Lingviști
628 de modificări
(/* 1.2.3. *BlanculAre lățimea medie a unei litere. Numit și pauză, pauză albă, pauză grafică, spațiu, spațiu alb. Este și semn de punctuație. Nu era recunoscut ca semn ortografic în DOOOM1; a fost inclus ca atare în Dicționarul general) |
(/* 1.2.4. CratimaPlasată aproximativ la jumătatea înălțimii rândului, are lungimea medie a unei litere. Numită și linie/linioară/liniuță de unire/despărțire, înv. trăsură de unire. Este mai scurtă decât linia de pauză și de dialog) |
||
Linia 73: | Linia 73: | ||
=== 1.2.4. Cratima<ref>Plasată aproximativ la jumătatea înălțimii rândului, are lungimea medie a unei litere. Numită și ''linie''/''linioară''/''liniuță de unire''/''despărțire'', înv. ''trăsură de unire''. Este mai '''scurtă''' decât '''linia de pauză și de dialog'''. Este și semn de punctuație.</ref> [-] === | === 1.2.4. Cratima<ref>Plasată aproximativ la jumătatea înălțimii rândului, are lungimea medie a unei litere. Numită și ''linie''/''linioară''/''liniuță de unire''/''despărțire'', înv. ''trăsură de unire''. Este mai '''scurtă''' decât '''linia de pauză și de dialog'''. Este și semn de punctuație.</ref> [-] === | ||
Este semnul ortografic cu cele mai multe funcții. În unele cazuri are caracter '''permanent''' (''dă-l'', ''de-a dreptul'', ''las-o'', ''s-a dus'', ''ți-l dă'', nu ''dă îl'', ''de a dreptul'', ''lasă o'', ''se a dus'', ''ți îl dă''), iar în altele — '''accidental''' (''de-abia'' sau ''de abia'', ''n-am'' sau ''nu am'')<ref>În '''lingvistică''', cratima servește la notarea convențională a unor elemente lipsite de independență, marcând, prin locul pe care îl ocupă, poziția acestora (inițială, medială sau finală) în cuvânt (litera sau vocala ''î-'', prefixul ''contra-''; infixul ''-n-''; articolul ''-ul'', desinența ''-uri'', formantul ''-lea'', sufixul ''-ist''; rădăcina ''floar-'' ) sau la punerea în evidență a silabelor (vocale în hiat: ''a-er''); este utilizată și în analiza metrică (''Ne-n-țe-les ră- | Este semnul ortografic cu cele mai multe funcții. În unele cazuri are caracter '''permanent''' (''dă-l'', ''de-a dreptul'', ''las-o'', ''s-a dus'', ''ți-l dă'', '''nu''' ''dă îl'', ''de a dreptul'', ''lasă o'', ''se a dus'', ''ți îl dă''), iar în altele — '''accidental''' (''de-abia'' sau ''de abia'', ''n-am'' sau ''nu am'')<ref>În '''lingvistică''', cratima servește la notarea convențională a unor elemente lipsite de independență, marcând, prin locul pe care îl ocupă, poziția acestora (inițială, medială sau finală) în cuvânt (litera sau vocala ''î-'', prefixul ''contra-''; infixul ''-n-''; articolul ''-ul'', desinența ''-uri'', formantul ''-lea'', sufixul ''-ist''; rădăcina ''floar-'') sau la punerea în evidență a silabelor (vocale în hiat: ''a-er''); este utilizată și în analiza metrică (''Ne-n-țe-les ră-mâ-ne gân-dul...'').</ref>. | ||
Se folosește '''între''' cuvinte sau '''în interiorul''' unui '''cuvânt''' ori al unei '''abrevieri''', având rolul de a '''lega''' sau, dimpotrivă, de a '''despărți''' elementele în cauză. | Se folosește '''între''' cuvinte sau '''în interiorul''' unui '''cuvânt''' ori al unei '''abrevieri''', având rolul de a '''lega''' sau, dimpotrivă, de a '''despărți''' elementele în cauză. | ||
