Diferență între revizuiri ale paginii „Manifestul dexonline”

Producerea listei de forme flexionare este dificilă din două motive. Primul, DEX online are în prezent 140.000 de cuvinte și 1,4 milioane de forme flexionare. Limba română are destul de multe excepții și simplul volum de muncă pentru a enumera toate formele tuturor cuvintelor este titanic. În era pre-digitală, al doilea motiv a fost costul prohibitiv al hârtiei. O înșiruire de 1,4 milioane de termeni (și nimic altceva) ar ocupa aproximativ un volum de mărimea DEX-ului.

În 1981, [http://ro.wikipedia.org/wiki/Alf_Lombard Alf Lombard], un lexicograf suedez care a avut o pasiune durabilă pentru limba română, a publicat DMLR<ref>A. Lombard, C. Gâdei, ''Dictionnaire morphologique de la langue roumaine,'' Editura Academiei, București, 1981</ref>. Aceasta a fost prima dată când cineva a compilat lista formelor flexionare ale limbii române printr-o abordare interesantă: în loc să enumere toate formele tuturor cuvintelor, ele sunt grupate în „modele” care se flexionează la fel. Se enumeră explicit formele unui singur cuvânt ales ca exponent, apoi se enumeră toate cuvintele care se flexionează la fel. De exemplu, se enumeră toate formele pentru ''ceapă: cepe, cepei, cepele'' etc. Apoi se scrie: cuvintele ''geană, damigeană, sprânceană'' și ''agheasmă'' se flexionează la fel ca ''ceapă.'' În acest fel se obține o listă completă de flexiuni mult mai compactă decât una desfășurată.

DMLR a intrat în scurt timp în atenția [http://www.scrabblero.ro/ Federației Române de Scrabble] (F.R.Sc.). Pentru ca partidele oficiale de scrabble să se desfășoare fără loc de interpretări, F.R.Sc. avea nevoie de o Listă Oficială de Cuvinte (LOC). În anii '80, partidele oficiale de scrabble se desfășurau fără forme flexionare, din cauza dificultății arbitrajului (se putea juca forma „copil”, dar nu și „copilul”). Din această cauză, experiența partidelor de scrabble era mai săracă. F.R.Sc. căuta o listă de forme flexionare și DMLR a corespuns perfect. F.R.Sc. a preluat lista de cuvinte și a adus-o la zi cu toate neologismele limbii<ref>Vezi și [[LOC: O Istorie Romanțată]]</ref>.

Chiar și așa, gestiunea listei de cuvinte era dificilă, deoarece ea era stocată într-un fișier text. Era un fișier mare și operațiile asupra lui erau greoaie. În 2007, F.R.Sc. și DEX online au început să colaboreze pentru automatizarea acestei gestiuni. De atunci, lista oficială de cuvinte este stocată în DEX online, unde întreținerea ei de către moderatorii din partea F.R.Sc. a devenit mult mai ușoară.

La rândul nostru, beneficiul pentru DEX online este uriaș. O consecință directă este că vă putem prezenta și vouă [http://dexonline.ro/definitie/coace/paradigma conjugările corecte] ale verbelor. În plus, când dați click pe orice cuvânt dintr-o definiție, DEX online vă duce la definiția acelui cuvânt. Această operație nu este banală. Noi nu puteam folosi faptul că {{d|fețelor}} este forma de plural dativ articulat a lui [http://dexonline.ro/definitie/față față] înainte de a ne procura lista formelor flexionare. Și exemplele pot continua.

Iată așadar cum un lingvist străin, o echipă de scrabbliști și doi ingineri au reușit să producă un document de referință pentru limba română care și-a depășit cu mult utilitatea anticipată inițial. Precondițiile însă au fost accesul neîngrădit la resurse și dreptul de a publica versiuni îmbunătățite<ref>Acest manifest se bazează pe [http://consilr.info.uaic.ro/consilr2010/prezentari/25_CatalinFrancu_RaduBorza.pdf prezentarea „Inițiative lexicografice colaborative. Cazul DEX online”] ținută de Cătălin Frâncu și Radu Borza în cadrul [http://consilr.info.uaic.ro/consilr2010/program.html conferinței „Resurse lingvistice și instrumente pentru prelucrarea limbii române”]</ref>.

* Tiberiu C. Turbureanu, Președinte, Fundația Ceata http://ceata.org

* Loredana Niculae, Editor, Agenda Culturală pentru copii http://agendacopiilor.wordpress.com/