Lingviști
628 de modificări
Linia 7: | Linia 7: | ||
== 1.2. Semnele ortografice == | == 1.2. Semnele ortografice == | ||
Semnele ortografice '''în sens strict'''<ref>Distincția semne ''ortografice'' — semne ''de punctuație'' este într-o anumită măsură artificială, nu numai pentru că scrierea corectă în sens larg include și punctuația, ci și deoarece cratima este un semn numai '''preponderent''' ortografic, bara oblică, *blancul, linia de pauză și punctul sunt mai ales semne de punctuație, iar virgula, deși semn de '''punctuație''', privește într-o anumită măsură și ortografia în sens strict. Unele dintre acestea sunt folosite și în alte domenii, ca semne grafice cu diverse valori convenționale.</ref> sunt semne auxiliare folosite în scris, de regulă, la nivelul '''cuvântului'''<ref> | Semnele ortografice '''în sens strict'''<ref>Distincția semne ''ortografice'' — semne ''de punctuație'' este într-o anumită măsură artificială, nu numai pentru că scrierea corectă în sens larg include și punctuația, ci și deoarece cratima este un semn numai '''preponderent''' ortografic, bara oblică, *blancul, linia de pauză și punctul sunt mai ales semne de '''punctuație''', iar virgula, deși semn de '''punctuație''', privește într-o anumită măsură și ortografia în sens strict. Unele dintre acestea sunt folosite și în alte domenii, ca semne grafice cu diverse valori convenționale.</ref> sunt semne auxiliare folosite în scris, de regulă, la nivelul '''cuvântului'''<ref>Și, rareori, la nivelul propoziției sau al frazei.</ref> — în '''interiorul''' unor cuvinte, pe lângă '''segmente''' de cuvinte sau '''între''' cuvinte care formează o unitate —, precum și în unele abrevieri. | ||
Între unele dintre aceste semne există, în anumite situații, '''echivalență''' (deci posibilități de '''substituire'''), fiind posibilă și '''cumularea''' lor. | Între unele dintre aceste semne există, în anumite situații, '''echivalență''' (deci posibilități de '''substituire'''), fiind posibilă și '''cumularea''' lor. | ||
Linia 18: | Linia 18: | ||
În limba '''literară''', apostroful<ref>Care are forma unei virgule plasate după literă, la umărul acesteia.</ref>: | În limba '''literară''', apostroful<ref>Care are forma unei virgule plasate după literă, la umărul acesteia.</ref>: | ||
* marchează, mai ales în stilul '''publicistic''', în indicarea '''anilor calendaristici''', '''absența accidentală a primei''' sau a '''primelor două cifre''': '''918'', '''89''; | * marchează, mai ales în stilul '''publicistic''', în indicarea '''anilor calendaristici''', '''absența accidentală a primei''' sau a '''primelor două cifre''': '' '918'', '' '89''; | ||
*:În construcțiile cu prefixe de tipul ''ante-'89'', ''post-'89'', cratima precedă obligatoriu apostroful. | *:În construcțiile cu prefixe de tipul ''ante-'89'', ''post-'89'', cratima precedă obligatoriu apostroful. | ||
* se regăsește în unele '''împrumuturi''' din alte limbi (în care are alte funcții decât în română), cum sunt: | * se regăsește în unele '''împrumuturi''' din alte limbi (în care are alte funcții decât în română), cum sunt: | ||
Linia 33: | Linia 33: | ||
** '''consoană''' (''al'fel'', ''cân'va'', ''da' '', ''dom' '', pentru ''altfel'', ''cândva'', ''dar'', ''domn'') sau | ** '''consoană''' (''al'fel'', ''cân'va'', ''da' '', ''dom' '', pentru ''altfel'', ''cândva'', ''dar'', ''domn'') sau | ||
** '''vocală''' (''altădat' '', ''făr' de'', ''lu' (Mihai)'', ''numa' '', ''pân' la'', ''tocma' '', ''vin' '' pentru ''altădată'', ''fără de'', ''lui (Mihai)'', ''numai'', ''până la'', ''tocmai'', ''vino/vină'') sau | ** '''vocală''' (''altădat' '', ''făr' de'', ''lu' (Mihai)'', ''numa' '', ''pân' la'', ''tocma' '', ''vin' '' pentru ''altădată'', ''fără de'', ''lui (Mihai)'', ''numai'', ''până la'', ''tocmai'', ''vino/vină'') sau | ||
* '''a mai multor sunete sau silabe''' (''dom'le'', '''neața'' pentru ''domnule'', ''(bună) dimineața''). | * '''a mai multor sunete''' sau '''silabe''' (''dom'le'', '' 'neața'' pentru ''domnule'', ''(bună) dimineața''). | ||
În ceea ce privește poziția, el poate apărea: | În ceea ce privește poziția, el poate apărea: | ||
* la '''începutul''' unor cuvinte ('' 'nainte'' pentru ''înainte''); | * la '''începutul''' unor cuvinte ('' 'nainte'' pentru ''înainte''); | ||
* în '''interiorul''' unor cuvinte (''dom'le'' pentru ''domnule'') și mai ales | * în '''interiorul''' unor cuvinte (''dom'le'' pentru ''domnule'') și mai ales | ||
* la '''sfârșitul''' unor cuvinte (''domnu' '', ''scoal' '' pentru ''domnul'', ''scoală''), inclusiv la nivelul propoziției (''las' pe mine'' pentru ''lasă pe mine'') sau al frazei (''las' că-i arăt eu'', ''poa' să'', ''tre' să'' pentru ''lasă că-i arăt eu'', ''poate să'', ''trebuie să''). | * la '''sfârșitul''' unor cuvinte (''domnu' '', ''scoal' '' pentru ''domnul'', ''scoală''), inclusiv la nivelul '''propoziției''' (''las' pe mine'' pentru ''lasă pe mine'') sau al '''frazei''' (''las' că-i arăt eu'', ''poa' să'', ''tre' să'' pentru ''lasă că-i arăt eu'', ''poate să'', ''trebuie să''). | ||
În '''interiorul''' cuvintelor, apostroful '''nu''' este '''precedat''', | În '''interiorul''' cuvintelor, apostroful '''nu''' este '''precedat''', '''nici urmat''' de '''blanc'''; la '''început''' de cuvânt este, bineînțeles, '''precedat, dar nu urmat''' de blanc, iar la '''sfârșit''' de cuvânt este, firesc, '''urmat''' de blanc — inclusiv în cuvinte '''compuse''' sau '''locuțiuni''' care se scriu în cuvinte separate (''făr' de'', ''pân' să'' pentru ''fără de'', ''până să''). | ||
Când căderea unui sunet se produce în cazul unui cuvânt scris în mod obișnuit cu cratimă, se folosește numai '''apostroful''' (care înlocuiește și cratima): ''înșir'te, mărgărite''; ''mam'mare''; ''sor'ta'' pentru ''înșiră-te'', ''mama-mare'', ''soră-ta''. | Când căderea unui sunet se produce în cazul unui cuvânt scris în mod obișnuit cu cratimă, se folosește numai '''apostroful''' (care înlocuiește și cratima): ''înșir'te, mărgărite''; ''mam'mare''; ''sor'ta'' pentru ''înșiră-te'', ''mama-mare'', ''soră-ta''. |