Linia 81: | Linia 81: | ||
* unele '''interjecții''' identice, '''repetate''' accidental; | * unele '''interjecții''' identice, '''repetate''' accidental; | ||
* anumite '''prefixe''' de baza derivatului; | * anumite '''prefixe''' de baza derivatului; | ||
* '''prefixele''' '''''ne-''''' și '''''re-''''' și prepoziția '''''de''''' de baza '''derivatelor''', respectiv a '''compuselor''' de la cuvinte care încep | * '''prefixele''' '''''ne-''''' și '''''re-''''' și prepoziția '''''de''''' de baza '''derivatelor''', respectiv a '''compuselor''' de la cuvinte care '''încep''' cu vocala '''''î-''''', atunci când se produce '''căderea''' acesteia; | ||
* componentele '''compuselor cu un grad mediu de sudură''', ale unor '''locuțiuni''' și ale structurilor cu anumite substantive '''+ adjectiv posesiv'''; | * componentele '''compuselor cu un grad mediu de sudură''', ale unor '''locuțiuni''' și ale structurilor cu anumite substantive '''+ adjectiv posesiv'''; | ||
* '''articolul''' hotărât enclitic sau '''desinența''' de unele cuvinte '''greu flexionabile'''; | * '''articolul''' hotărât enclitic sau '''desinența''' de unele cuvinte '''greu flexionabile'''; | ||
* '''formantul''' final al '''numeralelor ordinale''' și '''fracționare''' de numeralul cardinal corespunzător scris cu '''cifre''' | * '''formantul''' final al '''numeralelor ordinale''' și '''fracționare''' de numeralul cardinal corespunzător scris cu '''cifre'''; | ||
* '''componentele''' ale unor '''abrevieri'''. | * '''componentele''' ale unor '''abrevieri'''. | ||
Linia 100: | Linia 100: | ||
Utilizările cratimei se pot detalia după cum urmează. Astfel, cratima: | Utilizările cratimei se pot detalia după cum urmează. Astfel, cratima: | ||
# redă pronunțarea „legată” (însoțită, uneori, și de anumite modificări fonetice) a unor cuvinte care pot avea sau nu și existență independentă, notând o realitate '''fonetică permanentă''' sau '''accidentală'''. | # redă pronunțarea „legată” (însoțită, uneori, și de anumite modificări fonetice) a unor cuvinte care pot avea sau nu și existență independentă, notând o realitate '''fonetică permanentă''' sau '''accidentală'''. <br/> Ea poate marca pronunțarea fără pauză a '''două''', '''trei''' sau, mai rar (mai ales în limba veche sau populară), '''patru''' ori chiar '''cinci''' cuvinte '''alăturate''' — cazuri în care se folosesc '''una''' (''s-a dus'', ''a luat-o''), '''două''' (''dându-le-o'', pop. ''jelui-m-aș'', înv. ''întreba-se-vor''), '''trei''' (''ducă-se-pe-pustii'', înv. ''face-li-se-va'') sau '''patru''' cratime: ''(un) lasă-mă-să-te-las''. <br/> '''Unul''' dintre aceste cuvinte poate fi '''lung''', respectiv '''semantic „plin”''', iar '''celălalt''' sau '''celelalte''' — '''scurt(e)'''<ref>Element(e) gramatical(e) monosilabic(e), neaccentuat(e) în frază.