Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/DOOM2/1.2. Semnele ortografice”

Sari la navigare Sari la căutare
reparare diacritice
(→‎1.2.3. *Blancul: formatare)
(reparare diacritice)
Linia 43: Linia 43:
:Când locul '''despărțirii la capăt de rând''' ar coincide cu locul apostrofului din interiorul unui cuvânt, acea despărțire trebuie '''evitată'''.
:Când locul '''despărțirii la capăt de rând''' ar coincide cu locul apostrofului din interiorul unui cuvânt, acea despărțire trebuie '''evitată'''.


===  1.2.2. Bara oblică<ref>Are înălţimea unei litere mari; este şi semn de punctuaţie şi semn grafic.</ref> [/] ===
===  1.2.2. Bara oblică<ref>Are înălțimea unei litere mari; este și semn de punctuație și semn grafic.</ref> [/] ===


Folosită ca semn ortografic:
Folosită ca semn ortografic:
* în formule '''distributive'''<ref>În care înlocuieşte linia de fracţie din matematică.</ref> care cuprind numele unor '''unităţi de măsură'''; acestea pot fi:
* în formule '''distributive'''<ref>În care înlocuiește linia de fracție din matematică.</ref> care cuprind numele unor '''unități de măsură'''; acestea pot fi:
** '''abreviate''' (''km/h'' citit ''kilometri '''pe''''' sau '''''la''' oră'') ori
** '''abreviate''' (''km/h'' citit ''kilometri '''pe''''' sau '''''la''' oră'') ori
** '''neabreviate''' (''kilometri/oră'');
** '''neabreviate''' (''kilometri/oră'');
* în abrevierile ''c/val'' şi ''m/n'' pentru ''contravaloare'' şi ''motonavă''.  
* în abrevierile ''c/val'' și ''m/n'' pentru ''contravaloare'' și ''motonavă''.  
'''Nu''' este '''precedată''', nici '''urmată''' de '''blanc'''.
'''Nu''' este '''precedată''', nici '''urmată''' de '''blanc'''.


Linia 58: Linia 58:
El marchează în scris o '''realitate fonetică''', și anume '''pauza''' care separă în vorbire aceste elemente.
El marchează în scris o '''realitate fonetică''', și anume '''pauza''' care separă în vorbire aceste elemente.


:'''Absența''' blancului (deci scrierea „legată") marchează unitatea cuvintelor. Ea caracterizează cuvintele simple, majoritatea '''derivatelor''' și cuvintele '''compuse sudate, nedisociabile''', pentru care v. '''4. Scrierea derivatelor, compuselor, locuțiunilor și grupurilor de cuvinte.'''
:'''Absența''' blancului (deci scrierea „legată”) marchează unitatea cuvintelor. Ea caracterizează cuvintele simple, majoritatea '''derivatelor''' și cuvintele '''compuse sudate, nedisociabile''', pentru care v. '''4. Scrierea derivatelor, compuselor, locuțiunilor și grupurilor de cuvinte.'''


Blancul are rol distinctiv, diferențiind secvențe identice ca sunete constitutive, dar care, despărțite prin blanc, reprezintă '''un grup de cuvinte''' (''nici un'' conjuncție + numeral), în timp ce, scrise „legat”, alcătuiesc un singur cuvânt (!''niciun'' adjectiv pronominal).
Blancul are rol distinctiv, diferențiind secvențe identice ca sunete constitutive, dar care, despărțite prin blanc, reprezintă '''un grup de cuvinte''' (''nici un'' conjuncție + numeral), în timp ce, scrise „legat”, alcătuiesc un singur cuvânt (!''niciun'' adjectiv pronominal).
Linia 66: Linia 66:
Blancul poate '''preceda''' sau '''urma''' ori '''nu''' celelalte semne ortografice. În uzanțele scrierii limbii române (de tipar, la calculator, la mașină), blancul '''nu''' precedă, în general, semnele de '''punctuație''', dar le '''urmează'''.
Blancul poate '''preceda''' sau '''urma''' ori '''nu''' celelalte semne ortografice. În uzanțele scrierii limbii române (de tipar, la calculator, la mașină), blancul '''nu''' precedă, în general, semnele de '''punctuație''', dar le '''urmează'''.


