Diferență între revizuiri ale paginii „Manifestul dexonline”

Sari la navigare Sari la căutare
m
fără descrierea modificării
m
m
 
Linia 1: Linia 1:
== Preambul ==
== Preambul ==


Dacă statisticile înseamnă ceva, ''dexonline'' este, în prezent, un site util. El este vizitat lunar de peste 3.000.000 de oameni care fac circa 20.000.000 de căutări<ref>În textul original, la data creării documentului era vorba de ''2.000.000 de oameni care fac circa 12.500.000 de căutări.''</ref>.
Dacă statisticile înseamnă ceva, ''dexonline'' este, în prezent, un site util. El este vizitat lunar de peste 3.000.000 de oameni care fac circa 20.000.000 de căutări<ref>În textul original, la data creării documentului, era vorba de ''2.000.000 de oameni care fac circa 12.500.000 de căutări.''</ref>.


Nu am ajuns aici pe drumul optim. Ar fi o nebunie să susținem că am făcut totul perfect din prima zi. Am fi putut ajunge unde suntem mult mai repede, am putea avea un site mai rapid, am fi putut economisi o bună parte din volumul de muncă manuală pe care am depus-o, am fi putut strânge mai multe fonduri, am putea avea mai multe dicționare. Mai ales, există cu siguranță oameni și foruri care ar putea face o treabă mai bună decât facem noi.
Nu am ajuns aici pe drumul optim. Ar fi o nebunie să susținem că am făcut totul perfect din prima zi. Am fi putut ajunge unde suntem mult mai repede, am putea avea un site mai rapid, am fi putut economisi o bună parte din volumul de muncă manuală pe care am depus-o, am fi putut strânge mai multe fonduri, am putea avea mai multe dicționare. Mai ales, există cu siguranță oameni și foruri care ar putea face o treabă mai bună decât facem noi.
Linia 43: Linia 43:
Al cincilea motiv este prevenirea apariției unei piețe negre pentru baza de definiții. Până în anul 2004, când am elucidat aceste nelămuriri și am ales o licență liberă pentru distribuire, ne confruntam tot timpul cu încercări ale oamenilor de a face rost de o copie a bazei de date. De multe ori, serverul a fost suprasolicitat pentru că cineva scrisese un program care să descarce sistematic toate paginile cu definiții. Am înțeles dorința oamenilor de a copia baza de date și am preferat să facem din copiere un aliat al nostru, nu un dușman.
Al cincilea motiv este prevenirea apariției unei piețe negre pentru baza de definiții. Până în anul 2004, când am elucidat aceste nelămuriri și am ales o licență liberă pentru distribuire, ne confruntam tot timpul cu încercări ale oamenilor de a face rost de o copie a bazei de date. De multe ori, serverul a fost suprasolicitat pentru că cineva scrisese un program care să descarce sistematic toate paginile cu definiții. Am înțeles dorința oamenilor de a copia baza de date și am preferat să facem din copiere un aliat al nostru, nu un dușman.


Al șaselea motiv este recunoștința. Noi înșine am făcut acest proiect folosind exclusiv tehnologii libere (în principal sistemul de operare GNU/Linux, serverul web Apache HTTP, serverul de baze de date MySQL și limbajul de programare PHP). Am primit donații generoase pentru finanțarea puținelor cheltuieli pe care le-am avut. Am simțit că recunoștința umană ne obligă să înapoiem binele primit.
Al șaselea motiv este recunoștința. Noi înșine am făcut acest proiect folosind exclusiv tehnologii libere (în principal sistemul de operare GNU/Linux, serverul web Apache HTTP, serverul de baze de date MySQL și limbajul de programare PHP). Am primit donații pentru finanțarea puținelor cheltuieli pe care le-am avut. Am simțit că recunoștința umană ne obligă să înapoiem binele primit.


