară de litera h | | 1. + C în afară de litera ''h'' | ||
| ''clasă'' | | ''clasă'' [kl<u>a</u>să] | ||
|- | |- | ||
| 2. + V în afară de e, i | | 2. + V în afară de ''e, i'' | ||
| ''casă'' | | ''casă'' [k<u>a</u>să] | ||
|- | |- | ||
| 3. la sfârșit de cuvânt | | 3. la sfârșit de cuvânt | ||
| ''ac'' | | ''ac'' [ak] | ||
|- | |- | ||
|colspan="3"| | |colspan="3"| Vezi și '''ce, che, chi, ci''' | ||
|- | |- | ||
|rowspan="4"| 6. | |rowspan="4"| 6. | ||
|rowspan="4"| ce | |rowspan="4"| ce | ||
|rowspan="3"| 1. [če] | |rowspan="3"| 1. [če] | ||
| 1.1. +C | | 1.1. + C | ||
| ''cec'' [ček] | | ''cec'' [ček] | ||
|- | |- | ||
Linia 256: | Linia 256: | ||
|- | |- | ||
| 1.3. la sfârșit de cuvânt | | 1.3. la sfârșit de cuvânt | ||
| ''tace'' [ | | ''tace'' [t<u>a</u>če] | ||
|- | |- | ||
| 2. [ | | 2. [č] | ||
| + a în aceeași silabă | | + ''a'' în aceeași silabă | ||
| ''ceară'' [č<u>a</u>ră] | | ''ceară'' [č<u>a</u>ră] | ||
|- | |- | ||
Linia 269: | Linia 269: | ||
|- | |- | ||
| 2. [k'] | | 2. [k'] | ||
| + a în aceeași silabă | | + ''a'' în aceeași silabă | ||
| ''cheamă'' [k'<u>a</u>mă] | | ''cheamă'' [k'<u>a</u>mă] | ||
|- | |- | ||
Linia 279: | Linia 279: | ||
|- | |- | ||
|rowspan="2"| 2. [k'] | |rowspan="2"| 2. [k'] | ||
| 2.1. + a, o, u în aceeași silabă | | 2.1. + ''a'', ''o'', ''u'' în aceeași silabă | ||
| ''chiar'' [k'ar] <br/> ''chior'' [k'or] <br/> ''chiul'' [k'ul] | | ''chiar'' [k'ar] <br/> ''chior'' [k'or] <br/> ''chiul'' [k'ul] | ||
|- | |- | ||
| 2.2. la sfârșit de cuvânt, în afară de cazul când i este accentuat | | 2.2. la sfârșit de cuvânt, în afară de cazul când ''i'' este accentuat | ||
| ''ochi'' s. [ok'] | | ''ochi'' s. [ok'] | ||
|- | |- | ||
Linia 288: | Linia 288: | ||
|rowspan="6"|ci | |rowspan="6"|ci | ||
|rowspan="3"|1. [či] | |rowspan="3"|1. [či] | ||
| 1.1. +C | | 1.1. + C | ||
| ''cin'' [čin] | | ''cin'' [čin] | ||
|- | |- | ||
Linia 294: | Linia 294: | ||
| ''cianură'' [či-an<u>u</u>ră] | | ''cianură'' [či-an<u>u</u>ră] | ||
|- | |- | ||
| 1.3. la sfârșit de cuvânt, dacă i este accentuat | | 1.3. la sfârșit de cuvânt, dacă ''i'' este accentuat | ||
| ''munci'' vb. [ | | ''munci'' vb. [munč<u>i</u>] | ||
|- | |- | ||
|rowspan="3"|2.[č] | |rowspan="3"|2. [č] | ||
|2.1. +a, o, u în aceeași silabă | |2.1. + ''a'', ''o'', ''u'' în aceeași silabă | ||
| ''ciaconă'' [ča- | | ''ciaconă'' [ča-k<u>o</u>nă] <br/>''ciot'' [čot]<br/> ''ciur'' [čur] | ||
|- | |- | ||
|2.2. la sfârșit de cuvânt, când i nu este accentuat | |2.2. la sfârșit de cuvânt, când ''i'' nu este accentuat | ||
