Lingviști
617 modificări
Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/DOOM2/6. Câteva norme morfologice”
Sari la navigare
Sari la căutare
m
Articol/DOOM2/6. Câteva norme morfologice (vedeți sursă)
Versiunea de la data 20 octombrie 2012 14:28
, 20 octombrie 2012 14:28fără descrierea modificării
m |
m |
||
| Linia 76: | Linia 76: | ||
==== 6.6.1. Genul ==== | ==== 6.6.1. Genul ==== | ||
# Substantivele la care există ezitare în ce privește apartenența la genul feminin sau neutru, respectiv masculin sau neutru (cu implicații asupra formei lor de plural) se află în una din următoarele situații: | # '''Substantivele''' la care există ezitare în ce privește apartenența la genul '''feminin''' sau '''neutru''', respectiv '''masculin''' sau '''neutru''' (cu implicații asupra formei lor de '''plural''') se află în una din următoarele situații: | ||
#* cuvinte de '''genuri diferite''' (dintre care unele învechite, regionale sau populare) sunt specializate pentru '''sensuri''' sau '''domenii diferite''': !''a<sup>1</sup>'' (literă) s. m./s. n., *''a<sup>2</sup>'' (sunet) s. m.; !''basc<sup>2</sup>''/''bască<sup> | #* cuvinte de '''genuri diferite''' (dintre care unele învechite, regionale sau populare) sunt specializate pentru '''sensuri''' sau '''domenii diferite''': !''a<sup>1</sup>'' (literă) s. m./s. n., *''a<sup>2</sup>'' (sunet) s. m.; !''basc<sup>2</sup>''/''bască<sup>1</sup>'' „beretă”, !''basc<sup>3</sup>'' „adaos la bluză sau jachetă”, ''bască<sup>2</sup>'' „albie, lâna tunsă de pe o oaie, bluză, vestă”, ''bască<sup>3</sup>'' „limbă”; !''colind<sup>1</sup>'' „colindat”, ''colind<sup>2</sup>''/''colindă'' „cântec”; ''zăloagă'' „semn de carte, capitol”, !''zălog<sup>1</sup>'' „arbust”, !''zălog<sup>2</sup>'' „garanție”; | ||
#* ambele sunt admise ca '''variante literare libere''': !''basc<sup>2</sup>''/''bască<sup>1</sup>'' (beretă), ''colind<sup> | #* ambele sunt admise ca '''variante literare libere''': !''basc<sup>2</sup>''/''bască<sup>1</sup>'' (beretă), ''colind<sup>2</sup>''/''colindă'' (cântec); | ||
#* norma actuală a optat pentru un singur gen, și anume !masculin, !''clește'' masculin (cu pl. ''clești''), !''foarfecă'' feminin; | #* norma actuală a optat pentru un singur gen, și anume !''astru'' masculin, !''clește'' masculin (cu pl. ''clești''), !''foarfecă'' feminin; | ||
# !Conform tendinței de specializare, la unii termeni, a masculinului pentru limbajul '''tehnic''', norma actuală admite și genul '''masculin''' (și deci pluralul în '''''-i | # !Conform tendinței de specializare, la unii termeni, a masculinului pentru limbajul '''tehnic''', norma actuală admite și genul '''masculin''' (și deci pluralul în '''''-i''''') la substantive ca !''element<sup>1</sup>'' (de calorifer) s. m., pl. ''elemenți'', față de !''element<sup>2</sup>'' „fenomen, componentă” s. n., pl. ''elemente''; !''robinet'' s. n./s. m., pl. ''robinete''/''robineți''; ''virus<sup>1</sup>'' „program de calculator” s. m., pl. ''viruși'', ''virus<sup>2</sup>'' „agent patogen” s. n., pl. ''virusuri''. | ||
# La substantivul împrumutat din '''engleză''' ''mass-media'' s-a admis (în acord cu forma și în conformitate cu trecerea unor plurale neutre latinești la origine la feminin singular) folosirea lui ca '''feminin singular''' (!''mass-media actuală''), cu genitiv-dativul articulat !''mass-mediei'' (''prin intermediul mass-mediei''). | # La substantivul împrumutat din '''engleză''' ''mass-media'' s-a admis (în acord cu forma și în conformitate cu trecerea unor plurale neutre latinești la origine la feminin singular) folosirea lui ca '''feminin singular''' (!''mass-media actuală''), cu genitiv-dativul articulat !''mass-mediei'' (''prin intermediul mass-mediei''). | ||
| Linia 87: | Linia 87: | ||
