Lingviști
617 modificări
Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Încercări de îndreptare/Numere și genuri”
Sari la navigare
Sari la căutare
Articol/Încercări de îndreptare/Numere și genuri (vedeți sursă)
Versiunea de la data 23 octombrie 2012 09:58
, 23 octombrie 2012 09:58fără descrierea modificării
| Linia 5: | Linia 5: | ||
Din păcate, multe dintre ele au rămas. Iată câteva exemple. Le semnalăm, atât pentru a explica unele modele de flexiune în care am încadrat aceste cuvinte, cât și pentru a-i ajuta pe autorii dicționarului să le corecteze cu ocazia edițiilor viitoare. | Din păcate, multe dintre ele au rămas. Iată câteva exemple. Le semnalăm, atât pentru a explica unele modele de flexiune în care am încadrat aceste cuvinte, cât și pentru a-i ajuta pe autorii dicționarului să le corecteze cu ocazia edițiilor viitoare. | ||
► '''Ghicitoare''': câte zile de '''{{d|miercuri}}''' sunt într-un an? Răspuns: una! Conform dicționarelor, ''miercuri'' nu are plural, deși ''luni'', ''marți'', ''joi'' și ''vineri'' au menționat și pluralul, nemaivorbind de ''sâmbete'' și ''duminici''. | ► '''Ghicitoare''': câte zile de '''{{d|miercuri}}''' sunt într-un an? Răspuns: una! Conform dicționarelor, ''miercuri'' nu are plural, deși ''{{d|luni}}'', ''{{d|marți}}'', ''{{d|joi}}'' și ''{{d|vineri}}'' au menționat și pluralul, nemaivorbind de ''{{d|sâmbete}}'' și ''{{d|duminici}}''. | ||
:Ca o curiozitate, să observăm că primele cinci zile ale săptămânii fac parte dintr-o categorie restrânsă de substantive feminine care se termină la singular cu vocala '''i''' (ar mai fi ''zi'', ''tanti'' și ''paciuli''). | :Ca o curiozitate, să observăm că primele cinci zile ale săptămânii fac parte dintr-o categorie restrânsă de substantive feminine care se termină la singular cu vocala '''i''' (ar mai fi ''zi'', ''tanti'' și ''paciuli''). | ||
► Puțină '''muzică'''. '''{{d|eneacord|Eneacordul}}''' a rămas în continuare fără plural, deși celelalte instrumente din familie (''decacordul'', ''heptacordul'', ''hexacordul'', ''monocordul'', ''pentacordul'' și ''tetracordul'') au plural ''-uri''. | ► Puțină '''muzică'''. '''{{d|eneacord|Eneacordul}}''' a rămas în continuare fără plural, deși celelalte instrumente din familie (''{{d|decacordul}}'', ''{{d|heptacordul}}'', ''{{d|hexacordul}}'', ''{{d|monocordul}}'', ''{{d|pentacordul}}'' și ''{{d|tetracordul}}'') au plural ''-uri''. | ||
► '''Numere'''. La substantivele care denumesc numerele de la 0 până la 9 e haos. '''Unu''', '''șapte''' și '''nouă''' sunt masculine, '''opt''' și '''zero''' sunt neutre (cu plural ''-uri''), '''patru''' e și masculin și neutru, iar '''doi''', '''trei''', '''cinci''' și '''șase''' nu au gen. Chiar și explicațiile aferente sunt neuniforme: '''patru''', '''cinci''', '''opt''' și '''nouă''' sunt „semne grafice care reprezintă numărul...”, '''zero''' este chiar „numărul care...”, '''doi''' este „cifră care indică numărul...”, iar celelalte numerale n-au decât mențiunea „substantivat” și exemplificări de genul „scrie un ''trei''...”. | ► '''Numere'''. La substantivele care denumesc numerele de la 0 până la 9 e haos. '''Unu''', '''șapte''' și '''nouă''' sunt masculine, '''opt''' și '''zero''' sunt neutre (cu plural ''-uri''), '''patru''' e și masculin și neutru, iar '''doi''', '''trei''', '''cinci''' și '''șase''' nu au gen. Chiar și explicațiile aferente sunt neuniforme: '''patru''', '''cinci''', '''opt''' și '''nouă''' sunt „semne grafice care reprezintă numărul...”, '''zero''' este chiar „numărul care...”, '''doi''' este „cifră care indică numărul...”, iar celelalte numerale n-au decât mențiunea „substantivat” și exemplificări de genul „scrie un ''trei''...”. | ||
► '''Paleozoologie'''. '''{{d|amfiteriu|Amfiteriul}}''' (care n-avea nici plural, nici gen) a devenit masculin cu plural ''-erii'', la fel ca ''antracoteriul'', ''megateriul'' și ''paleoteriul''. Ce vină o fi avut '''{{d|dinoteriu|dinoteriul}}''', de a rămas fără plural? | ► '''Paleozoologie'''. '''{{d|amfiteriu|Amfiteriul}}''' (care n-avea nici plural, nici gen) a devenit masculin cu plural ''-erii'', la fel ca ''{{d|antracoteriul}}'', ''{{d|megateriul}}'' și ''{{d|paleoteriul}}''. Ce vină o fi avut '''{{d|dinoteriu|dinoteriul}}''', de a rămas fără plural? | ||