|''munci'' s. pl. [munč] | |''munci'' s. pl. [munč] | ||
|- | |- | ||
|2.3. în unele compuse | |2.3. în unele compuse | ||
| ''nicicând'' [ | | ''nicicând'' [ničk<u>î</u>nd] | ||
|- | |- | ||
| 10. | | 10. | ||
Linia 311: | Linia 311: | ||
| [d] | | [d] | ||
| | | | ||
| ''dud'' | | ''dud'' [dud] | ||
|- | |- | ||
|rowspan="6"|11. | |rowspan="6"|11. | ||
Linia 320: | Linia 320: | ||
|- | |- | ||
| 1.2. la început de cuvânt (în afară de 2.) și de silabă, mai ales în neologisme | | 1.2. la început de cuvânt (în afară de 2.) și de silabă, mai ales în neologisme | ||
| ''elev'' [ | | ''elev'' [el<u>e</u>v] <br/> ''poezie'' [poez<u>i</u>e] | ||
|- | |- | ||
|2. [ĭe] | |2. [ĭe] | ||
| la început de cuvânt, în pronume personale și formele verbului a fi | | la început de cuvânt, în pronume personale și formele verbului ''a fi'' | ||
| ''eu'' [ĭeu] <br/>''ești'' [ | | ''eu'' [ĭeu] <br/>''ești'' [ĭeșt<sup>i</sup>] <br/>''eram'' [ĭer<u>a</u>m] | ||
|- | |- | ||
|3. [ĕ] | |3. [ĕ] | ||
| + a, o după C | | + ''a'', ''o'' după C | ||
| ''deal'' [dĕal]<br/> ''pleosc'' [plĕosk] | | ''deal'' [dĕal]<br/> ''pleosc'' [plĕosk] | ||
|- | |- | ||
|4. [ĭ] | |4. [ĭ] | ||
| + a la început de cuvânt și de silabă, în cuvinte vechi | | + ''a'' la început de cuvânt și de silabă, în cuvinte vechi | ||
| ''ea'' [ | | ''ea'' [ĭa] <br/>''aceea'' [ač<u>e</u>-ĭa] | ||
|- | |- | ||
|5. [∅]<ref>Folosită ca literă ajutătoare, cu valoare diacritică (îndeplinită în alte limbi de semne diacritice)</ref> | |5. [∅]<ref>Folosită ca literă ajutătoare, cu valoare diacritică (îndeplinită în alte limbi de semne diacritice: ''č, ǧ'').</ref> | ||
|colspan="2"| | |colspan="2"| Vezi '''ce, che, ge, ghe''' | ||
|- | |- | ||
| 12. | | 12. | ||
Linia 341: | Linia 341: | ||
| [f] | | [f] | ||
| | | | ||
| ''fir'' | | ''fir'' [fir] | ||
|- | |- | ||
|rowspan="4"|13. | |rowspan="4"|13. | ||
|rowspan="4"| g | |rowspan="4"| g | ||
|rowspan="3"| [g] | |rowspan="3"| [g] | ||
| 1. + C în afară de litera h | | 1. + C în afară de litera ''h'' | ||
| ''gras'' [gras] | | ''gras'' [gras] | ||
|- | |- | ||
|2. + V în afară de e, i | |2. + V în afară de ''e, i'' | ||
| ''gară'' [ | | ''gară'' [g<u>a</u>ră] | ||
|- | |- | ||
|3. la sfârșit de cuvânt | |3. la sfârșit de cuvânt | ||
| ''drag'' [drag] | | ''drag'' [drag] | ||
|- | |- | ||
|colspan="3"| | |colspan="3"|Vezi și '''ge, ghe, ghi, gi''' | ||
|- | |- | ||
|rowspan="4"|14. | |rowspan="4"|14. | ||
Linia 367: | Linia 367: | ||
|- | |- | ||
| 1.3. la sfârșit de cuvânt | | 1.3. la sfârșit de cuvânt | ||
| ''trage'' [ | | ''trage'' [tr<u>a</u>ǧe] | ||
