Lingviști
349 de modificări
Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)?”
Sari la navigare
Sari la căutare
Articol/Mioara Avram/XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)? (vedeți sursă)
Versiunea de la data 18 noiembrie 2018 20:46
, 18 noiembrie 2018 20:46→XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)?
| Linia 55: | Linia 55: | ||
Din punct de vedere etimologic cuvintele comune scrise cu ''x'' sînt în marea lor majoritate neologisme (preluate direct din diverse limbi, dar cu origine îndepărtată latină și grecească; derivate de la nume proprii cu ''x'' în rădăcină), scrise cu ''x'' și în limbile sursă. Se scriu cu ''x'' și cîteva cuvinte ceva mai vechi de origine neogreacă (de exemplu, ''doxă'', ''exarh'', ''exoflisi'', ''taxid'') și turcă (''taxidar'', ''taxim''). | Din punct de vedere etimologic cuvintele comune scrise cu ''x'' sînt în marea lor majoritate neologisme (preluate direct din diverse limbi, dar cu origine îndepărtată latină și grecească; derivate de la nume proprii cu ''x'' în rădăcină), scrise cu ''x'' și în limbile sursă. Se scriu cu ''x'' și cîteva cuvinte ceva mai vechi de origine neogreacă (de exemplu, ''doxă'', ''exarh'', ''exoflisi'', ''taxid'') și turcă (''taxidar'', ''taxim''). | ||
Un indiciu ajutător îl poate constitui faptul că se scrie numai ''x'' în prefixele (neologice) ''ex-'', ''exo-'', ''extra-'' și în sufixul (regional/argotic) ''-xina'' (din ''cexina'', ''măxina''). | |||
Scrierea cu ''x'' constituie regula generală pentru numele proprii de persoane: prenumele ''Alexandru'', ''Axente'', ''Axinia'', ''Felix'', ''Luxița'', ''Maxim''(''ilian''), ''Moxa''(''lie''), ''Oxana'', ''Polixenia'', ''Roxana'', ''Ruxandra'', ''Sextil'', ''Xenia'' și numele de familie derivate de la ele: ''Alexandrescu'', ''Alexiu'', ''Axinteanu'' etc. (pentru ''Alecsandri'' vezi '''1 a'''), de asemenea pentru toponimele provenite din antroponime: ''Alexandria'', ''Alexeni'', ''Axintele'', ''Măxineni''. Tot cu ''x'' se scriu zoonimele care reprezintă cuvinte străine, ca ''Rex'' (nume de cîine). | |||
Greșeli de scriere se produc fie, mai des, în sensul că se folosește litera ''x'' acolo unde normele au consacrat scrierea cu ''cs'' (de exemplu: ''mixandră'', ''tixi''), ''cks'' (''stixuri'') sau ''kes'' (''stox''), fie, mai rar, invers, în sensul că se scrie ''cs'' în locul literei ''x'' (de exemplu: ''fics'', ''tacsă''). | |||
Ezitările existente în această privință au mai multe cauze. Una dintre ele este identitatea unor contexte fonetice cu scriere diferențiată după criterii etimologice care nu sînt la îndemîna nespecialiștilor (de exemplu: ''cocs'' și ''box'', ''vacs'' și ''ax''; ''sconcs'' și ''linx''; ''facsimil'' și ''maximă'', ''micsandră'' și ''mixa''); de reținut modul deosebit de scriere, conform normelor actuale, al omofonelor ''cocs'' s.n. și ''cox-'' (din ''coxalgie''; cf. ''coxal'', ''coxă''), ''lacs'' s. (pește) și ''lax'' adj. (”destins, neîncordat”), ''tocsine'' s. n. pl. < ''tocsin'' „clopot de alarmă” și ''toxine'' s. f. pl. < ''toxină'' „substanță otrăvitoare”; ''sticks''(''uri'') (produs alimentar) și ''Styx'' (fluviu din infern în mitologia greacă). Altă cauză este oscilația în timp a normelor ortografice (de