</ref> (''dându-ni-le'', ''ducându-l'', ''ducându-se'') sau pot fi toate '''scurte''' (''ți-l dă'') ori toate '''lungi''' (''aducere-aminte'', ''luare-aminte''). <br/> Cuvintele neaccentuate pot fi '''proclitice''' sau '''enclitice''': ''l-a dat'', respectiv ''dă-l''. <br/> În unele cazuri, pronunțarea fără pauză poate să nu conducă la alte modificări '''fonetice''' (ci numai morfologice sau de topică) ale cuvintelor implicate (''pare-se'' față de ''se pare'') sau poate duce la '''pronunțarea într-o singură silabă''' a unor cuvinte care, în alte situații, formează silabe diferite: ''am văzut-o'' față de înv. ''o am văzut''. <br/> În altele, cratima poate semnala și producerea unor modificări fonetice suplimentare ale cuvintelor în cauză, și anume a '''sinerezei''' sau/și a '''eliziunii'''. | ||
#:Sinereza poate fi '''obligatorie''' (''de-a dreptul'' [dĕa], ''le-a dat'', [lĕa], ''mi-a spus'' [mĭa], ''mi-o dă'' [mĭo], ''ne-am dat'' [nĕam]) sau '''facultativă''', redând rostirea în '''tempo rapid''' (''de-abia'' [dĕabĭ<u>a</u>] față de ''de abia'' [de abĭ<u>a</u>] în tempo lent). | |||
#:Și eliziunea poate fi '''obligatorie''' (''dintr-un'', ''într-un'', ''printr-un'' < ''dintru''/''întru''/''printru + un''; ''într-adevăr'' < ''întru + adevăr''; ''m-a (văzut)'' < ''mă + a''; ''v-a (văzut)'' < ''vă + a (văzut)''; ''s-a (zis)'' < ''se + a (zis)'') sau '''facultativă''' (''c-a văzut''/''că a văzut''; ''cu un copil''/''c-un copil'', ''după o oră''/''dup-o oră'', ''fără a vorbi''/''făr-a vorbi''; ''n-aveam''/''nu aveam''; ''n-a văzut''/''nu a văzut''; ''n-o să vadă''/''nu o să vadă''; ''până acolo''/''pân-acolo''; ''s-o vadă''/''să o vadă''). | |||
#:Există '''dublete''' sau '''triplete omofone neomografe''', scrise '''separat''', sau, când este vorba de cuvinte '''compuse''' — '''cu cratimă''' sau '''„legat”''': ''într-una'' prep. + num., dar ''întruna'' adv.; ''l-a'' pr. + vb. aux., dar ''la'' prep.; ''ne-am'' pr. + vb. aux., dar ''neam'' s. n.; ''s-a'' pr. + vb. aux., dar ''sa'' pr., adj. pr.; ''v-a'' pr. + vb. aux., dar ''va'' vb. aux. | |||
#:Când căderea unui sunet se produce în interiorul unui cuvânt scris cu cratimă, se recomandă folosirea '''numai''' a '''apostrofului''' (''înșir'te, mărgărite'', '''nu''' ''înșir'-te'' < ''înșiră-te''). | |||
# redă rostirea în '''tempo rapid''' a '''derivatelor''' cu '''prefixele''' ''ne-'' și ''re-'' de la teme care încep cu ''îm-'', ''în-'' și, neliterar, a '''compuselor''' cu '''prepoziția''' ''de'' de la același tip de teme, notând '''afereza''' lui '''''î-''''' la începutul cuvintelor de bază (''ne-mpăcat'', ''ne-ncetat'', ''a re-mpărți'', ''a re-ncălzi'' față de rostirea în tempo lent ''neîmpăcat'', ''neîncetat'', ''a reîmpărți'', ''a reîncălzi''; ''de-mpărțit'', ''de-nmulțit'' față de ''deîmpărțit'', ''deînmulțit''). | |||
# | #:Această posibilitate este exploatată în poezie, din rațiuni prozodice: ''Ne-nțeles rămâne gândul /Ce-ți străbate cânturile...'' Eminescu. | ||
#: | |||
# | |||
# | |||
# redă rostirea în '''tempo rapid''' a '''derivatelor''' cu '''prefixele | |||
#:Această posibilitate este exploatată în poezie, din rațiuni prozodice: ''Ne-nțeles rămâne gândul/Ce-ți străbate cânturile...'' Eminescu. | |||
