Modificări

Jump to navigation Jump to search
Pagină nouă: <center>'''Mioara Avram''' - ''Ortografie pentru toți'', 2002</center> == XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitată == Scrierea unor litere în vecinătate imediată...
<center>'''Mioara Avram''' - ''Ortografie pentru toți'', 2002</center>

== XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitată ==


Scrierea unor litere în vecinătate imediată este uneori total nepermisă, iar alteori limitată fie la anumite cuvinte sau categorii de cuvinte, fie la anumite poziții în cuvînt.

Unele succesiuni grafice nepermise corespund unor succesiuni fonetice imposibile în limba literară, cel puțin. În această categorie intră, de exemplu, succesiuni ca ''i''ă (atît cu valoarea [iă], cît și cu valoarea [ĭă]) sau ''zp'' și ''pz''.

Alte succesiuni grafice nepermise corespund unor succesiuni fonetice posibile. Așa sînt, pe de o parte, succesiuni grafice nepermise din considerente de simplificare și de analogie sau consecvență în cadrul sistemului ortografic, ca ''iea = ''[iĭa], și, pe de altă parte, succesiunile grafice inacceptabile din considerente etimologice, ca ''w''ă (fie cu valoarea [vă], fie cu valoarea [ŭă]) sau ''ghy'' (=[ği]).

Opuse acestora din urmă sînt succesiunile grafice permise — în anumite limite — care corespund unor succesiuni imposibile din punct de vedere fonetic dacă se acordă literelor în cauză valorile lor curente. În această situație sînt numeroase succesiuni grafice care aparent notează grupuri constituite dintr-o consoană sonoră urmată de una surdă (''bc'', ''bf'', ''bp'', ''bs'', ''bt'', ''b''ț) sau dintr-o consoană surdă urmată de una sonoră (''cd'', ''cv''; ''sb'', ''sd'', ''sg'', ''sj'', ''sv''), deși în realitate pe plan fonetic se produc asimilări, de obicei sub influența celei de a doua consoane, așa încît una dintre cele două litere ale grupului are altă valoare decît cea obișnuită: de exemplu, ''b'' are valoarea [p] în grupuri de tipul ''bc'' (''abces'', ''obcin''ă, ''subcarpatic'', ''subchiria''ș etc.), ''bt'' (''dedesubt'', ''obtuz'', ''subtil''), ''b''ț (''abține'', ''subțire'').l. Succesiunile grafice total nepermise sînt de diverse feluri.

a. Unele notează sunete incompatibile din punct de vedere fonetic:

— ''i''ă: Nu se scrie, de exemplu, nici ''lini''ă (perf. s. 3 sg.) sau ''liniăm'' (ind. prez. 1 sg.) în flexiunea verbului ''a linia'', nici ''tăi''ă sau ''tăiăm'' în flexiunea verbului ''a tăia'', ci numai -''ie'', ''-iem''.

— ''iea'' monosilabic: Nu se scrie nici ''întemeieaz''ă sau ''trăieasc''ă, nici ''îndoieal''ă sau ''vasluiean'', întrucît în pronunțare există o singură semiconsoană [ĭ], deci diftongul [ĭa], scris ''ia''. Vezi și X.

— Litere care notează anumite consoane sonore + consoane surde, anume grupurile ''dc'', ''df'', ''dp'', ''d''ș; ''jc'', ''jf'', ''jp'', ''jt'' și ''zc'', ''zf'', ''zp'', ''zt''. Nu se scrie deci ''lodc''ă, ''podcap'', ''podcoav''ă, ''vodc''ă, ci ''lotc''ă, ''potcap'', ''potcoav''ă, ''votc''ă.

— Litere care notează anumite consoane surde + unele consoane sonore, anume grupurile ''cb''; ''fb'', ''fz''; ''pd'', ''pg'', ''pv'', ''pz''; ș''b'', ș''d'', ș''g''. Nu se scrie deci ''vrașb''ă — și ''învrășbi'' —, ''așișderea'', ''odășdii'', ș''gheab'' — și ''înșgheba'' —, ''poșghi''ță, ci ''vrajb''ă, ''învrăjbi'', ''așijderea'', ''odăjdii'', ''jgheab'', ''înjgheba'', ''pojghi''ță.


Succesiunile grafice ''fd'', ''fg'', ''sv'', ș''v'' și ''tb'', ''td'', ''tj'', ''tv'' sînt însă parțial permise, deși pronunțarea lor este mai curînd [vd], [vg], respectiv [zv], [jv], [db] etc.: vezi e și 2.