# Norma actuală admite '''noile singulare''' pe care unele substantive feminine cu '''rădăcina''' terminată în '''''-l''''' și '''pluralul''' în '''''-e''''' și le-au creat după modelul ''sofa'', ''sofale'', ''cafea'', ''cafele'': !''bretea'' pentru sensurile „fâșie de susținere la îmbrăcăminte; ramificație rutieră”, !''sanda'' ('''nu''' ''sandală''). | # Norma actuală admite '''noile singulare''' pe care unele substantive feminine cu '''rădăcina''' terminată în '''''-l''''' și '''pluralul''' în '''''-e''''' și le-au creat după modelul ''sofa'', ''sofale'', ''cafea'', ''cafele'': !''bretea'' pentru sensurile „fâșie de susținere la îmbrăcăminte; ramificație rutieră”, !''sanda'' ('''nu''' ''sandală''). | ||
# Tendința distingerii între forma de singular și cea de plural se concretizează în acceptarea de către norma academică a unui singular precum !''cârnat'' (nu ''cârnaț''). | # Tendința distingerii între forma de singular și cea de plural se concretizează în acceptarea de către norma academică a unui singular precum !''cârnat'' (nu ''cârnaț''). | ||
# Norma nu admite decât formele '' | # Norma nu admite decât formele ''salari'''u''''', ''servici'''u''''', '''nu''' ''sala'''r''''', ''servic'''i''''', prima fiind taxată în cel mai bun caz ca regională, iar a doua ca incultă. | ||
# La substantivele '''feminine''' neologice nume de ocupații terminate în '''''-ogă''''', norma '''nu''' a admis (și) formele în '''''-oagă''''': '' | # La substantivele '''feminine''' neologice nume de ocupații terminate în '''''-ogă''''', norma '''nu''' a admis (și) formele în '''''-oagă''''': ''filol'''o'''gă'' ('''nu''' (și) ''filol'''oa'''gă'' — evitată, probabil, și din cauza coincidenței finalei cu adjectivul ''oloagă''), ''pedag'''o'''gă''; aceste forme feminine sunt însă rar folosite, existând tendința de a utiliza cu referire la femei echivalentul '''masculin''' (expresie a unei puternice rezistențe față de încercările de feminizare a numelor de ocupații): ''Ea este filolog'' (dar ''fizician/fiziciană'' etc.). | ||
# Norma literară respinge forma '' | # Norma literară respinge forma ''doctor'''ă''''', admițând numai ''doctor'''iță'''''. | ||
==== 6.6.3. Genitiv-dativul singular ==== | ==== 6.6.3. Genitiv-dativul singular ==== | ||
# La '''substantivele feminine''' de tipul ''apărătoare, casă, femeie, gramatică, lipitoare, vulpe'', '''genitiv-dativul singular nearticulat''' este | # La '''substantivele feminine''' de tipul ''apărătoare, casă, femeie, gramatică, lipitoare, vulpe'', '''genitiv-dativul singular nearticulat''' este '''identic cu pluralul nearticulat''' (''niște apărătoare'' (persoane) sau ''apărători'' (obiecte), ''case, femei, gramatici, lipitori, vulpi'' — ''acestei apărătoare'' sau ''apărători'', ''case, femei, gramatici, lipitori, vulpi''), iar cel '''articulat''' se formează adăugând articolul hotărât ''-i'' la '''genitiv-dativul singular nearticulat'''; ''apărătoarei'' sau ''apărătorii'', ''casei, femeii, gramaticii, lipitorii, vulpii''. | ||
# La '''substantivele