În limba engleză, exprimări ca „free software” sau „free document” sunt inerent ambigue, deoarece „free” are două sensuri: „liber”, dar și „gratuit”. Mulți vorbitori de engleză confundă cele două sensuri și consideră că „free software” înseamnă numai „software gratuit”. Din fericire, în română nu există acest raport de omonimie. Când spunem „document liber”, ne referim în mod inechivoc la dorința noastră ca voi să aveți libertatea de a folosi baza noastră de date în orice scop.
În limba engleză, exprimări ca „free software” sau „free document” sunt inerent ambigue, deoarece „free” are două sensuri: „liber”, dar și „gratuit”. Mulți vorbitori de engleză confundă cele două sensuri și consideră că „free software” înseamnă numai „software gratuit”. Din fericire, în română nu există acest raport de omonimie. Când spunem „document liber”, ne referim în mod inechivoc la dorința noastră ca voi să aveți libertatea de a folosi baza noastră de date în orice scop.
Linia 62: Linia 62:
Situația Academiei Române și a cercetătorilor săi este una duală, de stăpân și de supus. Ei sunt conducătorii unei generații, cele mai luminate capete în viață ale României, iar cuvântul lor are greutate de lege (literalmente: încercați să dați examenul de bacalaureat fără să vă conformați ultimelor norme ortografice). În același timp însă, ei sunt asemenea compozitorilor de curte: produc opere la cerere, dar nu pentru un împărat, ci pentru o societate care le cere acest lucru și se bazează pe roadele muncii lor. Din acest punct de vedere, se cuvine ca nimeni să nu aibă dreptul de a restricționa copierea lucrărilor rezultate. Ele aparțin societății și domeniul public este singurul loc unde pot fi puse. De altfel, conform [http://www.legi-internet.ro/legislatie-itc/drept-de-autor/legea-dreptului-de-autor.html#c134 legii dreptului de autor] (cap. III, art. 9, lit. b și f) textele normative nu pot beneficia de protecția dreptului de autor, așadar, luând exemplul DOOM2, fie acesta nu reprezintă o normă, fie trebuie să aparțină domeniului public.
Situația Academiei Române și a cercetătorilor săi este una duală, de stăpân și de supus. Ei sunt conducătorii unei generații, cele mai luminate capete în viață ale României, iar cuvântul lor are greutate de lege (literalmente: încercați să dați examenul de bacalaureat fără să vă conformați ultimelor norme ortografice). În același timp însă, ei sunt asemenea compozitorilor de curte: produc opere la cerere, dar nu pentru un împărat, ci pentru o societate care le cere acest lucru și se bazează pe roadele muncii lor. Din acest punct de vedere, se cuvine ca nimeni să nu aibă dreptul de a restricționa copierea lucrărilor rezultate. Ele aparțin societății și domeniul public este singurul loc unde pot fi puse. De altfel, conform [http://www.legi-internet.ro/legislatie-itc/drept-de-autor/legea-dreptului-de-autor.html#c134 legii dreptului de autor] (cap. III, art. 9, lit. b și f) textele normative nu pot beneficia de protecția dreptului de autor, așadar, luând exemplul DOOM2, fie acesta nu reprezintă o normă, fie trebuie să aparțină domeniului public.


DEX-ul nu este un caz singular. Aceleași limitări drastice sunt impuse și asupra Dicționarului tezaur al limbii române, o operă titanică pe lângă care DEX-ul pălește (circa 15.000 de pagini). Această lucrare este acum [https://consilr.info.uaic.ro/edtlr/wiki/index.php?title=Despre_proiect în curs de digitizare] prin finanțarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului (așadar, prin fonduri publice). Totuși, nu se știe încă ce drepturi de copiere vor exista asupra formei digitale rezultate, iar autorii și echipa de digitizare nu militează pentru un rezultat public. Cel mai trist este că, pentru accelerarea digitizării, se face apel la contribuții voluntare pentru compararea originalului cu forma digitală. Acești voluntari muncesc cu bună credință, dar se pare că nu se vor bucura de roadele muncii lor<ref>La peste 5 ani de la finalizarea proiectului dicționarul tezaur încă nu este public</ref>.
DEX-ul nu este un caz singular. Aceleași limitări drastice sunt impuse și asupra Dicționarului tezaur al limbii române, o operă titanică pe lângă care DEX-ul pălește (circa 15.000 de pagini). Această lucrare este acum [https://consilr.info.uaic.ro/edtlr/wiki/index.php?title=Despre_proiect în curs de digitizare] prin finanțarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului (așadar, prin fonduri publice). Totuși, nu se știe încă ce drepturi de copiere vor exista asupra formei digitale rezultate, iar autorii și echipa de digitizare nu militează pentru un rezultat public. Cel mai trist este că, pentru accelerarea digitizării, se face apel la contribuții voluntare pentru compararea originalului cu forma digitală. Acești voluntari muncesc cu bună credință, dar se pare că nu se vor bucura de roadele muncii lor<ref>La peste 10 ani de la finalizarea proiectului dicționarul tezaur încă nu este public</ref>.


