1.568 de modificări
Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Diverse/De unde provin cuvintele românești”
Sari la navigare
Sari la căutare
m
Articol/Diverse/De unde provin cuvintele românești (vedeți sursă)
Versiunea de la data 5 octombrie 2025 22:42
, 5 octombriefără descrierea modificării
m |
|||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
Pornind de o discuție cu profesorul Emil Ionescu în cadrul seminarului [http://infoub.unibuc.ro/2017/06/limba-romana-in-era-globalizarii-lingvistice-conferinta-sustinuta-de-prof-univ-dr-emil-ionescu-decanul-facultatii-de-litere/ Limba română în era globalizării] (înregistrarea completă poate fi găsită [https://www.youtube.com/watch?v=EDmBDfnlkNg aici]), am sistematizat clasificarea cuvintelor din DEX 2009<ref>DEX 2009 = Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic Gold, București 2009</ref> după etimologia indicată de autori. | Pornind de o discuție cu profesorul Emil Ionescu în cadrul seminarului [http://infoub.unibuc.ro/2017/06/limba-romana-in-era-globalizarii-lingvistice-conferinta-sustinuta-de-prof-univ-dr-emil-ionescu-decanul-facultatii-de-litere/ Limba română în era globalizării] (înregistrarea completă poate fi găsită [https://www.youtube.com/watch?v=EDmBDfnlkNg aici]), am sistematizat clasificarea cuvintelor din DEX 2009<ref>DEX 2009 = Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic Gold, București 2009</ref> după etimologia indicată de autori. | ||
În plus, cum ne puteam aștepta, etimologiile nu sînt clar definite de DEX (acesta fiind un dicționar explicativ), uneori apar mai multe surse, alteori se oferă numai corespondențe cu alte limbi („cf.”). Totuși, chiar dacă nu-s exacte, rezultatele trebuie să fie corecte măcar ca ordin de mărime! | |||
{| class="wikitable" | {| class="wikitable" | ||
| Linia 129: | Linia 127: | ||
# este vorba doar de cuvinte diferite, care apar în dicționare, nu am luat în calcul frecvența cuvintelor: astfel ''și'' sau ''în'' apar cu aceeași pondere precum ''sternocleidomastoidian'' (există mai multe analize de acest tip mai vechi, dar înainte de puternica influență a limbii engleze de acum, vezi [https://historia.ro/sectiune/general/istoria-limbii-romane-care-este-frecventa-569757.html aici]); | # este vorba doar de cuvinte diferite, care apar în dicționare, nu am luat în calcul frecvența cuvintelor: astfel ''și'' sau ''în'' apar cu aceeași pondere precum ''sternocleidomastoidian'' (există mai multe analize de acest tip mai vechi, dar înainte de puternica influență a limbii engleze de acum, vezi [https://historia.ro/sectiune/general/istoria-limbii-romane-care-este-frecventa-569757.html aici]); | ||
# cuvintele tehnice, deși figurează cu origine engleză sau franceză (rareori germană), provin de obicei din rădăcini grecești și latine (inclusiv cele care încă nu au intrat în dicționare, dar care se folosesc în vorbirea curentă); | # cuvintele tehnice, deși figurează cu origine engleză sau franceză (rareori germană), provin de obicei din rădăcini grecești și latine (inclusiv cele care încă nu au intrat în dicționare, dar care se folosesc în vorbirea curentă); | ||
Desigur, cele circa 65.000 de cuvinte din DEX 2009 reprezintă numai o parte din vocabularul limbii române – numai în baza de date dexonline există peste 260.000 de cuvinte de bază distincte (care generează 1.500.000 de forme flexionare), din care avem ceva mai mult de 6000 cuvinte compuse –, dar, cum ne dorim o statistică a vocabularului folosit în ziua de azi, DEX 2009 este sursa ideală. | |||
Articol de '''Radu Borza''' (vezi și [https://cum-scriem-corect.blogspot.com/2017/06/de-unde-provin-cuvintele-romanesti.html aici]) | Articol de '''Radu Borza''' (vezi și [https://cum-scriem-corect.blogspot.com/2017/06/de-unde-provin-cuvintele-romanesti.html aici]) | ||