Diferență între revizuiri ale paginii „Articol/Mioara Avram/XXII. y sau i, ai?”

Sari la navigare Sari la căutare
Linia 39: Linia 39:
'''f.''' În cuvinte — mai ales nume proprii — transliterate din alfabetul grecesc, care de obicei au paralel și o variantă adaptată, cu ''i'': de exemplu, ''Dionysos'' și ''Dionisiu'', ''Aischylos'' și ''Eschil'', ''Lysimachos'' și ''Lisimah'', ''Scylla'' și ''Scila'', ''Styx'' și ''Stix'', ''Tyr'' și ''Tir''.
'''f.''' În cuvinte — mai ales nume proprii — transliterate din alfabetul grecesc, care de obicei au paralel și o variantă adaptată, cu ''i'': de exemplu, ''Dionysos'' și ''Dionisiu'', ''Aischylos'' și ''Eschil'', ''Lysimachos'' și ''Lisimah'', ''Scylla'' și ''Scila'', ''Styx'' și ''Stix'', ''Tyr'' și ''Tir''.


'''2.''' Valorile fonetice ale literei ''y'' diferă, în general, atît după vecinătățile și poziția ei în cuvînt, cît și — mai ales la numele proprii — după originea cuvîntului în care se găsește.


'''a.''' Se scrie ''y''


ț
ț








'''2.''' Valorile fonetice ale literei ''y'' diferă, în general, atît după vecinătățile și poziția ei în cuvînt, cît și — mai ales la numele proprii — după originea cuvîntului în care se găsește.


a. Se scrie și se pronunță vocala [i] în următoarele contexte:
și se pronunță vocala [i] în următoarele contexte:


— la început de cuvînt + consoană (''ylang-ylang'', ''ypresian'', ''yterbiu'');
— la început de cuvînt + consoană (''ylang-ylang'', ''ypresian'', ''yterbiu'');
Lingviști
349 de modificări

Meniu de navigare