=== 1.2.4. Cratima<ref>Plasată aproximativ la jumătatea înălţimii rândului, are lungimea medie a unei litere. Numită şi linie/linioară/liniuţă de unire/despărţire, înv. trăsură de unire. Este mai scurtă decât linia de pauză şi de dialog. Este şi semn de punctuaţie.</ref> [-] ===
=== 1.2.4. Cratima<ref>Plasată aproximativ la jumătatea înălțimii rândului, are lungimea medie a unei litere. Numită și linie/linioară/liniuță de unire/despărțire, înv. trăsură de unire. Este mai scurtă decât linia de pauză și de dialog. Este și semn de punctuație.</ref> [-] ===
      
      
Este semnul ortografic cu cele mai multe funcţii. În unele cazuri are caracter permanent (dă-l, de-a dreptul, las-o, s-a dus, ţi-l dă, nu dă îl, de a dreptul, lasă o, se a dus, ţi îl dă), iar in altele — accidental (de-abia sau de abia, n-am sau nu am)<ref>În lingvistică, cratima serveşte la notarea convenţională a unor elemente lipsite de independenţă, marcând, prin locul pe care îl ocupă, poziţia acestora (iniţială, medială sau finală) în cuvânt (litera sau vocala î-, prefixul contra-; infixul -n-; articolul -ul, desinenţa -uri, formantul -lea, sufixul -ist; rădăcina floar- ) sau la punerea în evidenţă a silabelor (vocale în hiat: a-er); este utilizată şi în analiza metrică (Ne-n-ţe-les ră-mă-ne gân-dul...).</ref>.
Este semnul ortografic cu cele mai multe funcții. În unele cazuri are caracter permanent (dă-l, de-a dreptul, las-o, s-a dus, ți-l dă, nu dă îl, de a dreptul, lasă o, se a dus, ți îl dă), iar in altele — accidental (de-abia sau de abia, n-am sau nu am)<ref>În lingvistică, cratima servește la notarea convențională a unor elemente lipsite de independență, marcând, prin locul pe care îl ocupă, poziția acestora (inițială, medială sau finală) în cuvânt (litera sau vocala î-, prefixul contra-; infixul -n-; articolul -ul, desinența -uri, formantul -lea, sufixul -ist; rădăcina floar- ) sau la punerea în evidență a silabelor (vocale în hiat: a-er); este utilizată și în analiza metrică (Ne-n-țe-les ră-mă-ne gân-dul...).</ref>.


Se foloseşte între cuvinte sau în interiorul unui cuvânt ori al unei abrevieri, având rolul de a lega sau, dimpotrivă, de a despărţi elementele în cauză.
Se folosește între cuvinte sau în interiorul unui cuvânt ori al unei abrevieri, având rolul de a lega sau, dimpotrivă, de a despărți elementele în cauză.


Astfel, cratima leagă:
Astfel, cratima leagă:
* cuvinte pronunţate fără pauză;
* cuvinte pronunțate fără pauză;
* unele interjecţii identice, repetate accidental;
* unele interjecții identice, repetate accidental;
* anumite prefixe de baza derivatului;
* anumite prefixe de baza derivatului;
* prefixele ne- şi re- şi prepoziţia de de baza derivatelor, respectiv a compuselor de la cuvinte care încep cu vocala î-, atunci când se produce căderea acesteia;
* prefixele ne- și re- și prepoziția de de baza derivatelor, respectiv a compuselor de la cuvinte care încep cu vocala î-, atunci când se produce căderea acesteia;
* componentele compuselor cu un grad mediu de sudură, ale unor locuţiuni şi ale structurilor cu anumite substantive + adjectiv posesiv;
* componentele compuselor cu un grad mediu de sudură, ale unor locuțiuni și ale structurilor cu anumite substantive + adjectiv posesiv;
* articolul hotărât enclitic sau desinenţa de unele cuvinte greu flexionabile;
* articolul hotărât enclitic sau desinența de unele cuvinte greu flexionabile;
* formantul final al numeralelor ordinale şi fracţionare de numeralul cardinal corespunzător scris cu cifre.
* formantul final al numeralelor ordinale și fracționare de numeralul cardinal corespunzător scris cu cifre.
* componentele ale unor abrevieri.
* componentele ale unor abrevieri.