|- | |- | ||
| 2. [ǧ] | | 2. [ǧ] | ||
| + a, o în aceeași silabă | | + ''a'', ''o'' în aceeași silabă | ||
| ''geam'' [ǧam] <br/>''georgian'' [ǧor- | | ''geam'' [ǧam] <br/>''georgian'' [ǧor-ǧ<u>a</u>n] | ||
|- | |- | ||
|rowspan="2"|15. | |rowspan="2"|15. | ||
Linia 380: | Linia 380: | ||
|- | |- | ||
|2. [g'] | |2. [g'] | ||
| + a, o în aceeași silabă | | + ''a'', ''o'' în aceeași silabă | ||
| ''gheară'' [g'<u>a</u>-ră]<br/> ''Gheorghe'' [g'<u>o</u>r-g'e] | | ''gheară'' [g'<u>a</u>-ră]<br/> ''Gheorghe'' [g'<u>o</u>r-g'e] | ||
|- | |- | ||
Linia 387: | Linia 387: | ||
| 1.[g'i] | | 1.[g'i] | ||
| + C | | + C | ||
| ''ghindă'' [g' | | ''ghindă'' [g'<u>i</u>ndă] | ||
|- | |- | ||
|rowspan="2"|2. [g'] | |rowspan="2"|2. [g'] | ||
| 2.1. + a,o,u în aceeași silabă | | 2.1. + ''a'', ''o'', ''u'' în aceeași silabă | ||
| ''ghiaur'' [g'a-<u>u</u>r] <br/>''ghiol'' [g'ol]<br/> ''unghiul'' [ | | ''ghiaur'' [g'a-<u>u</u>r] <br/>''ghiol'' [g'ol]<br/> ''unghiul'' [<u>u</u>ng'ul] | ||
|- | |- | ||
| 2.2. la sfârșit de cuvânt, când i nu este accentuat | | 2.2. la sfârșit de cuvânt, când ''i'' nu este accentuat | ||
| ''unghi'' [ung'] | | ''unghi'' [ung'] | ||
|- | |- | ||
|rowspan="5"|17. | |rowspan="5"|17. | ||
|rowspan="5"|gi | |rowspan="5"|gi | ||
|rowspan="3"|1. [ | |rowspan="3"|1. [ǧi] | ||
| 1.1. + C | | 1.1. + C | ||
| ''gin'' [ǧin] | | ''gin'' [ǧin] | ||
Linia 405: | Linia 405: | ||
| ''geologie'' [ǧeoloǧ<u>i</u>-e] | | ''geologie'' [ǧeoloǧ<u>i</u>-e] | ||
|- | |- | ||
| 1.3. la sfârșit de cuvânt, dacă i este accentuat | | 1.3. la sfârșit de cuvânt, dacă ''i'' este accentuat | ||
| ''îndrăgi'' [îndrăǧ<u>i</u>] | | ''îndrăgi'' [îndrăǧ<u>i</u>] | ||
|- | |- | ||
|rowspan="2"|2. [ | |rowspan="2"|2. [ǧ] | ||
| 2.1. + a, o, u în aceeași silabă | | 2.1. + ''a'', ''o'', ''u'' în aceeași silabă | ||
| ''giardia'' [ǧ<u>a</u>r-dia] <br/>''giol'' [ǧol] <br/>''giulgiu'' [ǧ<u>u</u>l-ǧu] | | ''giardia'' [ǧ<u>a</u>r-dia] <br/>''giol'' [ǧol] <br/>''giulgiu'' [ǧ<u>u</u>l-ǧu] | ||
|- | |- | ||
| 2.2. la sfârșit de cuvânt, când i nu este accentuat | | 2.2. la sfârșit de cuvânt, când ''i'' nu este accentuat | ||
| ''dragi'' [draǧ] | | ''dragi'' [draǧ] | ||
|- | |- | ||
Linia 419: | Linia 419: | ||
|1. [h] | |1. [h] | ||
| în afară de 2. | | în afară de 2. | ||
| ''hai'' [ | | ''hai'' [haĭ] | ||
|- | |- | ||
|2. [∅] | |2. [∅] | ||
|colspan="2"| | |colspan="2"| Vezi '''che, chi, ghe, ghi; w''' | ||
|- | |||
|rowspan="14"| 19. | |||
|rowspan="14"| i | |||
|rowspan="8"| 1. [i] | |||
| 1.1. după C, în afară de 2.-4. | |||