feminine''' terminate la nominativ-acuzativ singular nearticulat în '''''-ie''''' în hiat (tipul ''câmpie, pustie, vie''), '''genitiv-dativul nearticulat''' este de asemenea '''identic cu pluralul '''(''acestei câmpii, pustii, vii''), dar cel '''articulat''' se formează adăugând articolul hotărât | # La '''substantivele feminine''' terminate la nominativ-acuzativ singular nearticulat în '''''-ie''''' în hiat (tipul ''câmpie, pustie, vie''), '''genitiv-dativul nearticulat''' este de asemenea '''identic cu pluralul''' (''acestei câmpii, pustii, vii''), dar cel '''articulat''' se formează adăugând articolul hotărât ''-i'' la '''nominativ-acuzativul singular nearticulat''': ''câmpiei, pustiei, viei''. | ||
# Substantivele '''feminine''' terminate la nominativ-acuzativ singular în '''''-e''''' sau '''''-ee''''' (care au pluralul tot în '''''-ee''''' sau nu se folosesc la plural) au '''aceeași''' formă și la '''genitiv-dativul singular nearticulat''': ''justețe, onomatopee''; ''acestei justețe, onomatopee'', iar cel '''articulat''' se formează adăugând articolul hotărât | # Substantivele '''feminine''' terminate la nominativ-acuzativ singular în '''''-e''''' sau '''''-ee''''' (care au pluralul tot în '''''-ee''''' sau nu se folosesc la plural) au '''aceeași''' formă și la '''genitiv-dativul singular nearticulat''': ''justețe, onomatopee''; ''acestei justețe, onomatopee'', iar cel '''articulat''' se formează adăugând articolul hotărât ''-i'' la această formă comună: ''justeței, onomatopeei''. | ||
# La substantivele '''feminine''' cu pluralul în '''''-uri''''', '''genitiv-dativul singular | # La substantivele '''feminine''' cu '''pluralul''' în '''''-uri''''', '''genitiv-dativul singular nu''' corespunde formei de '''plural''': ''trebi'' față de ''treburi''. | ||
# Unele substantive feminine omonime la nominativ-acuzativ singular au '''genitiv- | # Unele substantive feminine omonime la nominativ-acuzativ singular au '''genitiv-dativul singular diferit''': !''maică<sup>1</sup>'' „călugăriță”, g.-d. art. ''maicii''; !''maică<sup>2</sup>'' „mamă”, g.-d. art. ''maicei''/''maicii''/''maichii''; ''soră<sup>1</sup>'' „grad de rudenie”, g.-d. art. ''surorii'', ''soră<sup>2</sup>'' „infirmieră”, g.-d. art. ''sorei''; la substantivul ''piele'', genitiv-dativul diferă în funcție de sens: ''pielii'', dar (la animale) ''pieii''. | ||
# La unele substantive '''feminine nume de rudenie''' terminate în '''''-ică''''', precum și la substantivul masculin ''vlădică'', asemănător formal cu ele, sunt admise mai multe forme de '''genitiv-dativ singular''': ''mămicăi/mămicii/mămichii'', ''vlădicăi/vlădicii/vlădichii''. | # La unele substantive '''feminine nume de rudenie''' terminate în '''''-ică''''', precum și la substantivul masculin ''vlădică'', asemănător formal cu ele, sunt admise mai multe forme de '''genitiv-dativ singular''': ''mămicăi/mămicii/mămichii'', ''vlădicăi/vlădicii/vlădichii''. | ||
# Formațiile cu structura '''substantiv''' denumind persoane (grade de rudenie sau relații sociale) + adjectiv posesiv: ''bunicu-meu, bunică-mea, nevastă-mea, soră-mea'' au '''genitiv-dativul''' la '''masculin''' cu '''articolul proclitic''' ''''' | # Formațiile cu structura '''substantiv''' denumind persoane (grade de rudenie sau relații sociale) + '''adjectiv posesiv''': ''bunicu-meu, bunică-mea, nevastă-mea, soră-mea'' au '''genitiv-dativul''' la '''masculin''' cu '''articolul proclitic''' ''lui'': '''''lui''' bunicu-meu'', iar la '''feminin''' ''bunic'''ă'''-m'''ii''', nevest'''i'''-m'''ii''', sor'''ă'''-m'''ii'''''. | ||
# Unele substantive '''proprii''' provenite din substantive comune au '''genitiv-dativul''' diferit de acela (articulat) al substantivelor comune respective: ''lui Brăduț, Floricicăi/Floricichii, | # Unele substantive '''proprii''' provenite din substantive comune au '''genitiv-dativul''' diferit de acela (articulat) al substantivelor comune respective: ''lui Brăduț, Floricicăi/Floricichii, Floarei'', față de ''brăduțului, floricelei, florii''. | ||
# La unele '''nume proprii''', normele actuale admit '''variante de flexiune''': ''Floricicăi''/''Floricichii'', !''Ilenei''/'' | # La unele '''nume proprii''', normele actuale admit '''variante de flexiune''': ''Floricicăi''/''Floricichii'', !''Ilenei''/''Ileanei''. | ||
::Vezi și '''6.6.4. Pluralul''', '''6.3. Articolul'''. | |||
==== 6.6.4. Pluralul ==== | ==== 6.6.4. Pluralul ==== | ||
# Substantivele '''masculine''' care la '''singular''' au un '''''i''''' la '''finală''' se scriu la '''plural''' '''nearticulat''' cu '''doi''' '''''i''''', iar la forma '''articulată''' cu '''trei''' '''''i''''': ''cafegiu, copil, fiu — cafegii, copii, fii — cafegiii, copiii, fiii''. | # Substantivele '''masculine''' care la '''singular''' au un '''''i''''' la '''finală''' se scriu la '''plural''' '''nearticulat''' cu '''doi''' '''''i''''', iar la forma '''articulată''' cu '''trei''' '''''i''''': ''cafegiu, copil, fiu — cafegii, copii, fii — cafegiii, copiii, fiii''. | ||
# Poate exista ezitare în ce privește forma de '''plural''' (în cadrul aceluiași gen) la unele substantive '''feminine''' cu pluralul (și '''genitiv-dativul singular''' nearticulat) în''''' -e''''' sau '''''-i''''' și neutre cu pluralul în '''''-uri''''' sau '''''-e'''''; la aceste substantive, opțiunea normei actuale este una din următoarele: | # Poate exista ezitare în ce privește forma de '''plural''' (în cadrul aceluiași gen) la unele substantive '''feminine''' cu pluralul (și '''genitiv-dativul singular''' nearticulat) în '''''-e''''' sau '''''-i''''' și '''neutre''' cu pluralul în '''''-uri''''' sau '''''-e'''''; la aceste substantive, opțiunea normei actuale este una din următoarele: | ||
#* '''ambele''' forme sunt admise ca '''variante literare libere''', cu '''preferință''' pentru una dintre ele (indicată '''prima''' în Dicționar) | #* '''ambele''' forme sunt admise ca '''variante literare libere''', cu '''preferință''' pentru una dintre ele (indicată '''prima''' în ''Dicționar''), precum !''căpșuni/căpșune'', !''cireșe/cireși'', !''coarde/corzi'', !''coperte/coperți'', !''găluște/găluști'', ca și ''râpe/râpi'', respectiv !''niveluri/nivele'' „înălțime, stadiu, treaptă”, ca și ''chipie/chipiuri, tuneluri/tunele''; | ||
#* se admite '''o''' singură formă la unele substantive '''feminine''' (''monede'', dar !''gagici'', !''poieni'', !''țigănci'') și '''neutre''' precum ''chibrituri'' (''chibrite'' fiind simțit ca incult), dar !''seminare'' (''seminarii'' nemaiavând sprijin într-un singular în | #* se admite '''o''' singură formă la unele substantive '''feminine''' (''monede'', dar !''gagici'', !''poieni'', !''țigănci'') și '''neutre''' precum ''chibrituri'' (''chibrite'' fiind simțit ca incult), dar !''seminare'' (''seminarii'' nemaiavând sprijin într-un singular în ''-iu''); | ||