Ea desparte:
Ea desparte:
* silabele unui cuvânt pronunţat sacadat;
* silabele unui cuvânt pronunțat sacadat;
* segmentele unui cuvânt în cazul despărţirii acestuia la capăt de rând.
* segmentele unui cuvânt în cazul despărțirii acestuia la capăt de rând.


În toate cazurile cu excepţia ultimului, cratima se foloseşte indiferent de poziţia cuvântului pe rând, in timp ce in ultimul caz este condiţionată de poziţia segmentului de cuvânt la sfârşit de rând şi se suprimă dacă acel segment nu mai ocupă această poziţie.
În toate cazurile cu excepția ultimului, cratima se folosește indiferent de poziția cuvântului pe rând, in timp ce in ultimul caz este condiționată de poziția segmentului de cuvânt la sfârșit de rând și se suprimă dacă acel segment nu mai ocupă această poziție.


Cratima nu este precedată sau urmată de blanc.
Cratima nu este precedată sau urmată de blanc.


Uneori, una şi aceeaşi cratimă poate cumula mai multe funcţii, de exemplu, pe lângă marcarea calităţii de compus, poate nota şi ataşarea unui element gramatical sau/şi producerea unor fenomene fonetice (la sfântu-aşteaptă, împuşcă-n-lună, ucigă-l-crucea).
Uneori, una și aceeași cratimă poate cumula mai multe funcții, de exemplu, pe lângă marcarea calității de compus, poate nota și atașarea unui element gramatical sau/și producerea unor fenomene fonetice (la sfântu-așteaptă, împușcă-n-lună, ucigă-l-crucea).


Condiţiile în care anumite elemente gramaticale se leagă de cuvântul de bază ţin de domeniul gramaticii, cele în care anumite compuse sau derivate prezintă un grad mai mare sau mai mic de sudură şi deci se scriu cu cratimă — de formarea cuvintelor, iar cele în care se produc anumite modificări fonetice — de domeniul foneticii, de aceea nu pot fi prezentate aici.
Condițiile în care anumite elemente gramaticale se leagă de cuvântul de bază țin de domeniul gramaticii, cele în care anumite compuse sau derivate prezintă un grad mai mare sau mai mic de sudură și deci se scriu cu cratimă — de formarea cuvintelor, iar cele în care se produc anumite modificări fonetice — de domeniul foneticii, de aceea nu pot fi prezentate aici.