Succesiunea grafică ''tz'' este permisă numai cu valoarea excepțională [ț],

în neologisme neadaptate, nume proprii și derivate ale acestora, de exemplu

''hertz'', ''wurtzit''; altminteri se scrie, de exemplu, ''podzol'', nu ''potzol''.— Litere care notează consoane nesonante + ''x''. Interesează în mod special caracterul inacceptabil al secvențelor grafice ''cx'', ''hx'' și ''gx''; vezi și XXI.

b. Altele conțin litere între care există o incompatibilitate etimologică. În general, literele ''k'', ''q'', ''w'', ''y'', specifice elementelor străine recente din vocabular, nu se asociază cu litere specific românești, ca ă, ''î'', ș, ț sau grupul ''gh''; cuvintele scrise cu ''k'', ''q'', ''w'', ''y'' pot conține literele ă, ''î'', ș, ț în afixe (de exemplu, ''kenyan''ă, ''wolframic''ă, ''yoghist''ă; ''kilometrînd'') și în alternanțe ale temei (de exemplu, ''wați''), dar nu în succesiune directă cu cele dintîi. Nu sînt acceptabile deci succesiunile:

— ''k''ă, ''kî'', ''k''ț și ă''k'', ''îk'', ț''k'';


Pentru ''k''ș și șk vezi 2.


— ''q''(''u'')ă, ''q''(''u'')''î'' și ă''q''(''u''), ''îq''(''u''), ș''q''(''u''), ț''q''(''u'');

— ''w''ă, ''wî'', ''w''ș, ''w''ț și ă''w'', ''îw'', ș''w'', ț''w'';

— ''yș, y''ț și ă''y'', ''îy'', ș''y'', ț''y''; ''chy'', ''ghy''.

c. Unele succesiuni grafice pentru care există corespondente fonetice sînt nepermise de convenția sistemului ortografic. Așa sînt succesiunile:

— ''cs'' sau ''ks'' + consoană: Pentru o asemenea secvență s-a stabilit notația unică prin ''x'' a grupului [ks]: ''text'' și c''ontext'', ''subtext'' (nu ''tecst'' sau ''tekst'').

— ''iea'' bisilabic: Pentru pronunțareaĭ [iĭa] se consideră suficientă notația ''ia'', ca și ''ie'' pentru [iĭe]; nu se scrie deci nici ''bucuriea'', ''familiea'', nici ''linieaz''ă, ''prieasc''ă, nici ''fieasc''ă, ''sfieal''ă. Vezi X.

d. Alte succesiuni grafice pentru care de asemenea există, la unii vorbitori, corespondente fonetice sînt nepermise din motive etimologice sau/și morfologice: e cazul succesiunii ș''ce'', variantă incorectă a lui ''sce'' (''scen''ă, ''sceptru''; ''basce'', ''fresce'').Succesiunea ș''ce'' este corectă în nume proprii străine: de exemplu, ''N''.'' Saltîkov-''Ș''cedrin''.


e. Unele succesiuni grafice sînt total nepermise numai în anumite contexte. Astfel, succesiunile grafice ''sb'', ''sd'', ''sg'', ''sj'', ''sv'', corecte în unele situații (vezi 2), sînt incorecte în cuvintele formate cu prefixele ''des-/ dez-'', ''iz-/is-'' și ''răz-/răs-''. Se scrie corect ''asbest'', dar numai ''dezbina'', ''dezbrobodi'', ''izbuc'', ''răzbuna'' etc.; la fel, ''jurisdicție'', dar ''dezdoi'', ''izdat'', ''răzda''; ''sgraffito'', dar ''dezgropa'', ''răzgîndi''; ''sveter'', dar ''răzvrăti''. Vezi și XIX.

2. Limitarea unor succesiuni grafice la anumite cuvinte sau categorii de cuvinte ține seama de trei criterii: unul istoric (distincția între cuvinte tradiționale și neologisme), altul funcțional (distincția între cuvinte comune și nume proprii, cu care se grupează și derivatele acestora) și celălalt de structură (distincția între cuvinte simple și cuvinte analizabile: derivate/forme flexionare cu afixe sau cuvinte compuse).

a. Sînt limitate la neologisme următoarele secvențe grafice:

''ee'': ''agreez'', ''alee'', ''idee'', ''melopee'' etc. (nu și ''femee'' sau ''întemeez''). Vezi și III.

''oe'': ''aloe'', ''canoe'' (nu și ''voe'', ''voesc''). Vezi și IV.