#* substantivele feminine formate cu sufixul '''''-toare''''' care au '''sensuri''' diferite se constituie în serii dintre care cele care desemnează '''persoane''' au pluralul la fel cu singularul (''apărătoare, lipitoare''), în timp ce au pluralul în '''''-i''''' cele care desemnează '''obiecte''' (''apărători'') sau '''animale''' (''lipitori''). | #* substantivele feminine formate cu sufixul '''''-toare''''' care au '''sensuri''' diferite se constituie în serii dintre care cele care desemnează '''persoane''' au pluralul la fel cu singularul (''apărătoare, lipitoare''), în timp ce au pluralul în '''''-i''''' cele care desemnează '''obiecte''' (''apărători'') sau '''animale''' (''lipitori''). | ||
# Normele actuale recomandă păstrarea '''alternanței''' la pluralul substantivului ''cotidian — cotidiene'' (așa cum se comportă adjectivul din care provine). | # Normele actuale recomandă păstrarea '''alternanței''' la pluralul substantivului ''cotidian — cotidiene'' (așa cum se comportă adjectivul din care provine). | ||
# Pentru '''pluralul''' în '''''-i''''' al unor termeni '''tehnici''' | # Pentru '''pluralul''' în '''''-i''''' al unor termeni '''tehnici''' vezi '''6.6.1. Genul'''. | ||
# '''Desinența''' de plural se leagă prin '''cratimă''' la cuvintele '''greu flexionabile''', precum numele '''literelor''' și '''sunetelor''': ''x-uri''. | # '''Desinența''' de plural se leagă prin '''cratimă''' la cuvintele '''greu flexionabile''', precum numele '''literelor''' și '''sunetelor''': ''x-uri''. | ||
# La '''împrumuturile''' recente, în curs de adaptare, norma actuală a adoptat soluții diferite, și anume: | # La '''împrumuturile''' recente, în curs de adaptare, norma actuală a adoptat soluții diferite, și anume: | ||
#* folosirea unor substantive cu '''aceeași''' formă la singular și la plural: '' | #* folosirea unor substantive cu '''aceeași''' formă la singular și la plural: !''dandy, *gay,'' !''hippy,'' !''peso, *playboy''; | ||
#* încadrarea în modelul substantivelor românești, prin formarea pluralului: | #* încadrarea în modelul substantivelor românești, prin formarea pluralului: | ||
#** la cele '''masculine''' — cu desinența '''''-i''''', cu | #** la cele '''masculine''' — cu desinența '''''-i''''', cu alternanțele fonetice corespunzătoare: ''*adidași, *bodyguarzi/bodigarzi, *brokeri, *dealeri, *rackeți'', ca ''boși''; | ||
#** la cele '''neutre''', în general cu desinența '''''-uri''''', legată | #** la cele '''neutre''', în general cu desinența '''''-uri''''', legată | ||
#*** '''direct''' la cuvintele — chiar | #*** '''direct''' la cuvintele — chiar neadaptate sub alte aspecte — care se '''termină''' în '''litere''' din '''alfabetul''' limbii '''române''' '''pronunțate''' ca în limba '''română''': ''boarduri'' [b<u>o</u>rduri], ''clickuri'' [cl<u>i</u>curi], *''gadgeturi'' [gh<u>e</u>ǧeturi], *''itemuri'' [it<u>e</u>muri], *''trenduri'' [tr<u>e</u>nduri], !''week-enduri'' [<u>uĭ</u>kenduri]); | ||
#*** prin '''cratimă''' la cuvintele a căror '''finală''' prezintă '''deosebiri''' între '''scriere''' și '''pronunțare''' (!''bleu-uri'' [bl<u>ö</u>uri], ''show-uri'' [ș<u>o</u>uri]) sau care au finale grafice neobișnuite la cuvintele vechi din limba română: ''*party-uri, *story-uri''. | #*** prin '''cratimă''' la cuvintele a căror '''finală''' prezintă '''deosebiri''' între '''scriere''' și '''pronunțare''' (!''bleu-uri'' [bl<u>ö</u>uri], ''show-uri'' [ș<u>o</u>uri]) sau care au '''finale''' grafice '''neobișnuite''' la cuvintele vechi din limba română: ''*party-uri, *story-uri''. | ||