| ''fir'' [fir]<br/> ''inimă'' [<u>i</u>nimă] | |||
|- | |||
|colspan="2"|1.2. la sfârșit de cuvânt | |||
|- | |||
| 1.2.1. când este accentuat | |||
| ''auzi'' [auz<u>i</u>] | |||
|- | |||
| 1.2.2. după C(C) + ''l'',''r'' | |||
| ''acri'' [<u>a</u>kri]<br/> ''aștri'' [<u>a</u>ștri] | |||
|- | |||
| 1.2.3. în unele neologisme, indiferent de accent | |||
| ''bebi'' [b<u>e</u>bi] <br/> ''kaki'' [kak<u>i</u>] <br/> ''swahili'' [sŭah<u>i</u>li] <br/> ''taxi'' [tax<u>i</u>] | |||
|- | |||
|colspan="2"| 1.3. la început de silabă | |||
|- | |||
| 1.3.1. + C | |||
| ''inimă'' [<u>i</u>nimă] | |||
|- | |||
| 1.3.2. + V în hiat, în neologisme; nu există o regulă<ref>Pronunțare specificată în ''Dicționar''.</ref> | |||
| ''ion'' [i-<u>o</u>n] <br/> Ion [i-<u>o</u>n] | |||
|- | |||
|rowspan="3"| 2. [ĭ] | |||
| 2.1. în diftongi ascendenți (+ ''a'', ''e'', ''o'', ''u'') | |||
| ''iar'' [ĭar] <br/> ''ied'' [ĭed] <br/> ''iod'' [ĭod] <br/> ''iute'' [ĭ<u>u</u>te] | |||
|- | |||
| 2.2. în diftongi descendenți | |||
| ''cai'' [kaĭ] <br/> ''tăi'' [tăĭ] <br/> ''întâi'' [înt<u>î</u>ĭ] <br/> ''bei'' [beĭ] <br/> ''copii'' [kop<u>i</u>ĭ] <br/> ''îi'' [îĭ] <br/> ''oi'' [oĭ] <br/> ''cui'' [kuĭ] | |||
|- | |||
| 2.3. în triftongi | |||
| ''beai'' [bĕaĭ] <br/> ''i-ai'', ''ia-i'' [ĭaĭ] <br/> ''iau'' [ĭaŭ] <br/> ''iei'' [ĭeĭ] <br/> ''leoaică'' [le-ŏ<u>a</u>ĭcă] | |||
|- | |||
|rowspan="2"| 3. [<sup>i</sup>] <br/> (''i'' „șoptit”, asilabic sau afonizat) | |||
| 3.1. după C(C)(C), la sfârșit de cuvânt | |||
| ''pomi'' [pom<sup>i</sup>] <br/> ''auzi'' (ind. prez. 2 sg.) [a<u>u</u>z<sup>i</sup>] <br/> ''flori'' [flor<sup>i</sup>] <br/> ''lincși'' [linkș<sup>i</sup>] <br/> ''miști'' (ind. prez. 2 sg.) [mișt<sup>i</sup>] <br/> ''urși'' [urș<sup>i</sup>] <br/> ''azvârli'' (ind. prez. 2 sg.) [azv<u>î</u>rl<sup>i</sup>] | |||
|- | |||
| 3.2. în ''câteși-'', ''fieși-'', ''oareși-'', ''ori-'' + C | |||
| ''câteșitrei'' [kîteș<sup>i</sup>tr<u>e</u>ĭ] <br/> ''fieșicare'' [fieș<sup>i</sup>k<u>a</u>re] <br/> ''oareșicare'' [ŭareș<sup>i</sup>k<u>a</u>re] <br/> ''ori(și)care'' [or<sup>i</sup>(și)k<u>a</u>re] | |||
|- | |||
| 4. [∅] | |||
|colspan="2"| Vezi '''chi, ci, ghi, gi''' | |||
|- | |||
|rowspan="5"| 20. | |||
|rowspan="5"| î | |||
|rowspan="5"| [î] | |||
| 1. la inițială de cuvânt | |||
| ''înger'' [<u>î</u>nǧer] | |||
|- | |||
| 2. la sfârșit de cuvânt | |||
| ''urî'' [ur<u>î</u>] | |||
|- | |||
| 3. în interiorul compuselor în care al doilea element începe cu ''î-'' | |||
| ''bineînțeles'' [bineînțel<u>e</u>s] | |||
|- | |||