exemplu, ''cocs'', ''fucsină'' și ''vacs'' se scriau cu ''x'' după regulile academice din 1932). Ideea falsă că în neologisme s-ar scrie numai ''x'' duce la grafii hipercorecte de tipul ''comixuri'', ''cox'', ''faximil'', ''stixuri'', ''stox'', ''vax''; ea se reflectă și în introducerea lui ''x'' în cuvinte străine, ca engl. ''Cakes'' „prăjituri” scris ''chex''. Pentru scrierea greșită cu ''cs'' în loc de ''x'' la sfîrșitul unor substantive și adjective masculine ca ''fenix'', ''fox'' (cîine), ''linx'', ''lux'' (unitate de măsură din fizică), ''sfinx'', respectiv ''anex'', ''complex'', ''fix'', ''lax'', ''ortodox'', ''perplex'', ''prolix'', o împrejurare care favorizează confuzia este faptul că pluralul lor — numai cel masculin la adjective — se scrie corect cu litera ''c'' + ș: ''ficși'' (nu ''fixi'', nici ''fixși''), ''sfincși'' etc. La numele proprii de persoane ezitările se pot datora și necunoașterii variantei preferate de purtătorul numelui în cauză; alături de variante pur grafice cu ''cs'' în loc de ''x'' (pentru care vezi '''1 a'''), există și variante grafice cu ''s'', în prenume ca ''Lisandru'', ''Rusanda'', și cu ''ss'', în nume de familie ca ''Alessandrescu'', ''Alesseanu'' și ''Alessianu'', ''Alessiu'', ''Massim'', care reflectă și o variantă de pronunțare (cu ''s'' în ambele situații). | |||
Pentru alte greșeli de scriere, legate de pronunțare, vezi '''4'''. | |||
În mod excepțional se întîlnesc grafii greșite cu ''x'' pentru cuvinte în care se scrie corect ''gs'': ''anxtrom'', în loc de ''angstrom''. | |||
Drept curiozități pot fi menționate grafiile ''hemanex'' și ''hodox'', din meniuri de restaurante, care fac de nerecunoscut engl. ''ham and eggs ''și'' hot dogs''. | |||
'''b.''' În cîteva cuvinte ''x'' notează grupul de consoane sonore [gz], aflat între vocale. Toate cuvintele în cauză sînt neologisme latino-romanice: ''auxiliar'', ''exact'', ''exalta'', ''examen'', ''exantematic'', ''exaspera'', ''executa'', ''exemplu'', ''exercita'', ''exil'', ''exista'', ''exotic'', ''exulta''. | |||
Greșelile de scriere sînt de trei feluri: scrierea cu ''gz'' în loc de ''x'', conformă cu pronunțarea (în exemple ca ''egzecuta'', ''egzistă''), scrierea cu ''x'' în loc de ''cz'', din necunoașterea regulii individuale de sub '''2 b''' (''exemă''), și scrierea hibridă cu ''xgz'' în loc de ''x'' (''exgzecuta'', ''exgzemplu''). | |||
'''4.''' Numeroase sînt greșelile care se produc la pronunțarea cuvintelor scrise cu litera ''x''. Ele apar în situațiile în care ''x'' este fie intervocalic, fie urmat de o consoană. | |||
'''a.''' La lectura cuvintelor cu ''x'' intervocalic se fac două feluri de greșeli. | |||
Mai răspîndite sînt confuziile — în ambele direcții — între cele două valori ale literei ''x''. De obicei se neglijează faptul că litera ''x'' notează grupul de consoane sonore [gz] în cuvintele ''auxiliar'', ''exact'', ''examen'' și celelalte enumerate la '''3 b''', care se întîlnesc pronunțate greșit cu [ks]: [auksiliar], [eksakt], [eksamen], [eksemplu], [eksil], [eksista], [eksotik], [eksulta] etc.; această pronunțare, influențată de scriere (mai precis de cunoașterea incompletă a valorilor literei ''x'', prin generalizarea valorii principale), este pedantă și artificială, semnalînd în același timp însușirea recentă, pe cale exclusiv scrisă, a cuvintelor în cauză. Mai rar, se pronunță greșit [gz] acolo unde norma are grupul de consoane surde [ks], de exemplu în ''exagera'' (pronunțat [egzaǧera] în loc de [eksaǧera]; această pronunțare urmează o regulă a limbii franceze. | |||