::Vezi și '''[[1.2. Semnele ortografice|1.2.4. Cratima]], 6.1. Adjectivul., 6.3. Articolul'''. | |||
=== 6.7. Verbul === | === 6.7. Verbul === | ||
# Hotărârea Academiei Române privind revenirea la | # ''Hotărârea'' Academiei Române privind revenirea la ''â'' în scrierea limbii române are implicații și în scrierea unor verbe și anume: | ||
#* verbele de '''conjugarea a IV-a''' terminate la infinitiv în '''''î''''' se scriu: | #* verbele de '''conjugarea a IV-a''' terminate la infinitiv în '''''î''''' se scriu: | ||
#** la sfârșit cu '''''-î''''', și anume la infinitiv prezent (și la modurile și timpurile compuse cu acesta — viitor și condițional-optativ prezent), la indicativ perfectul simplu persoana a III-a singular (''el, ea coborî'') și la imperativ negativ persoana a II-a singular (''nu coborî''); | #** la sfârșit cu '''''-î''''', și anume la infinitiv prezent (și la modurile și timpurile compuse cu acesta — viitor și condițional-optativ prezent), la indicativ perfectul simplu persoana a III-a singular (''el, ea coborî'') și la imperativ negativ persoana a II-a singular (''nu coborî''); | ||
#** în interior cu '''''â''''': indicativ prezent persoanele I și a II-a plural (''coborâm, coborâți''), perfect simplu persoanele I și a II-a singular și toate persoanele la plural (''coborâi'' etc), mai-mult-ca-perfect toate persoanele (''coborâsem'' etc), conjunctiv prezent persoanele I și a II-a plural (''să coborâm, să coborâți''), imperativ persoana a II-a plural (''coborâți''), gerunziu ''coborând'', participiu și supin ''coborât'' (și modurile și timpurile compuse cu acestea — prezumtiv prezent, respectiv infinitiv perfect, perfect compus, viitor anterior, conjunctiv, condițional-optativ și prezumtiv perfect); | #** în interior cu '''''â''''': indicativ prezent persoanele I și a II-a plural (''coborâm, coborâți''), perfect simplu persoanele I și a II-a singular și toate persoanele la plural (''coborâi'' etc.), mai-mult-ca-perfect toate persoanele (''coborâsem'' etc.), conjunctiv prezent persoanele I și a II-a plural (''să coborâm, să coborâți''), imperativ persoana a II-a plural (''coborâți''), gerunziu ''coborând'', participiu și supin ''coborât'' (și modurile și timpurile compuse cu acestea — prezumtiv prezent, respectiv infinitiv perfect, perfect compus, viitor anterior, conjunctiv, condițional-optativ și prezumtiv perfect); | ||
#* '''gerunziul''' verbelor de conjugările I, a II-a și a III-a formate cu sufixul | #* '''gerunziul''' verbelor de conjugările I, a II-a și a III-a formate cu sufixul ''-ând'' se scrie cu ''â'': ''cântând<ref>Verbele de conjugarea I în ''-ia'' (''apropia, muia, tăia'') au gerunziul în ''-ind'': ''apropi-ind'' etc.</ref>, având, tăcând, făcând, mergând, pierzând''; | ||
#* la verbele care încep cu '''''î- '''''(''a începe, a învinge''), acesta se păstrează și în '''interiorul''' cuvântului, la modurile la care forma '''negativă''' se realizează cu prefixul | #* la verbele care încep cu '''''î-''''' (''a începe, a învinge''), acesta se păstrează și în '''interiorul''' cuvântului, la modurile la care forma '''negativă''' se realizează cu prefixul ''ne-'' (și adverbele ''mai, prea''): ''neîncepând, nemaiîncepând, neînceput''. | ||