# marchează limitele dintre silabele unor cuvinte rostite sacadat, cu valoare stilistică (''Ne-mer-ni-cu-le!''), '''numărul''' cratimelor fiind în funcție de lungimea cuvântului. | # marchează limitele dintre silabele unor cuvinte rostite sacadat, cu valoare stilistică (''Ne-mer-ni-cu-le!''), '''numărul''' cratimelor fiind în funcție de lungimea cuvântului. | ||
# servește la atașarea anumitor '''prefixe''' sau '''sufixe''' (''ex-ministru'', '' | # servește la atașarea anumitor '''prefixe''' sau '''sufixe''' (''ex-ministru'', ''poe-esc''), pentru care v. '''4.1.1. Prefixe și derivate cu prefixe''', '''4.1.2. Sufixe și derivate cu sufixe'''. | ||
# unește elementele unor cuvinte '''compuse''': '' | # unește elementele unor cuvinte '''compuse''': !''mai-mult-ca-perfect'', v. '''4.2. Scrierea cuvintelor compuse'''. | ||
#:La scrierea substantivelor compuse '''disociabile''', '''cratima dispare''' în cazul intercalării altor elemente: ''prim-ministru'', dar ''primul nostru ministru''. | #:La scrierea substantivelor compuse '''disociabile''', '''cratima dispare''' în cazul intercalării altor elemente: ''prim-ministru'', dar ''primul nostru ministru''. | ||
# unește componentele unor '''locuțiuni''': ''calea-valea'', ''' | # unește componentele unor '''locuțiuni''': ''calea-valea'', v. '''4.3. Scrierea locuțiunilor'''. | ||
# unește componentele secvențelor '''substantiv''' denumind '''grade de rudenie sau relații sociale | # unește componentele secvențelor '''substantiv''' denumind '''grade de rudenie sau relații sociale + adjectiv posesiv''' (fără sau cu '''apocopă'''): ''mamă-ta''/''mă-ta'', ''soră-ta''/''sor-ta'', ''stăpână-sa'', ''taică-su''/''ta-su''. | ||
# leagă '''articolul''' hotărât enclitic sau '''desinența''' de '''cuvintele greu flexionabile''', în cazul: | # leagă '''articolul''' hotărât enclitic sau '''desinența''' de '''cuvintele greu flexionabile''', în cazul: | ||
#* numelor '''literelor''' și '''sunetelor''': ''x-ul'', ''x-uri''; | #* numelor '''literelor''' și '''sunetelor''': ''x-ul'', ''x-uri''; | ||
#* substantivelor provenite din '''numerale''' cardinale notate cu '''cifre''': ''10-le'' „nota 10”, ''11-le'' „echipa de fotbal”; | #* substantivelor provenite din '''numerale''' cardinale notate cu '''cifre''': ''10-le'' „nota 10”, ''11-le'' „echipa de fotbal”; | ||
#* '''împrumuturilor și numelor de locuri''' a căror '''finală''' prezintă '''deosebiri între scriere și pronunțare''': ''acquis-ul''; !''bleu-ul''; ''Bruxelles-ul''; !''dandy-ul'', pl. art. !''dandy-i'' (nu ''dandi'', pl. art. ''dandii''); ''show-ul'', ''show-uri''; | #* '''împrumuturilor și numelor de locuri''' a căror '''finală''' prezintă '''deosebiri între scriere și pronunțare''': ''acquis-ul''; !''bleu-ul''; ''Bruxelles-ul''; !''dandy-ul'', pl. art. !''dandy-i'' (nu ''dandi'', pl. art. ''dandii''); ''show-ul'', ''show-uri''; | ||
#*:!Se recomandă atașarea '''fără cratimă''' a articolului sau a desinenței la împrumuturile — chiar | #*:!Se recomandă atașarea '''fără cratimă''' a articolului sau a desinenței la împrumuturile — chiar neadaptate sub alte aspecte — terminate în litere din '''alfabetul limbii române pronunțate ca în limba română''': ''boar'''d'''ul'', ''boar'''d'''uri''; ''clic'''k'''ul'', ''clic'''k'''uri''; ''tren'''d'''ul'', ''tren'''d'''uri''. | ||