Utilizările cratimei se pot detalia după cum urmează. Astfel, cratima:
Utilizările cratimei se pot detalia după cum urmează. Astfel, cratima:
# redă pronunţarea „legată" (însoţită, uneori, şi de anumite modificări fonetice) a unor cuvinte care pot avea sau nu şi existenţă independentă, notând o realitate fonetică permanentă sau accidentală.
# redă pronunțarea „legată” (însoțită, uneori, și de anumite modificări fonetice) a unor cuvinte care pot avea sau nu și existență independentă, notând o realitate fonetică permanentă sau accidentală.
#:Ea poate marca pronunţarea fără pauză a două, trei sau, mai rar (mai ales în limba veche sau populară), patru ori chiar cinci cuvinte alăturate — cazuri în care se folosesc una (s-a dus, a luat-o), două (dându-le-o, pop. jelui-m-, înv. întreba-se-vor), trei (ducă-se-pe-pustii, înv. face-li-se-va) sau patru cratime: (un) lasă-mă-să-te-las.
#:Ea poate marca pronunțarea fără pauză a două, trei sau, mai rar (mai ales în limba veche sau populară), patru ori chiar cinci cuvinte alăturate — cazuri în care se folosesc una (s-a dus, a luat-o), două (dându-le-o, pop. jelui-m-, înv. întreba-se-vor), trei (ducă-se-pe-pustii, înv. face-li-se-va) sau patru cratime: (un) lasă-mă-să-te-las.
#:Unul dintre aceste cuvinte poate fi lung, respectiv semantic „plin", iar celălalt sau celelalte — scurt(e)<ref>Element(e) gramatical(e) monosilabic(e), neaccentuat(e) în frază.</ref> (dându-ni-le, ducându-l, ducându-se) sau pot fi toate scurte (ţi-l dă) ori toate lungi (aducere-aminte, luare-aminte).
#:Unul dintre aceste cuvinte poate fi lung, respectiv semantic „plin”, iar celălalt sau celelalte — scurt(e)<ref>Element(e) gramatical(e) monosilabic(e), neaccentuat(e) în frază.</ref> (dându-ni-le, ducându-l, ducându-se) sau pot fi toate scurte (ți-l dă) ori toate lungi (aducere-aminte, luare-aminte).
#:Cuvintele neaccentuate pot fi proclitice sau enclitice: l-a dat, respectiv dă-l.
#:Cuvintele neaccentuate pot fi proclitice sau enclitice: l-a dat, respectiv dă-l.
#:În unele cazuri, pronunţarea fără pauză poate să nu conducă la alte modificări fonetice (ci numai morfologice sau de topică) ale cuvintelor implicate (pare-se faţă de se pare) sau poate duce la pronunţarea într-o singură silabă a unor cuvinte care, în alte situaţii, formează silabe diferite: am văzut-o iată de înv. o am văzut.
#:În unele cazuri, pronunțarea fără pauză poate să nu conducă la alte modificări fonetice (ci numai morfologice sau de topică) ale cuvintelor implicate (pare-se față de se pare) sau poate duce la pronunțarea într-o singură silabă a unor cuvinte care, în alte situații, formează silabe diferite: am văzut-o iată de înv. o am văzut.
#:În altele, cratima poate semnala şi producerea unor modificări fonetice suplimentare ale cuvintelor în cauză, şi anume a sinerezei sau/şi a eliziunii.
#:În altele, cratima poate semnala și producerea unor modificări fonetice suplimentare ale cuvintelor în cauză, și anume a sinerezei sau/și a eliziunii.
#:Sinereza poate fi obligatorie (de-a dreptul [dĕa], le-a dat, [lĕa], mi-a spus [mĭa], mi-o dă [mĭo], ne-am dat [nĕam]) sau facultativă, redând rostirea în tempo rapid (de-abia [dĕabĭa] faţă de de abia [de abĭa] în tempo lent).
#:Sinereza poate fi obligatorie (de-a dreptul [dĕa], le-a dat, [lĕa], mi-a spus [mĭa], mi-o dă [mĭo], ne-am dat [nĕam]) sau facultativă, redând rostirea în tempo rapid (de-abia [dĕabĭa] față de de abia [de abĭa] în tempo lent).
#:Şi eliziunea poate fi obligatorie (dintr-un, într-un, printr-un < dintru/întru/ printru + un; într-adevăr < întru + adevăr; m-a (văzut) < mă + a; v-a (văzut) < vă + a (văzut); s-a (zis) < se + a (zis)) sau facultativă (c-a văzut/că a văzut; cu un copil/c-un copil, după o oră/dup-o oră, fără a vorbi/făr-a vorbi; n-aveam/nu aveam; n-a văzut/nu a văzut; n-o să vadă/nu o să vadă; până acolo/pân-acolo; s-o vadă/să o vadă).