# Cealaltă prevedere a Hotărârii Academiei Române din anul 1993 privește modificarea scrierii formelor de indicativ prezent persoanele I singular și plural și a II-a plural ale verbului ''a fi'', revenindu-se la scrierea lor anterioară, cu u: ''sunt, suntem, sunteți<ref>Conform unei tradiții latinizante întrerupte prin reforma ortografică anterioară, deși nu provin din formele corespunzătoare din latină, ci din conjunctivul latin, continuat în formele moștenite scrise anterior ''sînt'' etc. Redarea acestora din urmă trebuie făcută acum cu | # Cealaltă prevedere a ''Hotărârii'' Academiei Române din anul 1993 privește modificarea scrierii formelor de indicativ prezent persoanele I singular și plural și a II-a plural ale verbului ''a fi'', revenindu-se la scrierea lor anterioară, cu '''''u''''': ''sunt, suntem, sunteți<ref>Conform unei tradiții latinizante întrerupte prin reforma ortografică anterioară, deși nu provin din formele corespunzătoare din latină, ci din conjunctivul latin, continuat în formele moștenite scrise anterior ''sînt'' etc. Redarea acestora din urmă trebuie făcută acum cu ''â'': ''sânt'' etc.</ref>'' (pronunțate ! [s<u>u</u>ntem], [s<u>u</u>nteți], și nu [s<u>î</u>ntem], [s<u>î</u>nteți]). | ||
# !Formele '''fără''' '''''-ră-''''' la | # !Formele '''fără''' '''''-ră-''''' la '''indicativ mai-mult-ca-perfect plural''' sunt învechite/populare. | ||
# '''Imperativul negativ''' se formează de la infinitiv, de aceea la verbe ca ''a duce, a face, a fi, a zice'' diferă de cel pozitiv: ''du/nu duce, fă/nu face, fii/nu fi, zi/nu zice'' etc. | # '''Imperativul negativ''' se formează de la infinitiv, de aceea la verbe ca ''a duce, a face, a fi, a zice'' diferă de cel pozitiv: ''du/nu duce, fă/nu face, fii/nu fi, zi/nu zice'' etc. | ||
# '''Verbe de conjugarea I''' | # '''Verbe de conjugarea I''' | ||
#* ''a agrea, a crea, a procrea, a recrea, a suplea'' păstrează vocala | #* ''a agrea, a crea, a procrea, a recrea, a suplea'' păstrează vocala ''e'' din rădăcină înaintea sufixului de prezent: ''agreez, agreezi, agreează''. <blockquote> !''a continua'' are, conform normei actuale, la '''indicativ''' și '''conjunctiv prezent''', persoana I singular, forma ''(eu) (să) !continui'' ('''nu''' ''continuu''). </blockquote> | ||
#* ''a da'' are imperfectul '''''dădea''''', dar ''a reda'' „a descrie” - '''''reda'''''. <blockquote> !''a decerna'' trebuie conjugat cu '''''-ez''''': (''eu'') (''să'') !''decernez'' ('''nu''' ''decern''). </blockquote> | |||
#* ''a da ''are imperfectul '''''dădea''''', dar ''a reda'' „a descrie” - '''''reda'''''. | |||
# '''Verbe de conjugarea a II-a''' | # '''Verbe de conjugarea a II-a''' | ||
#* ''a avea'' are la '''conjunctiv prezent''', persoana a III-a singular și plural, forma (''să'') ''aibă'' ('''nu''' ''să | #* ''a avea'' are la '''conjunctiv prezent''', persoana a III-a singular și plural, forma (''să'') ''aibă'' ('''nu''' ''să aibe, să aivă''). | ||
#* Sunt de conjugarea a II-a, cu '''infinitivul''' (și toate formele compuse cu el) în '''''-ea''''' (și nu de conjugarea a III-a, cu infinitivul în | #* Sunt de conjugarea a II-a, cu '''infinitivul''' (și toate formele compuse cu el) în '''''-ea''''' (și '''nu''' de conjugarea a III-a, cu infinitivul în ''-e''), verbe ca ''a cădea; a părea'' și derivatele lui; ''a plăcea; a prevedea''. | ||