Pe lîngă explicațiile specifice fiecărui tip de greșeli, ambele tipuri de greșeli de pronunțare se datoresc faptului că cele două grupuri consonantice notate prin aceeași literă apar în contexte fonetice foarte asemănătoare (de exemplu: ''exagera'' (ks) și ''exact'' [gz]; ''exegeză'' [ks] și ''exemplu'' [gz]; ''oxid'' [ks] și ''auxiliar'' [gz]; ''exod'' [ks] și ''exotic'' [gz]; ''exuberant'' [ks] și ''exulta'' [gz]. | |||
Unii vorbitori reduc grupul de consoane [gz] la una singură, și anume la ultima, rostind (și scriind) greșit ''ezact'', ''ezamen'', ''ezecuție'', ''ezistă'', în loc de [egzact], [egzamen], [egzecuție], [egzistă]; greșeli de acest tip se întîlnesc la cei care au deprins neologismele în cauză pe cale orală. | |||
De la pronunțarea ''ezaltat'', în loc de [egzaltat], a cuvîntului scris ''exaltat'' s-a putut ajunge la varianta populară ''zăltat''. | |||
Scrierea cu ''s'' în loc de ''x'' intervocalic în ''esamen'', ''esemplu'', ''esista'' poate reprezenta o simplă variantă grafică pentru cea cu ''z'', dar nu e exclus să corespundă și unei variante de pronunțare (vezi și numele proprii citate la '''3 b'''). În orice caz, o variantă fonetică (și grafică) cu ''s'' pentru ''x'' [= ks] este înregistrată la cuvîntul ''filoxeră'' > ''filoseră''; ea este tot o consecință a însușirii cuvîntului pe cale exclusiv orală, după o audiție aproximativă. | |||
Variantele cu ''s'' în loc de ''x'' intervocalic trebuie evitate deoarece pot da naștere la confuzii între cuvinte: pe lîngă exemple de perechi ''tasa'' — ''taxa'', ''fisă'' — ''fixă'', mai greu confundabile, prin ''s'' față de ''x'' se disting termenii medicali antonimi ''esoforie'' — ''exoforie'', ''esotropie'' — ''exotropie''. | |||
Variantele cu ''s'' (''ss'') în locul actualului ''x'' de la scriitori mai vechi au explicații etimologice în modelul italian. Existența unor variante fonetice cu ''s'' pentru [ks] este probată și indirect, prin fenomenul opus: apariția unui [k] superfluu înaintea lui ''s'' intervocalic, deci formarea grupului [ks] în loc de [s], în variante inculte ca ''petroxin'' în loc de ''petrosin''. | |||
'''b.''' Cele mai multe greșeli se fac la pronunțarea grupului [ks] (îndeosebi precedat de vocala ''e'') cînd este urmat de o consoană. | |||
Înainte de o consoană și, mai ales, de un grup de consoane există tendința de reducere a lui [ks] la [s], explicabilă prin dificultatea de pronunțare a mai multor consoane succesive; astfel, unii vorbitori pronunță (și scriu) greșit ''escavator'', ''escursie'', ''eshibiție'', ''esperiență'', ''esport'', ''espoziție'', ''estern'', ''inespugnabil'', ''justapunere'', (''i'')''mistiune'' (în loc de ''excavator'', ''excursie'', ''exhibiție'', ''experiență'', ''export'', ''expoziție'', ''extern'', ''inexpugnabil'', ''juxtapunere'', (''i'')''mixtiune'') și, mai des, ''esclamație'', ''escrescență'', ''esplica'', ''esploatare'', ''espres'' — și ''espre'' —, ''esprima'', ''espropriere'', ''estorca'', ''estracție'', ''estrem'' (în loc de ''exclamație'', ''excrescență'', ''explica'', ''exploatare'', ''expres'', ''exprima'', ''expropriere'', ''extorca'', ''extracție'', ''extrem''). | |||