Unele litere care notează consoane sonore + consoane surde: ''bc'', ''bh'', ''bs''. Se scrie corect ''abces'', ''abhora'', ''absent'', ''absid''ă, ''absint'', ''absolvi'', ''absorbi'', ''abstract'', ''observa'', ''subsecvent'', ''subscrie''.


Pentru ''bf'' și ''bp'' vezi c. Uneori este vorba numai de o preferință pentru neologisme. De exemplu, succesiunile grafice ''bt'', ''b''ț se întîlnesc în mai multe neologisme (''obtuz'', ''subteran'', ''subterfugiu'', ''subtil'', ''abțibild'', ''abține'', ''obține'', ''resorbție''), dar și în cuvinte tradiționale (''dedesubt'', ''subțire'').


Unele litere care notează consoane surde + consoane sonore: ''cd'', ''cv'', ''cz''; ''sb'', ''sd'', ''sg'', ''sj'', ''sv''; ș''v''. Se scrie ''anecdot''ă, dar ''migdal''ă; ''eczem''ă — și ''eczematos'' —, dar ''bogz''ă. Se face deosebire între ''gv'' < ''gu'' (''lingvistic''ă, ''sangvin'') și ''cv'' < ''qu'' (''delincvent'', nu ''delingvent''). În cuvintele tradiționale se scrie ''z'': ''zbate'', ''zbor'', ''zdup'', ''zgard''ă, ''zvon'', dar în neologisme (și) ''s'': ''aisberg'', ''transborda''; ''jurisdicție'' și ''transdanubian''; ''sgraffito'' și ''transgresa''; ''disjunct''; ''svastic''ă, ''sveter'', ''glasvand'' și ''transvaza''. Se scrie ș''v'', nu ''jv'', în ș''vab'' — și ș''văbesc'', ș''văbește'', ș''văboaic''ă —, ș''vaițer'', ș''var''ț, ș''ved'' — și ș''vezesc'' —, ș''vemer''. b. Sînt limitate la nume proprii sau/și la derivate ale acestora succesiuni ca: ''rx'': ''marxism'', ''marxist''.c. Sînt limitate la cuvinte analizabile, în speță la întîlnirea între finala unui prim constituent (prefix, element de compunere, rădăcină/temă) și inițiala celui următor (sufix lexical, element de compunere, rădăcină) următoarele secvențe:

''iia'': ''diiamb''. Vezi și VIII.

''iî'': ''nemaiîntîlnit'';

''xs'': ''exsicator'', ''exstrofie'', ''exsudat''. Vezi și XXI.

Unele litere care notează consoane sonore + consoane surde: ''bf'' (în ''subfebril'', ''subfilial''ă), ''bp'' (în ''subpămîntean'', ''subpolar'', ''subprefect'' etc.), ''g''ș (în ''tîrgșor''), ''zc'' (în ''ovăzcior'').

Mai multe litere care notează consoane surde + consoane sonore: ''cg'' (în ''caicgiu''), ''td'' (în ''portdrapel'', ''postdata''), ''tg'' (în ''botgros''), ''tj'' (''în portjartier''), ''sz'' (în ''deszăpezi'' și ''deszăvorî'').

Numeroase secvențe constituite din litere care notează consoane de același fel din punctul de vedere al absenței/ prezenței sonorității: ''bg'' (în ''subgrind''ă, ''subgrup''), ''bv'' (''obversiune'', ''subvenție'' etc.), ''dv'' (''adverb'', ''advers'' etc.), ''s''ș (''răsștiut''), (''r'' sau ''s'')''tc'' (''portcuțit'', ''postcalcul''), ''stf'' (''postfa''ță), (''r'')''th'' (''porthart''ă), (''r'')''tp'' (''portperie''), ''stp'' (''postpalatal'', ''postpune''), (''r'' sau ''s'')''ts'' (''portsabie'', ''postscenium'', ''postsincronizare''), (''s'')''t''ș (''postșcolar''), (''r'')''t''ț (''portțigaret'') etc.Secvențe constituite din litere care notează consoane sonore + consoane sonante: ''bm'' (''submarin'', ''submina''), ''bn'' (''abnegație'', ''grabnic'', ''obnubila'', ''subnutri'' etc.), ''dm'' (''admira'', ''admite''), ''dn'' (''adnota'').

Secvențe de mai mult de trei litere care notează consoane: de exemplu, ''nscr'' (''înscripție'', ''înscrie''), ''nzdr'' (''înzdrăveni''), ''ptspr'' (''optsprezece''), ''rstn'' (''vîrstnic'').