#* ''a cădea; a părea, a plăcea, a prevedea, a scădea, a tăcea'' au la '''indicativ''' și '''conjunctiv prezent''', persoanele I și a II-a plural, '''accentul''' pe '''desinență''': (''să'') ''căd<u>e</u>m'', (''să'') ''căd<u>e</u>ți'' ('''nu '''''să'') ''c<u>a</u>deți''). | #* ''a cădea; a părea, a plăcea, a prevedea, a scădea, a tăcea'' au la '''indicativ''' și '''conjunctiv prezent''', persoanele I și a II-a plural, '''accentul''' pe '''desinență''': (''să'') ''căd<u>e</u>m'', (''să'') ''căd<u>e</u>ți'' ('''nu''' (''să'') ''c<u>a</u>deți''). | ||
# '''Verbe de conjugarea a III-a''' | # '''Verbe de conjugarea a III-a''' | ||
#* ''a bate, a duce, a face, a merge'' au la '''indicativul''' și ''' | #* ''a bate, a duce, a face, a merge'' au la '''indicativul''' și '''conjunctivul prezent''', persoanele I și a II-a plural, '''accentul''' pe '''temă''': (''să'') ''b<u>a</u>tem'', (''să'') ''b<u>a</u>teți'' ('''nu''' (''să'') ''băt<u>e</u>m''); | ||
#* ''a scrie'' păstrează vocala | #* ''a scrie'' păstrează vocala ''e'' la '''indicativ''' și '''conjunctiv prezent''', persoanele I și a II-a plural, și la '''imperativ''', persoana a II-a plural: (''să'') ''scriem'', (''să'') ''scrieți; scrieți'' ('''nu''': ''scrim, scriți''). | ||
# '''Verbe de conjugarea a IV-a''' | # '''Verbe de conjugarea a IV-a''' | ||
#* Se scriu la '''infinitiv prezent''' (și formele compuse cu acesta), precum și la '''perfectul simplu''', '''persoana a III-a | #* Se scriu la '''infinitiv prezent''' (și formele compuse cu acesta), precum și la '''perfectul simplu''', '''persoana a III-a singular''', cu un singur '''''-i''''': ''a veni, (el) veni'', dar la '''persoana I''' a aceluiași timp — cu '''''-ii''''': ''(eu) venii''. <blockquote> !''a absolvi'', inclusiv pentru sensul „a termina un an/o formă de învățământ”, trebuie conjugat '''fără''' '''''-esc''''': (''eu'') (''să'') !''absolv'' ('''nu''' (''eu'') (''să'') ''absolvesc''). </blockquote> <blockquote> ''a mirosi'' are la '''indicativ prezent''', persoana '''a III-a plural''', forma !(''ei'') ''miros'' ('''nu''' (''ei'') ''miroase''). </blockquote> | ||
#* ''a trebui''<ref>Care este și verb '''personal''', cu persoana a III-a plural la imperfect ''trebuiau'', perfectul simplu ''trebuiră'', perfectul compus ''au trebuit'', mai-mult-ca-perfect ''trebuiseră'', viitor ''vor trebui'' etc.</ref> are la '''indicativ prezent''', persoana a III-a, forma ''trebuie'', dar la '''conjunctiv prezent''' ''(să) trebuiască''. | |||
# Sunt considerate la fel de corecte formele verbelor '''''a voi''''' și '''''a vrea''''', nu însă și cele rezultate prin contaminarea lor (imperfect ''vroiam'' etc.). | |||
#* ''a trebui''<ref>Care este și verb '''personal''', cu persoana a III-a plural la imperfect ''trebuiau'', perfectul simplu ''trebuiră'', perfectul compus ''au trebuit'', mai-mult-ca-perfect ''trebuiseră'', viitor ''vor trebui'' etc.</ref> are la '''indicativ prezent''', persoana a III-a, forma trebuie, dar la '''conjunctiv prezent''' ''(să) trebuiască''. | |||
# Sunt considerate la fel de corecte formele verbelor '''''a voi''''' și '''''a vrea''''', nu însă și cele rezultate prin contaminarea lor (imperfect ''vroiam'' etc). | ::Principalele forme '''neregulate''' sunt înregistrate în ''Dicționar''. | ||
Principalele forme '''neregulate''' sunt înregistrate în ''Dicționar''. | |||
=== Note === | === Note === | ||