Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/DOOM2/4.2. Scrierea cuvintelor compuse”

Substantivele comune compuse (dintre care unele sunt și '''adjective''') se scriu într-'''un cuvânt''' sau cu '''cratimă'''. În cazul multor compuse, sensul '''componentelor''' nu '''corespunde''', total sau parțial, '''realității''' denumite de ele.  

##* '''adjectiv''' (inclusiv provenit din numeral ordinal) + '''substantiv''': ''bunăstare'' „prosperitate”, ''dreptunghi'', ''duraluminiu'', ''lungmetraj'', ''primadonă'' (împrumutat), ''primăvară'' (din fondul vechi), ''scurtmetraj'', ''triplusalt''; <blockquote>    Compusele cu structură și componență asemănătoare, dar '''nesudate''', se scriu cu '''cratimă''' (''bună-credință'' „onestitate”; '''neologismele analizabile''' compuse cu ''prim''-), iar '''grupurile de cuvinte''' în care componentele își păstrează autonomia — în cuvinte '''separate''' (''bună stare'' „stare bună”).</blockquote>

##* '''prepoziție''' ± '''prepoziție''' + '''substantiv''' (uneori provenit din '''supin''' sau '''infinitiv lung'''): ''deîmpărtit'', ''demâncare'' „mâncare” (pop.), ''deochi'', ''fărădelege'', ''subsol'', ''supat'' (pop.); <blockquote>    Se scriu în cuvinte '''separate''', sau, din motive '''fonetice''', cu '''cratimă''', secvențele în care cuvintele își păstrează individualitatea (''a da de mîncare''; ''De mâncat'', ''aș mânca'', respectiv ''*de-mpărțit'').</blockquote>

##* '''substantiv''' + '''adjectiv''': ''botgros'' (pasăre), ''vinars''; <blockquote>    Se scriu '''separat''' secvențele în care cuvintele își păstrează individualitatea: ''bot gros'' (''Ursul are un '''bot gros''''').</blockquote>

## '''cuvinte''' unite prin '''vocala de legătură o''': an'''o'''timp, ''*aur'''o'''lac, citat'''o'''manie, ședinț'''o'''manie'';

## '''elemente de compunere neologice''': ''*acvplanare, *aeroambulanță, *duroflex, *gastroenterolog, *metaloplastie, *neocomunism, *policalificare, *politolog, *primoinfecție, *teleconferință'';

## compuse '''parasintetice''': ''capîntortură''<ref>Scris greșit în DEX cu â.</ref>'', codobatură, gâtlegău, mânăștergură'';

## '''tipuri izolate''': ''atotputință, atotștiință; preaplin „dispozitiv"; sinucidere, sinucigaș; untdelemn'' „ulei”. <blockquote>    Secvențele cu structură similară în care componentele își păstrează '''autonomia''' se scriu în cuvinte '''separate''': ''prea plin, unt de cacao''.</blockquote>

# Se scriu cu '''cratimă''' substantivele compuse cu '''unitate semantică și gramaticală''' mai '''mică''' decât a celor scrise într-un cuvânt (și, eventual, cu articulare și flexiune și la '''primul''' element), având structura:

## '''adjectiv (bun, rău) + substantiv''': ''!bună-credință'' „onestitate"; ''*bună-creștere, !bună-cuviință'' „politețe”; ''!bună-dimineața'' (plantă); ''bun-gust'' „simț estetic”, ''bun-plac, !bun-rămas'' „adio”, ''bun-simț'' „decență”; ''rea-credință, rea-voință''; <blockquote>    Compusele '''sudate''' cu structură asemănătoare se scriu într-'''un cuvânt''' (''bunăstare'' „prosperitate”), iar secvențele în care componentele își păstrează autonomia — în cuvinte '''separate''' (''bună creștere'' „dezvoltare bună”, ''bunul gust al libertății'').</blockquote>

## '''adjectiv (dublu, triplu) + substantiv''': ''*dublu-casetofon, dublu-decalitru; triplu-sec, triplu-voal''; <blockquote>    '''Secvențele''' cu o structură similară în care componentele își păstrează autonomia se scriu în cuvinte '''separate''' (''dublu ve/dublu vî, triplu exemplar''), iar cele sudate — într-un '''cuvânt''': ''triplusalt''.</blockquote>

## '''adjectiv (prim și viceprim) + substantiv''': ''*prim-balerin, *prim-balerină, prim-ministru, prim-plan, prim-pretor, !prim-procuror, prim-secretar, *prim-solist, *prim-solistă, prim-viceprim-ministru, viceprim-ministru''; <blockquote>    ''Primăvară'' și ''primadonă'' se scriu într-un cuvânt, iar '''grupurile de cuvinte''' ''prim ajutor, prim amorez'' — în cuvinte separate.     Scrierea cu cratimă deosebește grafic compusele de îmbinările sintactice libere de tipul ''X este '''primul''' ''(„cel dintâi”) '''''ministru''' care a demisionat''.</blockquote>

