Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitată”

Sari la navigare Sari la căutare
(Pagină nouă: <center>'''Mioara Avram''' - ''Ortografie pentru toți'', 2002</center> == XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitată == Scrierea unor litere în vecinătate imediată...)
 
Linia 1: Linia 1:
<center>'''Mioara Avram''' - ''Ortografie pentru toți'', 2002</center>
<center>'''Mioara Avram''' - ''Ortografie pentru toți'', 2002</center>


== XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitată ==
== '''XXIV.''' Succesiuni nepermise sau cu folosire limitată ==
 
Scrierea unor litere în vecinătate imediată este uneori total nepermisă, iar alteori limitată fie la anumite cuvinte sau categorii de cuvinte, fie la anumite poziții în cuvînt.
 
Unele succesiuni grafice nepermise corespund unor succesiuni fonetice imposibile în limba literară, cel puțin. În această categorie intră, de exemplu, succesiuni ca ''iă'' (atît cu valoarea [iă], cît și cu valoarea [ĭă]) sau ''zp'' și ''pz''.
 
Alte succesiuni grafice nepermise corespund unor succesiuni fonetice posibile. Așa sînt, pe de o parte, succesiuni grafice nepermise din considerente de simplificare și de analogie sau consecvență în cadrul sistemului ortografic, ca ''iea = ''[iĭa], și, pe de altă parte, succesiunile grafice inacceptabile din considerente etimologice, ca ''wă'' (fie cu valoarea [vă], fie cu valoarea [ŭă]) sau ''ghy'' (=[ǵi]).
 
Opuse acestora din urmă sînt succesiunile grafice permise — în anumite limite — care corespund unor succesiuni imposibile din punct de vedere fonetic dacă se acordă literelor în cauză valorile lor curente. În această situație sînt numeroase succesiuni grafice care aparent notează grupuri constituite dintr-o consoană sonoră urmată de una surdă (''bc'', ''bf'', ''bp'', ''bs'', ''bt'', ''bț'') sau dintr-o consoană surdă urmată de una sonoră (''cd'', ''cv''; ''sb'', ''sd'', ''sg'', ''sj'', ''sv''), deși în realitate pe plan fonetic se produc asimilări, de obicei sub influența celei de a doua consoane, așa încît una dintre cele două litere ale grupului are altă valoare decît cea obișnuită: de exemplu, ''b'' are valoarea [p] în grupuri de tipul ''bc'' (''abces'', ''obcină'', ''subcarpatic'', ''subchiriaș'' etc.), ''bt'' (''dedesubt'', ''obtuz'', ''subtil''), ''bț'' (''abține'', ''subțire'').
 
'''l.''' Succesiunile grafice total nepermise sînt de diverse feluri.
 
'''a.''' Unele notează sunete incompatibile din punct de vedere fonetic:
 
— ''iă'': Nu se scrie, de exemplu, nici ''liniă'' (perf. s. 3 sg.) sau ''liniăm'' (ind. prez. 1 sg.) în flexiunea verbului ''a linia'', nici ''tăiă'' sau ''tăiăm'' în flexiunea verbului ''a tăia'', ci numai -''ie'', ''-iem''.
 
— ''iea'' monosilabic: Nu se scrie nici ''întemeiează'' sau ''trăiească'', nici ''îndoieală'' sau ''vasluiean'', întrucît în pronunțare există o singură semiconsoană [ĭ], deci diftongul [ĭa], scris ''ia''. Vezi și '''X.'''
 
 
 
 
 




Scrierea unor litere în vecinătate imediată este uneori total nepermisă, iar alteori limitată fie la anumite cuvinte sau categorii de cuvinte, fie la anumite poziții în cuvînt.


Unele succesiuni grafice nepermise corespund unor succesiuni fonetice imposibile în limba literară, cel puțin. În această categorie intră, de exemplu, succesiuni ca ''i''ă (atît cu valoarea [iă], cît și cu valoarea [ĭă]) sau ''zp'' și ''pz''.


Alte succesiuni grafice nepermise corespund unor succesiuni fonetice posibile. Așa sînt, pe de o parte, succesiuni grafice nepermise din considerente de simplificare și de analogie sau consecvență în cadrul sistemului ortografic, ca ''iea = ''[iĭa], și, pe de altă parte, succesiunile grafice inacceptabile din considerente etimologice, ca ''w''ă (fie cu valoarea [vă], fie cu valoarea [ŭă]) sau ''ghy'' (=[ği]).


Opuse acestora din urmă sînt succesiunile grafice permise — în anumite limite — care corespund unor succesiuni imposibile din punct de vedere fonetic dacă se acordă literelor în cauză valorile lor curente. În această situație sînt numeroase succesiuni grafice care aparent notează grupuri constituite dintr-o consoană sonoră urmată de una surdă (''bc'', ''bf'', ''bp'', ''bs'', ''bt'', ''b''ț) sau dintr-o consoană surdă urmată de una sonoră (''cd'', ''cv''; ''sb'', ''sd'', ''sg'', ''sj'', ''sv''), deși în realitate pe plan fonetic se produc asimilări, de obicei sub influența celei de a doua consoane, așa încît una dintre cele două litere ale grupului are altă valoare decît cea obișnuită: de exemplu, ''b'' are valoarea [p] în grupuri de tipul ''bc'' (''abces'', ''obcin''ă, ''subcarpatic'', ''subchiria''ș etc.), ''bt'' (''dedesubt'', ''obtuz'', ''subtil''), ''b''ț (''abține'', ''subțire'').l. Succesiunile grafice total nepermise sînt de diverse feluri.


a. Unele notează sunete incompatibile din punct de vedere fonetic:


— ''i''ă: Nu se scrie, de exemplu, nici ''lini''ă (perf. s. 3 sg.) sau ''liniăm'' (ind. prez. 1 sg.) în flexiunea verbului ''a linia'', nici ''tăi''ă sau ''tăiăm'' în flexiunea verbului ''a tăia'', ci numai -''ie'', ''-iem''.


— ''iea'' monosilabic: Nu se scrie nici ''întemeieaz''ă sau ''trăieasc''ă, nici ''îndoieal''ă sau ''vasluiean'', întrucît în pronunțare există o singură semiconsoană [ĭ], deci diftongul [ĭa], scris ''ia''. Vezi și X.


— Litere care notează anumite consoane sonore + consoane surde, anume grupurile ''dc'', ''df'', ''dp'', ''d''ș; ''jc'', ''jf'', ''jp'', ''jt'' și ''zc'', ''zf'', ''zp'', ''zt''. Nu se scrie deci ''lodc''ă, ''podcap'', ''podcoav''ă, ''vodc''ă, ci ''lotc''ă, ''potcap'', ''potcoav''ă, ''votc''ă.
— Litere care notează anumite consoane sonore + consoane surde, anume grupurile ''dc'', ''df'', ''dp'', ''d''ș; ''jc'', ''jf'', ''jp'', ''jt'' și ''zc'', ''zf'', ''zp'', ''zt''. Nu se scrie deci ''lodc''ă, ''podcap'', ''podcoav''ă, ''vodc''ă, ci ''lotc''ă, ''potcap'', ''potcoav''ă, ''votc''ă.
Lingviști
349 de modificări

Meniu de navigare