#:Şi eliziunea poate fi obligatorie (dintr-un, într-un, printr-un < dintru/întru/ printru + un; într-adevăr < întru + adevăr; m-a (văzut) < mă + a; v-a (văzut) < vă + a (văzut); s-a (zis) < se + a (zis)) sau facultativă (c-a văzut/că a văzut; cu un copil/c-un copil, după o oră/dup-o oră, fără a vorbi/făr-a vorbi; n-aveam/nu aveam; n-a văzut/nu a văzut; n-o să vadă/nu o să vadă; până acolo/pân-acolo; s-o vadă/să o vadă).
#:Există dublete sau triplete omofone neomografe, scrise separat, sau, când este vorba de cuvinte compuse — cu cratimă sau „legat": într-una prep. + num., dar întruna adv.; l-a pr. + vb. aux., dar la prep.; ne-am pr. + vb. aux., dar neam s. n.; s-a pr. + vb. aux., dar sa pr., adj. pr.; v-a pr. + vb. aux., dar va vb. aux.
#:Există dublete sau triplete omofone neomografe, scrise separat, sau, când este vorba de cuvinte compuse — cu cratimă sau „legat”: într-una prep. + num., dar întruna adv.; l-a pr. + vb. aux., dar la prep.; ne-am pr. + vb. aux., dar neam s. n.; s-a pr. + vb. aux., dar sa pr., adj. pr.; v-a pr. + vb. aux., dar va vb. aux.
#:Când căderea unui sunet se produce în interiorul unui cuvânt scris cu cratimă, se recomandă folosirea numai a apostrofului (înşir'te, mărgărite, nu înşir'-te < înşiră-te).
#:Când căderea unui sunet se produce în interiorul unui cuvânt scris cu cratimă, se recomandă folosirea numai a apostrofului (înșir'te, mărgărite, nu înșir'-te < înșiră-te).
# redă rostirea în tempo rapid a derivatelor cu prefixele ne- şi re- de la teme care încep cu îm-, în- şi, neliterar, a compuselor cu prepoziţia de de la acelaşi tip de teme, notând afereza lui î- la începutul cuvintelor de bază (ne-mpăcat, ne-ncetat, a re-mpărţi, a re-ncălzi faţă de rostirea în tempo lent neîmpăcat, neîncetat, a reîmpărţi, a reîncălzi; de-mpărţit, de-nmulţit faţă de deîmpărţit, deînmulţit).
# redă rostirea în tempo rapid a derivatelor cu prefixele ne- și re- de la teme care încep cu îm-, în- și, neliterar, a compuselor cu prepoziția de de la același tip de teme, notând afereza lui î- la începutul cuvintelor de bază (ne-mpăcat, ne-ncetat, a re-mpărți, a re-ncălzi față de rostirea în tempo lent neîmpăcat, neîncetat, a reîmpărți, a reîncălzi; de-mpărțit, de-nmulțit față de deîmpărțit, deînmulțit).
#:Această posibilitate este exploatată în poezie, din raţiuni prozodice: Ne-nţeles rămâne gândul/Ce-ţi străbate cânturile ... Eminescu.
#:Această posibilitate este exploatată în poezie, din rațiuni prozodice: Ne-nțeles rămâne gândul/Ce-ți străbate cânturile ... Eminescu.
# marchează limitele dintre silabele unor cuvinte rostite sacadat, cu valoare stilistică (Ne-mer-ni-cu-le!), numărul cratimelor fiind în funcţie de lungimea cuvântului.
# marchează limitele dintre silabele unor cuvinte rostite sacadat, cu valoare stilistică (Ne-mer-ni-cu-le!), numărul cratimelor fiind în funcție de lungimea cuvântului.
# serveşte la ataşarea anumitor prefixe sau sufixe (ex-ministru, poe-esc), pentru care v. 4.1.1. Prefixe şi derivate cu prefixe, 4.1.2. Sufixe şi derivate cu sufixe.
# servește la atașarea anumitor prefixe sau sufixe (ex-ministru, poe-esc), pentru care v. 4.1.1. Prefixe și derivate cu prefixe, 4.1.2. Sufixe și derivate cu sufixe.
# uneşte elementele unor cuvinte compuse: !mai-mult-ca-perfect, v. 4.2. Scrierea cuvintelor compuse.
# unește elementele unor cuvinte compuse: !mai-mult-ca-perfect, v. 4.2. Scrierea cuvintelor compuse.
#:La scrierea substantivelor compuse disociabile, cratima dispare în cazul intercalării altor elemente: prim-ministru, dar primul nostru ministru.
#:La scrierea substantivelor compuse disociabile, cratima dispare în cazul intercalării altor elemente: prim-ministru, dar primul nostru ministru.