Uneori este vorba numai de o preferință pentru cuvinte analizabile. De exemplu, succesiunea grafică ''tv'', excepțională în cuvinte simple (''tverdu'', ''molitv''ă), apare în cîteva compuse și derivate prefixale actuale (''patvagon'', ''portvizit''; ''postverbal'').

d. Este limitată la forme flexionare cu anumite structuri, mai exact la întîlnirea între finala rădăcinii/temei și desinență sau sufixul gramatical, secvența ''e''ă: ''agreăm'', ''creăm'', ''creări'' etc.

e. Unele cuvinte cumulează statutul de neologisme și pe acela de cuvinte analizabile sau măcar semianalizabile (derivate sau compuse): de exemplu, ''absolvi'', ''disjunct'', ''subteran'', ''transdanubian''; altele cumulează statutul de neologisme și pe acela de forme flexionare analizabile: de exemplu, ''agreez''.

f. Unele secvențe grafice cu sferă limitată de acceptabilitate se întîlnesc atît în neologisme, cît și în cuvinte tradiționale analizabile: de exemplu, ''fg'' (''afgan'' și ''pilafgiu''); altele atît în neologisme, cît și în nume proprii și derivate ale acestora: de exemplu, ''sd'' în ''jurisdicție'' și ''Hasdeu'', ''hasdeian'' sau ''tz = ''[ț] în ''kibbutz'' și (Nicolae) ''Kretzulescu'', ''hertz'', ''wurtzit'', iar altele atît în cuvinte analizabile, cît și în forme analizabile: de exemplu, ''eî'' (''neînsemnat'', ''reîncepe''; ''agreînd'', ''creînd'').


Secvența grafică ''sd'' are valori fonetice diferite în neologismul ''jurisdicție'' ([sd]) și în numele propriu românesc ''Hasdeu'' (și derivatul său), în care reprezintă secvența ș''d'' [jd]; cf. variantele de scriere și de pronunțare întîlnite pentru acest nume.3. Limitarea pozițională a unor secvențe grafice este uneori exclusivă (o singură poziție permisă), alteori extinsă la două poziții.

a. Sînt limitate la poziția inițială și medială secvențele grafice:

''oo'': ''oogenez''ă, ''coopta'' etc.;


''Zoo'' s.n. este o excepție explicabilă.


''qu'': ''quarc'', ''maquis'' etc.;

Secvențele alcătuite din litere care notează consoane nesonante + consoanele sonante ''l'', ''r''; de exemplu:

''bl'': ''blan''ă, ''oblon'' etc.;

''br'': ''brînz''ă, ''abraziv'' etc.

b. Sînt limitate la poziția medială și finală secvențe grafice ca:

''ee'': ''agreez'', ''alee'' și ''aleea'', ''coreean'' etc.;

''ii'': ''antiimperialist'', ''băieții'', ''fii'' și ''fiind'' etc.;

''oe'': ''canoe'' și ''canoea'';


În poziție inițială ''oe'' apare cu valori din alte limbi: [e] sau [ö].


''ue'': ''asidue'', ''evaluez'' etc.;

''uu'': ''continuu'', ''vacuum'' etc.;

''bd'': ''răbda'' și ''rabd'' etc.;

''bt'': ''dedesubt'' și ''dedesubtul'', ''subtil'' etc.;

secvențe alcătuite din litere care notează consoane sonante + consoane nesonante; de exemplu:

''lb'': ''albie'', ''alb'' etc.;

''mb'': ''tumb''ă, ''romb'' etc.;''nx'': ''anxios'', ''linx'' etc.;

''rc'': ''morcov'' și ''porc'' etc.

c. Sînt limitate la poziția medială următoarele secvențe grafice, pe lîngă cele de sub 2 b, d, f:

''bc'': ''abces'', ''obcin''ă, ''subcarpatic'' etc.;

''bj'': ''abject'', ''subjuga'';

''bs'': ''absent'', ''observa'', ''subsemnat'' etc.;

''b''ș: ''obște'', ''subșef'';

''b''ț: ''abțibild'', ''abține'', ''resorbție'', ''subțire'' etc.;

''bw: zimbabwean''; ''rl'': ''mierl''ă, ''urla'' etc.; ''rx'': ''marxist'';

ș''ci'': ''coșciug'', ''ușcioar''ă;

ț''c'': ''coțcar'', ''lețcaie'' (variantă a lui ''lăscaie'').
1.034 de modificări

Meniu de navigare