| 4. în interiorul derivatelor cu prefixe de la cuvinte care încep cu ''î-'' | |||
| ''neînțeles'' [neînțel<u>e</u>s] | |||
|- | |||
| 5. în interiorul unor nume de persoane<ref>Mai ales nume de familie, scrise după tradiția familiei și dorința purtătorilor și, în epoca modernă, în conformitate cu actele de stare civilă.</ref> | |||
| ''Rîpeanu'' [rîpĕ<u>a</u>nu] | |||
|- | |||
| 21. | |||
| j | |||
| [j] | |||
| | |||
| ''jar'' [jar] | |||
|- | |||
|rowspan="4"| 22. | |||
|rowspan="4"| k <br/> în împrumuturi și în nume proprii străine și românești scrise după model străin | |||
|rowspan="3"| 1. [k] | |||
| 1.1. + C | |||
| ''kripton'' [kript<u>o</u>n] <br/> ''Kretzulescu'' [krețul<u>e</u>scu] | |||
|- | |||
| 1.2. + ''a'', ''o'', ''u'' | |||
| ''kaliu'' [k<u>a</u>lĭu] <br/> ''kosovar'' [kosov<u>a</u>r] <br/> ''kurd'' [kurd] | |||
|- | |||
| 1.3. la sfârșit de cuvânt | |||
| ''quark'' [kŭark] | |||
|- | |||
|2. [k'] | |||
| + ''e'', ''i'' | |||
| ''ketchup'' [k'<u>e</u>čap] <br/> ''Kernbach'' [k'<u>e</u>rnbah] <br/> ''kilogram'' [k'ilogr<u>a</u>m] <br/> ''Kiriac'' [k'iri<u>a</u>k] | |||
|- | |||
| 23. | |||
| l | |||
| [l] | |||
| | |||
| ''lac'' [lak] | |||
|- | |||
| 24. | |||
| m | |||
| [m] | |||
| | |||
| ''mim'' [mim] | |||
|- | |||
| 25. | |||
| n | |||
| [n] | |||
| | |||
| ''nun'' [nun] | |||
|- | |||
|rowspan="4"| 26. | |||
|rowspan="4"| o | |||
|rowspan="2"| 1. [o] | |||
| 1.1. după C în afară de 2. | |||
| ''dor'' [dor] <br/> ''vino'' [v<u>i</u>no] | |||
|- | |||
| 1.2. la început de silabă în afară de 3. | |||
| ''om'' [om] <br/> ''pionier'' [pi-onĭ<u>e</u>r] | |||
|- | |||
| 2. [ŏ] | |||
| + ''a'' după C | |||
| ''să doară'' [dŏ<u>a</u>ră] | |||
|- | |||
| 3. [ŭ] | |||
| + ''a'' la început de silabă | |||
| ''oară'' [ŭ<u>a</u>ră] <br/> ''respectuoasă'' [respektuŭ<u>a</u>să] | |||
|- | |||
| 27. | |||
| p | |||
| [p] | |||
| | |||
| ''pap'' [pap] | |||
|- | |||
|rowspan="2"| 28. | |||
|rowspan="2"| q <br/> în împrumuturi și nume proprii străine | |||
| [k] | |||
| + ''a'' | |||
|numai în ''Qatar'' [kat<u>a</u>r] și derivatele lui | |||
|- | |||
|colspan="3"| Vezi și '''qu''' | |||
|- | |||
|rowspan="3"| 29. | |||
|rowspan="3"| qu <br/> în împrumuturi și nume proprii străine; nu există o regulă<ref>Pronunțare specificată în ''Dicționar''.</ref> | |||
| 1. [kŭ] | |||
| | |||
| ''quasar'' [kŭas<u>a</u>r] | |||
|- | |||
| 2. [kv] | |||
| inclusiv + ''e'', ''i'' | |||
| ''quiproquo'' [kviprokv<u>o</u>] <br/> ''sequoia'' [sekv<u>o</u>ĭa] | |||
|- | |||
| 3. [k'] | |||
| + ''e'', ''i'' | |||