# uneşte componentele unor locuţiuni: calea-valea, v. 4.3. Scrierea locuţiunilor.
# unește componentele unor locuțiuni: calea-valea, v. 4.3. Scrierea locuțiunilor.
# uneşte componentele secvenţelor substantiv denumind grade de rudenie sau relaţii sociale + adjectiv posesiv (fără sau cu apocopă): mamă-ta/mă-ta, soră-ta/sor-ta, stăpână-sa, taică-su/ta-su.
# unește componentele secvențelor substantiv denumind grade de rudenie sau relații sociale + adjectiv posesiv (fără sau cu apocopă): mamă-ta/mă-ta, soră-ta/sor-ta, stăpână-sa, taică-su/ta-su.
# leagă articolul hotărât enclitic sau desinenţa de cuvintele greu flexionabile, în cazul:
# leagă articolul hotărât enclitic sau desinența de cuvintele greu flexionabile, în cazul:
#* numelor literelor şi sunetelor: x-ul, x-uri;
#* numelor literelor și sunetelor: x-ul, x-uri;
#* substantivelor provenite din numerale cardinale notate cu cifre: 10-le „nota 10", 11-le „echipa de fotbal";
#* substantivelor provenite din numerale cardinale notate cu cifre: 10-le „nota 10”, 11-le „echipa de fotbal”;
#* împrumuturilor şi numelor de locuri a căror finală prezintă deosebiri între scriere şi pronunţare: acquis-ul; !bleu-ul; Bruxelles-ul; !dandy-ul, pi. art. !dandy-i (nu dandi, pl. art. dandii); show-ul, show-uri;
#* împrumuturilor și numelor de locuri a căror finală prezintă deosebiri între scriere și pronunțare: acquis-ul; !bleu-ul; Bruxelles-ul; !dandy-ul, pi. art. !dandy-i (nu dandi, pl. art. dandii); show-ul, show-uri;
#*:!Se recomandă ataşarea fără cratimă a articolului sau a desinenţei la împrumuturile — chiar nedaptate sub alte aspecte — terminate in litere din alfabetul limbii române pronunţate ca în limba română: boardul, boarduri; clickul, clickuri; trendul, trenduri.
#*:!Se recomandă atașarea fără cratimă a articolului sau a desinenței la împrumuturile — chiar nedaptate sub alte aspecte — terminate in litere din alfabetul limbii române pronunțate ca în limba română: boardul, boarduri; clickul, clickuri; trendul, trenduri.
#* substantivelor provenite din abrevieri sau sigle: pH-ul, RATB-ul.
#* substantivelor provenite din abrevieri sau sigle: pH-ul, RATB-ul.
# leagă formanţii -lea, -a la numeralele ordinale şi -ime la numerale fracţionare de numeralele cardinale corespunzătoare scrise cu cifre (romane sau arabe): al Xl-lea, a 11-a, 16-imi;
# leagă formanții -lea, -a la numeralele ordinale și -ime la numerale fracționare de numeralele cardinale corespunzătoare scrise cu cifre (romane sau arabe): al Xl-lea, a 11-a, 16-imi;
# marchează omiterea unei secvenţe din interiorul cuvântului in abrevierile discontinui: ad-ţie, d-ta, P-ţa pentru administraţie, dumneata, Piaţa.
# marchează omiterea unei secvențe din interiorul cuvântului in abrevierile discontinui: ad-ție, d-ta, P-ța pentru administrație, dumneata, Piața.
# se păstrează in abrevierile compuselor scrise cu cratimă (It.-maj., N-V, S-E pentru locotenent-major, nord-vest, sud-est).
# se păstrează in abrevierile compuselor scrise cu cratimă (It.-maj., N-V, S-E pentru locotenent-major, nord-vest, sud-est).
# poate lega unele interjecţii identice, repetate accidental (bla-bla-bla, cioc-cioc-cioc, fiu-fiu, ha-ha-ha, hai-hai, ham-ham, hor-hor, la-la-la, pâş-pâş, pis-pis-pis, pui-pui, tranca-tranca, ţâr-ţăr).
# poate lega unele interjecții identice, repetate accidental (bla-bla-bla, cioc-cioc-cioc, fiu-fiu, ha-ha-ha, hai-hai, ham-ham, hor-hor, la-la-la, pâș-pâș, pis-pis-pis, pui-pui, tranca-tranca, țâr-țăr).
#:Interjecţiile repetate se pot despărţi şi prin virgulă (hai, hai; ham, ham).
#:Interjecțiile repetate se pot despărți și prin virgulă (hai, hai; ham, ham).
# poate lega unele cuvinte care se repetă identic (doar-doar, foarte-foarte, încet-încet, mai-mai, poate-poate, prea-prea) sau cu unele modificări (încet-încetişor, singur-singur el)
# poate lega unele cuvinte care se repetă identic (doar-doar, foarte-foarte, încet-încet, mai-mai, poate-poate, prea-prea) sau cu unele modificări (încet-încetișor, singur-singur el)


