Lingviști
349 de modificări
Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Dezbateri/Dan Ungureanu - Cuvinte de substrat? Da. Cuvinte dacice? Nu.”
Sari la navigare
Sari la căutare
Articol/Dezbateri/Dan Ungureanu - Cuvinte de substrat? Da. Cuvinte dacice? Nu. (vedeți sursă)
Versiunea de la data 8 mai 2022 17:09
, 8 mai 2022 17:09fără descrierea modificării
| Linia 70: | Linia 70: | ||
** Și herba Sabinae = ''σαβίναβράϑυân Glos. Servii. Hesychius, Glosar βράϑυ: πόατιςϑεοῖςϑυοµένη'' – brathy ''e o iarbă (poa) folosită ca tămâie zeilor. | ** Și herba Sabinae = ''σαβίναβράϑυân Glos. Servii. Hesychius, Glosar βράϑυ: πόατιςϑεοῖςϑυοµένη'' – brathy ''e o iarbă (poa) folosită ca tămâie zeilor. | ||
* ''buză – ''nespecific, în toate limbile Europei: limbi romanice: ''um boz / dua boza ''ALI s.v. ''Labbra'', p. 46 Pragelato. Corticiasca Ticino ''bazleta'' „buze mari” ''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 106; romanș ''biutscha ''„bot, a face bot”; Lombard Valtellina ''bésc<nowiki>'</nowiki>iulaid. '' lat. ''basiare'', din celtă. Probabil termen celtic. | * ''buză – ''nespecific, în toate limbile Europei: limbi romanice: ''um boz / dua boza ''ALI s.v. ''Labbra'', p. 46 Pragelato. Corticiasca Ticino ''bazleta'' „buze mari” ''Sprach-und Sachatlas Italiens'', harta 106; romanș ''biutscha ''„bot, a face bot”; Lombard Valtellina ''bésc<nowiki>'</nowiki>iulaid. '' lat. ''basiare'', din celtă. Probabil termen celtic. | ||
* ''mal ''proto-Germanic *''melha'' “banc de nisip”: cf. Old Norse ''melr'' „dună de nisip”; isl. ''melur'' „banc de pietriș”. Termenul germanic a fost împrumutat în Saami ''miel<nowiki>'</nowiki>li'' „mal abrupt nisipos”; velș ''moel'' „deal”; fr. Jèrriais (insula Jersey) ''mielle'' „dună de nisip”; rus. мель „banc de nisip”; садиться на мель „a ajunge la mal”. | * ''mal ''proto-Germanic *''melha'' “banc de nisip”: cf. Old Norse ''melr'' „dună de nisip”; isl. ''melur'' „banc de pietriș”. Termenul germanic a fost împrumutat în Saami ''miel<nowiki>'</nowiki>li'' „mal abrupt nisipos”; velș ''moel'' „deal”; fr. Jèrriais (insula Jersey) ''mielle'' „dună de nisip”; rus. мель „banc de nisip”; садиться на мель „a ajunge la mal”. ''mal'' nu poate fi dacic, pentru motivul că există în mai toate limbile Europei, și nu are nimic specific. Iar, semantic, e foarte distant de alb. ''mal ''„munte”. | ||
* ''cătun ''nu are atestări vechi în daco-română (un toponim ''Katun'' în anul 1210, spune ''Dicționarul Etimologic al Academiei,''fără să citeze sursa, (cartea lui N. Drăganu, ''Românii în veacurile IX - XIV pe baza toponimiei ''ș''i a onomasticei'') și fără să menționeze că e atestat în Slovacia'', ''nu în România, înainte de venirea românilor în Slovacia, izolat, îndoielnic). Nu e atestat în Transilvania, (e absent și în cuprinzătorul ''Lexicon de la Buda ''din 1825); rar în Moldova, ''cotună, ''cu vocalism slav. Frecvent în sudul Munteniei; are toate semnalmentele unui împrumut tardiv dintr-o limbă balcanică. Contra ipotezei lui Drăganu, v. și obiecțiile lui István Kniesza, ''Pseudorumänen in Pannonien und in den NordKarpathien'', în ''Archivum Europae Centro-Orientalis - Tome 1.'' 1935, (pag. 97-220), pag. 166. | * ''cătun ''nu are atestări vechi în daco-română (un toponim ''Katun'' în anul 1210, spune ''Dicționarul Etimologic al Academiei,''fără să citeze sursa, (cartea lui N. Drăganu, ''Românii în veacurile IX - XIV pe baza toponimiei ''ș''i a onomasticei'') și fără să menționeze că e atestat în Slovacia'', ''nu în România, înainte de venirea românilor în Slovacia, izolat, îndoielnic). Nu e atestat în Transilvania, (e absent și în cuprinzătorul ''Lexicon de la Buda ''din 1825); rar în Moldova, ''cotună, ''cu vocalism slav. Frecvent în sudul Munteniei; are toate semnalmentele unui împrumut tardiv dintr-o limbă balcanică. Contra ipotezei lui Drăganu, v. și obiecțiile lui István Kniesza, ''Pseudorumänen in Pannonien und in den NordKarpathien'', în ''Archivum Europae Centro-Orientalis - Tome 1.'' 1935, (pag. 97-220), pag. 166. | ||
* ''gata, gard, groapă ''sunt slave. | * ''gata, gard, groapă ''sunt slave. | ||