La scriitorii mai vechi unele variante cu ''s'' în loc de actualul ''x'' [ks] + consoană se explică istoric prin încercările de adaptare a unor neologisme cu etimologie multiplă, în speță prin modelul italienesc al unor împrumuturi (de exemplu, numeroasele forme cu ''es-'' la Eminescu, dintre care cea mai cunoscută este ''nesplicată = neexplicată'' din ''Epigonii''). Există și în limba actuală cuvinte înrudite cu rădăcina pronunțată și scrisă diferit din cauza etimologiei directe diferite: ''expres'' < fr. ''express'' și ''exprès'', lat. ''expressus'', dar ''espresso'' „aparat de preparare rapidă a cafelei” < it. ''espresso''; ''expresiv'' < fr. ''expressif'', dar ''espressivo'' ca italienism în terminologia muzicală; cf. ''x'' în ''excita'' — și derivatele sale sufixale, precum și derivatul prefixal ''supraexcitație'' —, dar, fără justificare, ''s'' în ''surescita'' — și derivatele sale sufixale, inclusiv ''surescitație''. În unele cuvinte, înlocuirea lui ''x'' (= [ks]) cu ''s'' se poate datora și apropierii făcute între un neologism și un cuvînt vechi, mai cunoscut: de exemplu, la variantele, greșite, ''estinctor'' și (''in'')''estingibil'' în loc de ''extinctor'' și (''in'')''extingibil'' se poate presupune influența verbului ''a stinge'' (cf. și variante ca ''extingtor'', ''estingtor'' pentru substantivul ''extinctor''), la ''estorca'' în loc de ''extorca'' influența lui ''a stoarce'', iar la ''inestricabil'' în loc de ''inextricabil'' influența lui ''a strica'' (manifestată și asupra sensului acestui adjectiv; de reținut că sensul exact al lui ''inextricabil'' este „foarte complicat, din care nu te poți descurca”, nu „care nu poate fi distrus sau stricat”, cum cred unii). Tendința de reducere a grupurilor de (multe) consoane explică și grafia bizară ''misgril'', dintr-un meniu de restaurant, pentru engl. ''mixed-grill''. | |||
Datorită existenței acestei greșeli și din dorința de a o evita — deci prin ceea ce se numește hipercorectitudine —, ''s'' urmat de o consoană este transformat uneori în grupul [ks] în cuvinte ca ''distins'', ''distrat'', pronunțate greșit [dikstins], [dikstrat] (și scrise ''dicstins'', ''dixtrat''). Fenomenul are, din păcate, o mare răspîndire la ''s'' precedat de ''e'' și urmat de consoană, poziție în care intervine și analogia cu prefixul ''ex''-, spunîndu-se (și scriindu-se) greșit ''excadră'' — și ''excadrilă'', ''excadron'' —, ''excalada'', ''excalator'', ''excală'', ''excalop'', ''excamota'', ''excapadă'', ''excară'', ''exchiva'', ''excorta'', ''excroc'' — și ''excrocherie'' —, ''exhatologie'', ''expadrilă'', ''experanto'', ''explanadă'', ''exter'', ''extompa'', ''extradă'', ''extropiat'' în locul formelor corecte cu ''s'': ''escadră'' — și ''escadrilă'', ''escadron'' —, ''escalada'', ''escalator'', ''escală'', ''escalop'', ''escamota'', ''escapadă'', ''escară'', ''eschiva'', ''escorta'', ''escroc'' — și ''escrocherie'' —, ''eshatologie'', ''espadrilă'', ''esperanto'', ''esplanadă'', ''ester'',''estompa'', ''estradă'', ''estropiat''. | |||