===  1.2.5. Linia de pauză<ref>Plasată aproximativ la jumătatea înălţimii rândului. Numită şi pauză. Este mai lungă decât cratima. Este şi semn de punctuaţie.</ref> [–] ===
===  1.2.5. Linia de pauză<ref>Plasată aproximativ la jumătatea înălțimii rândului. Numită și pauză. Este mai lungă decât cratima. Este și semn de punctuație.</ref> [–] ===


Este utilizată ca semn ortografic numai în scrierea unor cuvinte '''compuse complexe''' (cu caracter mai mult sau mai puţin ocazional) care cuprind cel puţin un cuvânt '''compus scris cu cratimă''': ''americano–sud-coreean'', ''nord–nord-vest'', ''sud-est–nord-vest''.
Este utilizată ca semn ortografic numai în scrierea unor cuvinte '''compuse complexe''' (cu caracter mai mult sau mai puțin ocazional) care cuprind cel puțin un cuvânt '''compus scris cu cratimă''': ''americano–sud-coreean'', ''nord–nord-vest'', ''sud-est–nord-vest''.
În această situaţie '''nu''' este precedată sau urmată de blanc.
În această situație '''nu''' este precedată sau urmată de blanc.


:Când locul '''despărţirii la capăt de rând''' a unui compus scris cu linie de pauză coincide cu locul acesteia, linia de pauză ţine şi locul cratimei.
:Când locul '''despărțirii la capăt de rând''' a unui compus scris cu linie de pauză coincide cu locul acesteia, linia de pauză ține și locul cratimei.


===  1.2.6. Punctul<ref>Este şi semn de punctuaţie.</ref> [.] ===
===  1.2.6. Punctul<ref>Este și semn de punctuație.</ref> [.] ===


Este folosit ca semn ortografic după majoritatea abrevierilor, şi anume după cele care păstrează una sau mai multe litere din partea iniţială a cuvântului abreviat, nu şi ultima lui literă (etc, ian., id., nr., v. pentru et caetera, ianuarie, idem, numărul, vezi), inclusiv în abrevierile de la prenume (I. pentru Ion).
Este folosit ca semn ortografic după majoritatea abrevierilor, și anume după cele care păstrează una sau mai multe litere din partea inițială a cuvântului abreviat, nu și ultima lui literă (etc, ian., id., nr., v. pentru et caetera, ianuarie, idem, numărul, vezi), inclusiv în abrevierile de la prenume (I. pentru Ion).


Prin tradiţie, se admit însă şi excepţii (dr. pentru doctor).
Prin tradiție, se admit însă și excepții (dr. pentru doctor).


Nu sunt urmate de punct:
Nu sunt urmate de punct:
* abrevierile care păstrează finala cuvântului abreviat: cea, dl, dle, dna, d-ta pentru circa, domnul, domnule, doamna, dumneata;
* abrevierile care păstrează finala cuvântului abreviat: cea, dl, dle, dna, d-ta pentru circa, domnul, domnule, doamna, dumneata;
* abrevierile numelor punctelor cardinale: L, N, V, S;
* abrevierile numelor punctelor cardinale: L, N, V, S;
* simbolurile majorităţii unităţilor de măsură: cm, \gal, m, kg pentru centimetru, galon, metru, kilogram;
* simbolurile majorității unităților de măsură: cm, \gal, m, kg pentru centimetru, galon, metru, kilogram;
* simbolurile unor termeni din domeniul ştiinţific şi tehnic: matematică, fizică (A pentru arie, N pentru număr natural), chimie (simbolurile elementelor chimice: C, CI, Mg pentru carbon, clor, magneziu), medicină QRh).
* simbolurile unor termeni din domeniul științific și tehnic: matematică, fizică (A pentru arie, N pentru număr natural), chimie (simbolurile elementelor chimice: C, CI, Mg pentru carbon, clor, magneziu), medicină QRh).


Nu se scriu cu punct între litere abrevierile care conţin fragmente de cuvinte: TAROM pentru Transporturile Aeriene Române.
Nu se scriu cu punct între litere abrevierile care conțin fragmente de cuvinte: TAROM pentru Transporturile Aeriene Române.


Se pot scrie cu sau fără punct între literele componente abrevierile compuse din mai multe iniţiale majuscule (A.C.T.H./ACTH, C.E.C./CEC, O.N.U./ONU, P.F.L./PFL); !actualmente se preferă scrierea fără puncte despărţitoare: SIDA, UNESCO.
Se pot scrie cu sau fără punct între literele componente abrevierile compuse din mai multe inițiale majuscule (A.C.T.H./ACTH, C.E.C./CEC, O.N.U./ONU, P.F.L./PFL); !actualmente se preferă scrierea fără puncte despărțitoare: SIDA, UNESCO.