## '''numeral cardinal + substantiv (± adjectiv)''': ''!cinci-degete, doi-frați ''(plante), ''nouă-ochi'' (pește), ''trei-leșeștile'' (dans),'' trei-frați-pătați ''(plantă), ''unsprezece-metri'' „lovitură de la 11 m”;

## '''prepoziția ''după'' + substantiv''': ''după-amiază, după-masă'' „a doua parte a zilei";

## '''substantiv + adjectiv''': ''argint-viu'' „mercur”, ''burtă-verde'' „burghez”, ''cal-turtit'' „libelulă”,'' coate-goale'' „persoană săracă”, ''făt-frumos'' „tânăr frumos”, ''floare-domnească'' (plantă), ''gură-spartă'' „persoană care fleeărește”, ''iarbă-deasă'' (plantă), ''jur-fix'' „zi de primire”, ''lemn-câinesc'' (plantă), ''mamă-mare'' „bunică”, ''mațe-negre'' (pește), ''mațe-fripte'' „persoană zgârcită”, ''!pește-auriu'' (pește),'' piatră-vânătă'' „sulfat de cupru”,'' rămas-bun'' „adio”, ''sânge-rece'' „calm”, ''tată-mare'' „bunic”, ''vorbă-lungă'' „persoană care flecărește”; <blockquote>    În formele cu '''apocopă''' marcată prin '''apostrof''' nu se mai pune cratima: ''mam'mare''.     Se scriu în cuvinte separate numele de funcții compuse de tipul ''comisar principal, director adjunct, director general''.</blockquote>

## '''substantiv + prepoziție + substantiv''': ''arbore-de-cacao'' (plantă), ''bou-de-baltă'' „bâtlan; gândac”, ''brânză-n-sticlă'' „persoană zgârcită”, ''cal-de-mare'' (pește), ''câine-de-mare'' „rechin”, ''drum-de-fier'' „cale ferată”, ''floare-de-colț'' (plantă), ''gură-de-lup'' „malformație; ochi de parâmă”,'' iarbă-de-Sudan'' (plantă), ''!ochi-de-pisică'' „mineral; disc reflectorizant”, ''!pește-cu-spadă'' (pește), ''piatră-de-var'' „carbonat de calciu”, ''poale-n-brâu'' „plăcintă”, ''purice-de-apă'' (crustaceu), ''!viță-de-vie'' (plantă);

## '''substantiv + substantiv''' în '''nominativ''': ''an-lumină'' „unitate de lungime”, ''artist-cetățean, *bas-bariton, bloc-diagramă, bloc-turn, cal-putere'' „unitate de măsură”, ''câine-lup'' (specie de câini), ''*contabil-șef''<ref>În COR. ''Clasificarea ocupațiilor din România'', Meteor Press, București, 2003, și în actele normative (''Ordonanța de urgență nr. 191'' din 12 decembrie 2002, în ''Monitorul Oficial al României'', XIV, nr. 951, Partea I, 24 decembrie 2002), numele de funcții compuse cu ''șef'' sunt scrise în cuvinte '''separate'''; cf. și ''negociator șef'' etc.</ref>'', *cuvânt-titlu'' „intrare de dicționar”, ''cuvânt-cheie'' „termen principal”, ''cuvânt-vedetă, decret-lege, formular-tip, general-colonel, locotenent-comandor, mamă-soacră'' „soacră”, ''marxism-leninism'' „doctrină”, ''*mașină-capcană, mașină-unealtă, nord-est, pasăre-liră, pasăre-muscă'' (păsări), ''!pește-ciocan'' (pește), ''pușcă-mitralieră, situație-limită, volt-amper, !watt-oră'' (unități de măsură), ''zi-lumină, zi-muncă''; <blockquote>    Se scrie într-un cuvânt *''blocstart'' (ca și ''blochaus'', ''blocnotes''). În cazul compuselor complexe de tipul ''nord–nord-est, nord-est–sud-vest'' se recomandă scrierea cu '''linie de pauză''' între cele două grupuri principale.</blockquote>

## '''substantiv (articulat) + substantiv în genitiv''': ''calul-dracului'' „libelulă”, ''cerul-gurii'' „palatul bucal”; ''ciuboțica-cucului, floarea-soarelui, gura-leului, iarba-fiarelor, ochiul-boului'' (plante), ''pasărea-paradisului'' (pasăre), ''piatra-iadului'' „azotat de argint”, ''roza-vânturilor'' (reprezentare grafică), ''sângele-voinicului'' (plantă), ''!vaca-Domnului ''(insectă);