| ''quechua'' [k'<u>e</u>čua] <br/> ''quipu'' [k'<u>i</u>pu] | |||
|- | |||
| 30. | |||
| r | |||
| [r] | |||
| | |||
| ''rar'' [rar] | |||
|- | |||
| 31. | |||
| s | |||
| [s] | |||
| | |||
| ''sas'' [sas] | |||
|- | |||
| 32. | |||
| ș | |||
| [ș] | |||
| | |||
| ''șiș'' [șiș] | |||
|- | |||
| 33. | |||
| t | |||
| [t] | |||
| | |||
| ''tot'' [tot] | |||
|- | |||
| 34. | |||
| ț | |||
| [ț] | |||
| | |||
| ''țuț'' [țuț] | |||
|- | |||
|rowspan="7"| 35. | |||
|rowspan="7"| u | |||
|rowspan="2"| 1. [u] | |||
| 1.1. după C | |||
| ''dur'' [dur] | |||
|- | |||
| 1.2. la început de silabă, în afară de 2. | |||
| ''urs'' [urs] | |||
|- | |||
|rowspan="3"| 2. [ŭ] | |||
| 2.1. în diftongi ascendenți | |||
| ''acuarelă'' [akŭa-r<u>e</u>lă] <br/> ''două'' [d<u>o</u>-ŭă] | |||
|- | |||
| 2.2. în diftongi descendenți | |||
| ''au'' [aŭ] <br/> ''hău'' [hăŭ] <br/> ''râu'' [rîŭ] <br/> ''meu'' [meŭ] <br/> ''viu'' [viŭ] <br/> ''nou'' [noŭ] | |||
|- | |||
| 2.3. în triftongi | |||
| ''beau'' [bĕaŭ] <br/> ''iau'' [ĭaŭ] | |||
|- | |||
| 3. [ü] | |||
| în unele împrumuturi din franceză | |||
| ''alură'' [al<u>ü</u>ră] <br/> ''ecru'' [ecr<u>ü</u>] <br/> ''tul'' [tül] | |||
|- | |||
|colspan="3"| 4. Vezi '''qu''' | |||
|- | |||
| 36. | |||
| v | |||
| [v] | |||
| | |||
| ''veni'' [ven<u>i</u>] | |||
|- | |||
|rowspan="5"| 37. | |||
|rowspan="5"| w <br/> în împrumuturi și în nume proprii străine și românești scrise după model străin | |||
| 1. [v]<ref>Pronunțare nespecificată în ''Dicționar''.</ref><br/> cu excepția unor anglicisme | |||
| înainte de V | |||
| ''wattmetru'' [vatm<u>e</u>tru] <br/> weber [v<u>e</u>băr] <br/> Wachmann [v<u>a</u>hman] | |||
|- | |||
|rowspan="3"| 2. [ŭ]<ref>Pronunțare specificată în ''Dicționar''.</ref><br/> în anglicisme | |||
| 2.1. înainte de V | |||
| ''western'' [ŭ<u>e</u>stern] | |||
|- | |||
| 2.2. înainte de litera ''h'' + V | |||
| ''white-spirit'' [ŭaĭtsp<u>i</u>rit] | |||
|- | |||
| 2.3. la finală de cuvânt | |||
| ''show'' [șoŭ] | |||
|- | |||
| 3. [u]<ref>Deoarece diftongul [ŭi] nu există în limba română.</ref><br/> în câteva anglicisme | |||
| la inițială de cuvânt + ''ee'', ''(h)i'' | |||
| !''weekend'' [<u>u</u>ĭkend] <br/> !''whisky'' [<u>u</u>ĭski] <br/> !''wigwam'' [<u>u</u>ĭgŭom] | |||
|- | |||
|rowspan="5"| 38. | |||
|rowspan="5"| x | |||
|rowspan="4"| 1. [ks]<ref>Pronunțare nespecificată în ''Dicționar''. Înainte de ''i'' alternează cu ''cș'': ''lax'' — ''lacși''. În unele cuvinte, [ks] se redă prin ''cs'': ''a catadicsi'', ''cocs'', ''a îmbâcsi'', ''micsandră'', ''a ticsi'', dar ''dixit'', ''coxă'', ''mixare'', ''tix''.</ref> | |||