#* substantivelor provenite din '''abrevieri''' sau '''sigle''': ''pH-ul'', ''RATB-ul''. | #* substantivelor provenite din '''abrevieri''' sau '''sigle''': ''pH-ul'', ''RATB-ul''. | ||
# leagă formanții '''''-lea''''', '''''-a''''' la '''numeralele ordinale''' și '''''-ime''''' la '''numerale fracționare''' de numeralele cardinale corespunzătoare scrise cu '''cifre''' (romane sau arabe): ''al XI-lea'', ''a 11-a'', ''16-imi''; | # leagă formanții '''''-lea''''', '''''-a''''' la '''numeralele ordinale''' și '''''-ime''''' la '''numerale fracționare''' de numeralele cardinale corespunzătoare scrise cu '''cifre''' (romane sau arabe): ''al XI-lea'', ''a 11-a'', ''16-imi''; | ||
# marchează '''omiterea unei secvențe din interiorul cuvântului''' în '''abrevierile discontinue''': ''ad-ție'', ''d-ta'', ''P-ța'' pentru ''administrație'', ''dumneata'', ''Piața''. | # marchează '''omiterea unei secvențe din interiorul cuvântului''' în '''abrevierile discontinue''': ''ad-ție'', ''d-ta'', ''P-ța'' pentru ''administrație'', ''dumneata'', ''Piața''. | ||
# se păstrează în '''abrevierile compuselor''' scrise cu cratimă (''lt.-maj.'', ''N-V'', ''S-E'' pentru ''locotenent-major'', ''nord-vest'', ''sud-est''). | # se păstrează în '''abrevierile compuselor''' scrise cu cratimă (''lt.-maj.'', ''N-V'', ''S-E'' pentru ''locotenent-major'', ''nord-vest'', ''sud-est''). | ||
# poate lega unele interjecții identice, repetate accidental (''bla-bla-bla'', ''cioc-cioc-cioc'', ''fiu-fiu'', ''ha-ha-ha'', ''hai-hai'', ''ham-ham'', ''hor-hor'', ''la-la-la'', ''pâș-pâș'', ''pis-pis-pis'', ''pui-pui'', ''tranca-tranca'', ''țâr-țăr''). | # poate '''lega''' unele '''interjecții''' identice, '''repetate''' accidental (''bla-bla-bla'', ''cioc-cioc-cioc'', ''fiu-fiu'', ''ha-ha-ha'', ''hai-hai'', ''ham-ham'', ''hor-hor'', ''la-la-la'', ''pâș-pâș'', ''pis-pis-pis'', ''pui-pui'', ''tranca-tranca'', ''țâr-țăr''). | ||
#:Interjecțiile '''repetate''' se pot despărți și prin '''virgulă''' (''hai, hai''; ''ham, ham''). | #:Interjecțiile '''repetate''' se pot despărți și prin '''virgulă''' (''hai, hai''; ''ham, ham''). | ||
# poate '''lega''' unele cuvinte care '''se repetă identic''' (''doar-doar'', ''foarte-foarte'', ''încet-încet'', ''mai-mai'', ''poate-poate'', ''prea-prea'') sau cu unele '''modificări''' (''încet-încetișor'', ''singur-singurel'') | # poate '''lega''' unele cuvinte care '''se repetă identic''' (''doar-doar'', ''foarte-foarte'', ''încet-încet'', ''mai-mai'', ''poate-poate'', ''prea-prea'') sau cu unele '''modificări''' (''încet-încetișor'', ''singur-singurel''). | ||
=== 1.2.5. Linia de pauză<ref>Plasată aproximativ la jumătatea înălțimii rândului. Numită și pauză. Este mai lungă decât cratima. Este și semn de punctuație.</ref> [–] === | === 1.2.5. Linia de pauză<ref>Plasată aproximativ la jumătatea înălțimii rândului. Numită și pauză. Este mai lungă decât cratima. Este și semn de punctuație.</ref> [–] === |