## '''izolări de propoziții/fraze''' (majoritatea — epitete): ''cască-gură'' „persoană distrată”, ''ducă-se-pe-pustii ''„dracului”, ''du-te-vino'' „mișcare”, ''fie-iertatul ''„răposatul”; ''fluieră-vânt, flutură-vânt'' „haimana”, ''gură-cască'' „persoană distrată”,'' încurcă-lume, lasă-mă-să-te-las'' „persoană indolentă”, ''lă-mă-mamă'' „persoană incapabilă”, ''linge-blide'' „parazit”, ''nu-mă-uita'' (plantă), ''papă-lapte'' „nătăfleață”, ''pierde-vară'' „persoană leneșă”, ''soare-apune, soare-răsare'' (puncte cardinale), ''sparge-val ''„parapet”, ''târâie-brâu'', ''trei-păzește'' (în expresii); ''ucigă-l-crucea, ucigă-l-toaca'' „dracul”, ''uite-popa-nu-e-popa, vino-ncoa'/vino-ncoace'' „farmec”, ''zgârie-brânză'' „persoană zgârcită”, ''zgârie-nori'' „construcție foarte înaltă”;

## '''elemente de compunere vechi + substantive''' existente in limba română:'' baș-boier, treti-logofăt, vel-armaș, vtori-logofăt/ftori-logofăt''; <blockquote>    Compusele de acest tip cu componente inexistente în limba română actuală se scriu într-'''un cuvânt''': ''bașbuzuc''.</blockquote>

## '''tipuri izolate''': ''ca-la-Breaza'' (dans), ''!cuvânt-înainte'' „prefață”, ''!mai-mult-ca-perfect'' (timp verbal), ''de-doi'' (dans), ''iarba-datului-și-a-faptului'' (plantă), ''mai-marele'' „superiorul”, ''sânge-de-nouă-frați'' (plantă; rășină), ''terchea-berchea'' „persoană de nimic”, ''trei-frați-pătați ''(plantă). <blockquote>    Secvențele cu structură și componență asemănătoare în care cuvintele își păstrează autonomia se scriu '''separat'''.     Multe compuse scrise cu cratimă sunt '''disociabile''', situație în care '''cratima dispare''': ''buna '''sa''' credință; dublul '''său''' casetofon; România, prin primul '''ei''' ministru blocul '''acesta''' turn; contabilul '''lor''' șef''.     !Se '''generalizează''' scrierea cu cratimă a '''compuselor nesudate''' care denumesc '''substanțe''' chimice distincte și '''specii''' distincte de '''plante''' sau de '''animale''' (cu '''nume științifice diferite''').</blockquote>

Unele substantive '''proprii''' (nume de '''persoane''' sau de '''locuri''') compuse aparțin unor tipuri care se regăsesc și printre substantivele comune compuse și se scriu în același mod cu acestea (v. [[4.2.8.1. Substantive comune]]), dar există și tipuri de compuse care se întâlnesc '''numai''' printre substantivele '''proprii''' sau chiar numai printre numele de locuri, de persoane sau de instituții etc.

Unele substantivele proprii '''românești'''<ref>V. și [[2.5. Scrierea și pronunțarea numelor proprii străine]]. </ref> apar și cu alte grafii decât cele recomandate de normele academice: este vorba de nume de '''persoane''', a căror scriere (v. nota la Tab. 2) trebuie respectată, pentru a se păstra identitatea persoanei, și de nume de '''locuri''', care apar în acte oficiale sau în lucrări de specialitate sub forme diferite de cele din limbajul obișnuit.

# în cuvinte '''separate''',

#* '''numeral''' cardinal + '''substantiv''': nume de '''locuri''' (''Șaptesate'') sau de '''familie '''(''Cincilei''); <blockquote>Dar Trei Brazi (cabană).</blockquote>

#* '''prepoziție''' sau '''articol + substantiv''': nume de '''locuri''' (''Subcetate, Suplai'') sau de '''familie''' (''Amarie(i), Celmare, Delavrancea, Dinvale'');  <blockquote>Dar și ''Cel Mare''<ref>Cf. Pagini Albe. Cartea de telefon București, Județul Ilfov, 2003-2004, vol. I. </ref>, ''Între Tarlale''.</blockquote>

#* '''substantiv''' + '''adjectiv''': nume de '''locuri''' (''Câmpulung, Satulung'') sau de '''familie''' (''Boubătrân'');  <blockquote>Dar Baia Mare, Barbă-Albastră.</blockquote>