<poem>
<poem>
Linia 100: Linia 100:
Cu tristețe subliniem că nu a existat niciodată o colaborare în adevăratul sens al cuvântului între [http://www.lingv.ro Institutul de Lingvistică] și ''dexonline''. Au existat conversații ocazionale și o îngăduință din partea Institutului de Lingvistică pentru care suntem recunoscători, dar atât.
Cu tristețe subliniem că nu a existat niciodată o colaborare în adevăratul sens al cuvântului între [http://www.lingv.ro Institutul de Lingvistică] și ''dexonline''. Au existat conversații ocazionale și o îngăduință din partea Institutului de Lingvistică pentru care suntem recunoscători, dar atât.


Și este mare păcat. În primii ani ai proiectului, noi ne-am fi asumat cu bucurie rolul de simpli transcriitori și am fi înmânat întregul site Institutului de Lingvistică odată ce DEX-ul a fost gata.
Și este mare păcat. În primii ani ai proiectului, noi ne-am fi asumat cu bucurie rolul de simpli „transcriitori” și am fi înmânat întregul site Institutului de Lingvistică odată ce DEX-ul a fost gata.


Totuși, Institutul pare prea puțin preocupat de prezența pe Internet. Chiar și atunci când Ministerul Educației și firma Siveco au dorit crearea unui [http://dictionare.edu.ro/ portal de dicționare] pe site-ul Ministerului, ei au colaborat tot cu noi, nu cu Institutul de Lingvistică.
Totuși, Institutul pare prea puțin preocupat de prezența pe Internet. Chiar și atunci când Ministerul Educației și firma Siveco au dorit crearea unui [http://dictionare.edu.ro/ portal de dicționare] pe site-ul Ministerului<ref>În acest moment este nefuncțional, dar poate fi văzut istoricul [https://web.archive.org/web/20170827074111/http://dictionare.edu.ro/ aici]</ref>, ei au colaborat tot cu noi, nu cu Institutul de Lingvistică.


Este păcat că Institutul de Lingvistică trăiește într-un turn de fildeș. Nu pentru că nu ar merita: suntem convinși (fără sarcasm) că preocupările lor sunt ezoterice și deasupra nivelului de înțelegere al publicului larg. Totuși, limba acestui public larg evoluează; oamenii au întrebări și dispute de ordin lingvistic și Internetul este primul loc unde vin să caute răspunsuri. Deplângem faptul că Institutul de Lingvistică ignoră pulsul societății pe umerii căreia, totuși, s-a ridicat.
Este păcat că Institutul de Lingvistică trăiește într-un turn de fildeș. Nu pentru că nu ar merita: suntem convinși (fără sarcasm) că preocupările lor sunt ezoterice și deasupra nivelului de înțelegere al publicului larg. Totuși, limba acestui public larg evoluează; oamenii au întrebări și dispute de ordin lingvistic și Internetul este primul loc unde vin să caute răspunsuri. Deplângem faptul că Institutul de Lingvistică ignoră pulsul societății pe umerii căreia, totuși, s-a ridicat.
1.298 de modificări

Meniu de navigare