Lingviști
349 de modificări
Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/XXV. Un cuvînt sau mai multe?”
Sari la navigare
Sari la căutare
Articol/Mioara Avram/XXV. Un cuvînt sau mai multe? (vedeți sursă)
Versiunea de la data 27 octombrie 2018 08:01
, 27 octombrie 2018 08:01→XXV. Un cuvînt sau mai multe?
| Linia 503: | Linia 503: | ||
Scrierea etimologică este respectată și la unele neologisme compuse neadaptate: de exemplu, ''millefeuille'', dar ''deux-pièces''. | Scrierea etimologică este respectată și la unele neologisme compuse neadaptate: de exemplu, ''millefeuille'', dar ''deux-pièces''. | ||
'''6.''' La numele proprii de persoane se respectă dorința purtătorilor și în privința scrierii prenumelor sau a numelui (numelor) de familie într-un cuvînt sau în mai multe. De exemplu, prenumele compus din ''Ana'' și ''Maria'', pentru care regula cere cratimă (''Ana-Maria''; vezi '''XXVI'''), poate apărea scris și ''Anamaria'' sau ''Ana Maria''; numele franceze de familie pot fi scrise cu articolul proclitic sudat sau separat: ''Lamartine'', dar ''La Fontaine'', ''Lesueur'' (pictor), dar ''Le Sueur'' (compozitor). | |||
'''7.''' Derivarea parasintetică poate crea deosebiri între scrierea cuvintelor din aceeași familie. | |||
''' | |||
Se scriu într-un cuvînt derivate de la nume proprii scrise în cuvinte separate. De exemplu: | Se scriu într-un cuvînt derivate de la nume proprii scrise în cuvinte separate. De exemplu: | ||
| Linia 519: | Linia 513: | ||
— de la antroponime: ''antonpannesc'' < ''Anton Pann'', ''camilpetrescian'' < ''Camil Petrescu'', ''julesvernian'' < ''Jules Verne''. | — de la antroponime: ''antonpannesc'' < ''Anton Pann'', ''camilpetrescian'' < ''Camil Petrescu'', ''julesvernian'' < ''Jules Verne''. | ||
B. Cuvintele primare (neformate de la altele), prin definiție neanalizabile, și chiar cele derivate cu afixe lipsite de existență independentă nu ar trebui să pună probleme referitoare la scrierea într-un cuvînt sau în mai multe, întrucît este evident faptul că ele trebuie scrise într-un cuvînt. | '''B.''' Cuvintele primare (neformate de la altele), prin definiție neanalizabile, și chiar cele derivate cu afixe lipsite de existență independentă nu ar trebui să pună probleme referitoare la scrierea într-un cuvînt sau în mai multe, întrucît este evident faptul că ele trebuie scrise într-un cuvînt. | ||
De reținut că formațiile (forme verbale) cu prefixul negativ ''ne-'' se scriu într-un cuvînt chiar atunci cînd sînt și compuse cu ''mai'', intercalat între prefix și bază: ''nemaiauzind'', ''nemaiauzit'' (nu ''ne mai auzind''..., nici ''nemai auzind''...). | De reținut că formațiile (forme verbale) cu prefixul negativ ''ne-'' se scriu într-un cuvînt chiar atunci cînd sînt și compuse cu ''mai'', intercalat între prefix și bază: ''nemaiauzind'', ''nemaiauzit'' (nu ''ne mai auzind''..., nici ''nemai auzind''...). | ||
Pentru situații excepționale de scriere cu cratimă a unor derivate cu prefixe sau cu sufixe vezi XXVI. | Pentru situații excepționale de scriere cu cratimă a unor derivate cu prefixe sau cu sufixe vezi '''XXVI'''. | ||
Se întîlnesc însă cazuri de falsă analiză făcută din ignoranță și din nesesizarea limitelor dintre cuvinte în fluxul vorbirii. Scindarea greșită a unui cuvînt unic, ca și sudarea greșită a unor cuvinte diferite sau a unor fragmente de cuvinte se produc din cauza confuziei între un segment de cuvînt și un cuvînt independent omofon. Asemenea fenomene apar la un nivel elementar de cunoaștere a limbii (în vorbirea copiilor și a străinilor) și la un nivel elementar de cultură; ele sînt speculate, în scopuri satirice, în textele umoristice. | |||
Falsele analize au două feluri de rezultate: confuzii între cuvinte și grupuri existente în limbă și „crearea” unor cuvinte inexistente. | |||
a. Confuzii între termeni existenți sînt cele produse între: | '''a.''' Confuzii între termeni existenți sînt cele produse între: | ||
— cuvinte și grupuri întîmplător omofone: | — cuvinte și grupuri întîmplător omofone: | ||