► Apropo de această '''știință''' ({{d|paleozoologie|paleozoologia}}). Sunt vreo 320 de ''științe'', ''discipline'', ''ramuri'' și ''părți'' ale lor care au ca terminație sufixul ''-(o)logie'', aproape toate figurând fără plural. Excepții: '''{{d|citofiziologie|citofiziologia}}''', '''{{d|merceologie|merceologia}}''' și '''{{d|traumatologie|traumatologia}}''', care au și plural. De ce oare? | ► Apropo de această '''știință''' ({{d|paleozoologie|paleozoologia}}). Sunt vreo 320 de ''științe'', ''discipline'', ''ramuri'' și ''părți'' ale lor care au ca terminație sufixul ''-(o)logie'', aproape toate figurând fără plural. Excepții: '''{{d|citofiziologie|citofiziologia}}''', '''{{d|merceologie|merceologia}}''' și '''{{d|traumatologie|traumatologia}}''', care au și plural. De ce oare? | ||
| Linia 20: | Linia 20: | ||
► '''Medicină'''. Un domeniu cu multe „boli” (adică probleme!). | ► '''Medicină'''. Un domeniu cu multe „boli” (adică probleme!). | ||
:● ''' | :● Suferiți de vreo '''{{d|fobie}}'''? (Sunt vreo 40!). O parte dintre ele au plural ('''{{d|agorafobie}}, {{d|algofobie}}, {{d|cancerofobie}}''' etc.), alte nu ('''{{d|androfobie}}, {{d|anglofobie}}, {{d|antropofobie}}''' etc.). O fi vreo explicație? | ||
:● Să facem și o '''radioscopie'''. Dintre cele vreo 55 de metode de examinare formate cu prefixul ''-scopie'', majoritatea (vreo 40) au plural, iar celelalte au numai singular. O să dau doar două exemple, aflate pe aceeași pagină a DEX '09: '''{{d|ortodiascopie}}''' (fără pl.) și '''{{d|ortoradioscopie}}''' (cu pl.). Ambele sunt „metode radioscopice pentru obținerea...”. | :● Să facem și o '''radioscopie'''. Dintre cele vreo 55 de metode de examinare formate cu prefixul ''-scopie'', majoritatea (vreo 40) au plural, iar celelalte au numai singular. O să dau doar două exemple, aflate pe aceeași pagină a DEX '09: '''{{d|ortodiascopie}}''' (fără pl.) și '''{{d|ortoradioscopie}}''' (cu pl.). Ambele sunt „metode radioscopice pentru obținerea...”. | ||
:● Trecem la '''chirurgie''', ca să tăiem „în carne vie”! '''{{d|adenotomie|Adenotomia}}''', '''{{d|electrotomie|electrotomia}}''' și '''{{d|nevrotomie|nevrotomia | :● Trecem la '''chirurgie''', ca să tăiem „în carne vie”! '''{{d|adenotomie|Adenotomia}}''', '''{{d|electrotomie|electrotomia}}''' și '''{{d|nevrotomie|nevrotomia (neurotomia)}}''' sunt „amputate” de plural, în vreme ce toate celelalte 60 de ''-tomii'' au scăpat nevătămate. | ||
:● Ce '''instrumente''' folosim pentru astfel de „operații”? '''{{d|Costotomul}}''' și '''{{d|craniotomul}}''' au plural ''-e'' și ''-uri'', '''{{d|dermatomul}}''' și '''{{d|histotomul}}''' au plural numai ''-uri'', iar '''{{d|microtomul}}''' are plural ''microtoame''. | :● Ce '''instrumente''' folosim pentru astfel de „operații”? '''{{d|Costotomul}}''' și '''{{d|craniotomul}}''' au plural ''-e'' și ''-uri'', '''{{d|dermatomul}}''' și '''{{d|histotomul}}''' au plural numai ''-uri'', iar '''{{d|microtomul}}''' are plural ''microtoame''. | ||
:: Acest examen ''microscopic'' relevă încă un amănunt interesant. Cele circa 100 de aparate a căror denumire se sfârșește cu sufixul ''-scop'' au plural ''-oape'', dar două dintre ele au și plural ''-uri'':'''{{d|diascopul}}''' şi '''{{d|oftalmoscopul}}'''. | |||
► În încheiere, puțin '''sport'''. Avem diverse ''{{d|poliatlon|poliatloane}}'': ''biatloane'', ''decatloane'' și ''pentatloane'', dar nu și „triatloane”! Dicționarele admit numai '''{{d|triatlon|triatlonuri}}'''. | ► În încheiere, puțin '''sport'''. Avem diverse '''{{d|poliatlon|poliatloane}}''': ''{{d|biatloane}}'', ''{{d|decatloane}}'' și ''{{d|pentatloane}}'', dar nu și „triatloane”! Dicționarele admit numai '''{{d|triatlon|triatlonuri}}'''. | ||
:''Matei Gall'', 2012 | :''Matei Gall'', 2012 | ||