Unele abrevieri (împrumutate ca atare şi care au dobândit statut de cuvinte) se scriu totdeauna fără punct: HIV, SIDA.
Unele abrevieri (împrumutate ca atare și care au dobândit statut de cuvinte) se scriu totdeauna fără punct: HIV, SIDA.


Scopul abrevierilor fiind acela de a face economie de spaţiu, după abrevieri, punctul nu este precedat de blanc, iar în interiorul abrevierilor complexe nu este în general precedat, nici urmat de blanc (a.c, ş.a. pentru anul curent, şi alţii/şi altele — dar nr. crt. pentru numărul curent).
Scopul abrevierilor fiind acela de a face economie de spațiu, după abrevieri, punctul nu este precedat de blanc, iar în interiorul abrevierilor complexe nu este în general precedat, nici urmat de blanc (a.c, ș.a. pentru anul curent, și alții/și altele — dar nr. crt. pentru numărul curent).


În unele abrevieri complexe, punctul interior este urmat de cratimă când se abreviază un compus scris cu cratimă (It.-maj. pentru locotenent-major).
În unele abrevieri complexe, punctul interior este urmat de cratimă când se abreviază un compus scris cu cratimă (It.-maj. pentru locotenent-major).


Punctul se foloseşte şi la notarea în cifre a datei (01.01.2000); semne echivalente: bara, cratima.
Punctul se folosește și la notarea în cifre a datei (01.01.2000); semne echivalente: bara, cratima.


===  1.2.7. Virgula [,] ===
===  1.2.7. Virgula [,] ===


Deşi este semn de '''punctuaţie''', virgula<ref>Plasată la nivelul inferior al rândului.</ref> ('''neprecedată, dar''', bineînţeles, '''urmată de blanc''') se foloseşte uneori cu o funcţie asemănătoare cu a cratimei:
Deși este semn de '''punctuație''', virgula<ref>Plasată la nivelul inferior al rândului.</ref> ('''neprecedată, dar''', bineînțeles, '''urmată de blanc''') se folosește uneori cu o funcție asemănătoare cu a cratimei:
* în interiorul unor '''locuţiuni''' adverbiale cu structură simetrică: ''cu chiu, cu vai''; ''de bine, de rău'' (v. şi '''4.3. Scrierea locuţiunilor''');
* în interiorul unor '''locuțiuni''' adverbiale cu structură simetrică: ''cu chiu, cu vai''; ''de bine, de rău'' (v. și '''4.3. Scrierea locuțiunilor''');
* între '''interjecţii identice''' care se repetă (''boc, boc''; ''cioc, cioc, cioc''; ''hai, hai''; ''ham, ham''; ''mac, mac''; ''miau, miau''; ''nani, nani'') sau între interjecţii cu '''valoare apropiată''' (''trosc, pleosc'').
* între '''interjecții identice''' care se repetă (''boc, boc''; ''cioc, cioc, cioc''; ''hai, hai''; ''ham, ham''; ''mac, mac''; ''miau, miau''; ''nani, nani'') sau între interjecții cu '''valoare apropiată''' (''trosc, pleosc'').
* între '''cuvinte''' care '''se repetă''' — '''identic''' (''doar, doar'') — sau cu unele '''modificări''': ''încet, încetişor''.
* între '''cuvinte''' care '''se repetă''' — '''identic''' (''doar, doar'') — sau cu unele '''modificări''': ''încet, încetișor''.
*:Acestea se pot despărţi şi prin '''cratimă''' (''cioc-cioc-cioc''; ''doar-doar''; ''încet-încetişor'') sau, în cazul interjecţiilor, prin '''semnul exclamării''' (''boc! boc!''; ''trosc! pleosc!''). '''Succesiunile''' de interjecţii cu valori '''diferite''' se scriu în cuvinte '''separate''' (''ia hai'').
*:Acestea se pot despărți și prin '''cratimă''' (''cioc-cioc-cioc''; ''doar-doar''; ''încet-încetișor'') sau, în cazul interjecțiilor, prin '''semnul exclamării''' (''boc! boc!''; ''trosc! pleosc!''). '''Succesiunile''' de interjecții cu valori '''diferite''' se scriu în cuvinte '''separate''' (''ia hai'').


== Note ==
== Note ==
1.455 de modificări

Meniu de navigare