#* '''substantiv''' + '''prepoziție''' + '''substantiv''': ''Capdebo(u)'' (nume de familie);

#* nume de '''locuri''' (cu '''excepția''' toponimelor '''urbane''') cu structura '''substantiv + substantiv''' cu formă de''' nominativ-acuzativ''', și anume:  

#** cu structura '''substantiv comun '''+ nume '''propriu''' de '''loc''' (de cele mai multe ori in compuse cu un termen generic care '''nu''' se mai folosește actualmente pentru realitatea denumită sau are un sens care '''nu corespunde''' realității '''locale''' actuale): ''Baia-Sprie, Ocna-Șugatag''<ref>Scrise ''Baia Sprie, Ocna Șugatag'' în Eliza Ghinea, Dan Ghinea, ''Localitățile din România. Dicționar'', Editura Enciclopedică, București, 2000, ''s.v''</ref> (localități), ''Pârâul-Cărbuna'' (pădure);

#** '''prenume''' și nume de '''familie''' compuse din două nume de '''persoane''': ''Ana-Maria'';'' Ioan Piuariu-Molnar'';

#** nume de personaje '''istorice, literare, religioase''' cu structura nume de '''persoană''' + substantiv '''comun''' indicând un '''rang''', un '''grad''', o '''funcție''' etc. (indiferent de ordine): ''Fărcaș-Aga, Roșu-împărat'' (dar ''Împăratul Roșu''),'' Ali-Pașa, Negru-Vodă''<ref>Dar scris ''Negru Vodă'' ca nume de localitate în Eliza Ghinea, Dan Ghinea, ''op. cit., s. v.''</ref>; ''Baba-Cloanța, Hagi-Tudose''; <blockquote>Unele nume de persoane se scriu și într-un cuvânt: ''Anamaria'', ''Hagiculea''.</blockquote>

#*** '''substantiv''' + '''substantiv''' cu formă de''' nominativ-acuzativ''': '' Rilă-Iepurilă'';

#*** '''substantiv''' în '''norninativ-acuzativ''' + '''substantiv''' în '''genitiv''': '' Păunașul-Codrilor, Zâna-Zânelor'';

#*** '''substantiv''' + '''prepoziție''' sau '''adverb''' + '''substantiv''': ''Craiul-de-Rouă, Șchiopul-căt-Cotul'';

#*** '''adjectiv''' + '''''ca''''' + '''substantiv''': ''Albă''<ref>Sau ''Alba''-~.</ref>''-ca-Zăpada'';

#*** nume de '''personaje''' cu structură '''complexă''': !''Statu-Palmă-Barbă-Cot, ]umătate-de-Om-Călare-pe-Jumătate-de-Iepure-Șchiop, Tic-Pitic-Inimă-de-Voinic'';

#** '''prepoziție''' + '''substantiv''': ''Între Tarlale'' (stradă),'' La Om'' (vârf); <blockquote>Dar ''Subcetate''.</blockquote>

#** '''substantiv''' + '''adjectiv''': ''Asia Mică, Baia Mare, Marea Neagră, Noua Zeelandă, Peninsula Balcanică, Piatra Arsă ''(platou montan); <blockquote>Dar ''Câmpulung''.</blockquote>

#** '''substantiv''' + '''numeral''', indiferent de ordine: ''Bulevardul 1848, Trei Brazi ''(cabană), ''Zece Mese'' (stradă); <blockquote>Dar Șaptesate.</blockquote>

#** '''prenume''' ± '''''cel''''' + '''adjectiv''': ''Alexandru cel Bun, Mihai Viteazul, Mircea cel Bătrân, Petru Șchiopul, Stan Pățitul, Ștefan cel Mare''. <blockquote>   Când cel face parte din numele de familie, acesta se poate scrie și într-un cuvânt: ''Celmare'' sau ''Cel Mare''.     Numele de localități, de artere urbane sau de instituții provenite prin adoptarea altor nume proprii (în special de personalități, personaje, sau a unor nume geografice) trebuie să respecte scrierea numelor proprii respective: ''Mihail Kogălniceanu, Mircea cel Bătrân'' (localități), ''Sfântul Gheorghe''<ref>''Sfântu Gheorghe'' în Eliza Ghinea, Dan Ghinea, ''op. cit, s. v. ''</ref>, dar aceasta nu se întâmplă totdeauna, cf. ''Mihai Viteazu'', numele a cinci sate<ref>Cf. Eliza Ghinea, Dan Ghinea, ''op. cit., s. v.''</ref>.</blockquote>