| 1.1. + C | |||
| ''excursie'' [eksk<u>u</u>rsie] | |||
|- | |||
| 1.2. la sfârșit de cuvânt | |||
| ''lax'' [laks] | |||
|- | |||
| 1.3. la început de cuvânt + V | |||
| ''xilofon'' [ksilof<u>o</u>n] | |||
|- | |||
| 1.4. uneori, între V, fără a exista o regulă | |||
| ''axă'' [<u>a</u>ksă] | |||
|- | |||
| 2. [gz]<ref>Pronunțare specificată în ''Dicționar''. Rostirea [ks] în loc de [gz] a lui ''x'' — practicată în special în învățământ, pentru a fixa la elevi deprinderea de scriere — este '''greșită'''.</ref> | |||
| uneori, între V, fără a exista o regulă | |||
| ''examen'' [egz<u>a</u>men] | |||
|- | |||
|rowspan="5"| 39. | |||
|rowspan="5"| y <br/> în împrumuturi și în nume proprii străine și românești scrise după model străin | |||
|rowspan="3"| 1. [i] | |||
| 1.1. la început de cuvânt + C | |||
| ''ytriu'' [<u>i</u>trĭu] | |||
|- | |||
| 1.2. la sfârșit de cuvânt, după C | |||
| ''hobby'' [h<u>o</u>bi] | |||
|- | |||
| 1.3. în interiorul cuvântului | |||
| ''Byck'' [bik] | |||
|- | |||
|rowspan="2"| 2. [ĭ] | |||
| 2.1. + V | |||
| ''yac'' [ĭak] | |||
|- | |||
|2.2. la sfârșit de cuvânt, după V | |||
| ''boy'' [boĭ] | |||
|- | |||
| 40. | |||
| z | |||
| [z] | |||
| | |||
| ''zac'' [zak] | |||
|} | |} | ||
În scrierea unor '''împrumuturi''' neadaptate sau parțial adaptate, a unor '''nume proprii străine''' și a unor '''nume proprii românești''' ortografiate după modelul altor limbi, unele litere și combinații de litere sunt folosite sau pronunțate după reguli ale altor limbi sau se întâlnesc combinații de litere neutilizate în limba română. Astfel, în afară de valorile din tabelul de mai sus, întâlnim, printre altele, și ''che'' [če] (''cherry'' (angl.) [č<u>e</u>ri]) sau [ș] (''chemin de fer'' (fr.) [șmẽ dö f<u>e</u>r]), ''chi'' [či] (''chilian'' [čili<u>a</u>n]), ''ci'' [si] (''ciné-vérité'' (fr.) [sineverit<u>e</u>]), ''ge'' [g'e] (''gestaltism'' (germ.) [g'eștalt<u>i</u>sm]), ''gi'' [ji] (''gigolo'' (fr.) [jigol<u>o</u>]), j [ĭ] (''Java'' [ĭ<u>a</u>va], ''Sarajevo'' [saraĭ<u>e</u>vo]) etc. Pentru aceste situații nu se pot da reguli; în cazul necunoașterii limbii de origine, pentru scrierea și pronunțarea unor astfel de cuvinte trebuie consultat ''Dicționarul''. | |||
::Vezi și '''[[2. Reguli de scriere și de pronunțare literară|2.5. Scrierea și pronunțarea numelor proprii străine.]]''' | |||
2. | |||
'''Note:''' | '''Note:''' | ||
<references /> | <references /> | ||
[[Categorie:DOOM2]] | [[Categorie:Articole:DOOM2]] | ||
[[Categorie:Sincronizare]] |